Hotărârea Nr.46 din 30.09.2014

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind raportarea şi transparenţa operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare COM (2014) 40
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 723 din 02 octombrie 2014

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/251 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 24 iunie 2014, 1. Camera Deputaţilor salută faptul că, pentru refacerea încrederii în valoarea activelor, pentru siguranţa contrapărţii şi pentru protecţia investitorilor, prezenta propunere de regulament vizează crearea unui sistem financiar mai sigur, mai solid, mai transparent şi mai responsabil, care să servească economia şi societatea în ansamblu şi introduce măsuri de îmbunătăţire a transparenţei în domeniile: 1) monitorizarea acumulării riscurilor sistemice legate de operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare în sistemul financiar; 2) punerea la dispoziţia investitorilor ale căror active sunt utilizate în aceste operaţiuni sau în tranzacţii echivalente a informaţiilor referitoare la aceste operaţiuni; 3) transparenţa contractuală a activităţilor de reipotecare. 2. Camera Deputaţilor înţelege şi salută eforturile instituţiilor europene pentru reglementarea privind raportarea, în contextul în care aceasta va conduce la o scădere semnificativă a costurilor operaţionale ale sistemului financiar. 3. Camera Deputaţilor admite şi susţine transparentizarea operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare, separarea activităţilor de tranzacţionare pe cont propriu şi a altor activităţi de tranzacţionare cu grad ridicat de risc, în vederea îmbunătăţirii guvernanţei economice, precum şi măsurile privind regimul de supraveghere şi rezoluţie bancară, însă:

– remarcă faptul că propunerea interzice tranzacţionarea în cont propriu a unor instrumente financiare şi mărfuri, adică tranzacţionarea în nume propriu cu unicul scop de a aduce profit băncii. Această activitate implică multe riscuri şi nu aduce beneficii concrete clienţilor instituţiilor financiare sau economiei în sens mai larg;

– conferirea de competenţe autorităţilor de supraveghere şi, în anumite cazuri, obligaţia de a solicita transferul altor activităţi de tranzacţionare cu grad ridicat de risc (cum ar fi formarea pieţei, produsele derivate complexe şi operaţiunile de securitizare), cu scopul de a separa entităţile juridice care efectuează tranzacţii în cadrul grupului („crearea de filiale“), va oferi băncilor posibilitatea de a nu-şi separa activităţile în cazul în care pot demonstra în mod satisfăcător autorităţii care asigură supravegherea că riscurile generate sunt reduse prin alte mijloace;

– consideră că, într-o anumită măsură, sectorul bancar paralel (denumit generic în limba engleză: shadow banking) îndeplineşte funcţii importante în cadrul sistemului financiar, reprezentând 25-30% din totalul sistemului financiar. El creează, de pildă, noi surse de finanţare şi le oferă investitorilor alternative la depozitele bancare. Însă sistemul bancar paralel poate implica şi riscuri potenţiale la adresa stabilităţii financiare pe termen lung, deoarece în sectorul financiar se acumulează surse necunoscute de risc şi există posibilitatea ca riscurile din sistemul bancar paralel să se transmită sectorului bancar clasic;

– subliniază că, pentru a monitoriza riscurile în mod eficient şi a interveni atunci când este necesar, este esenţial să se colecteze date fiabile şi detaliate privind sectorul bancar paralel.4. Camera Deputaţilor apreciază că, după intrarea în vigoare a obligaţiilor de raportare privind fondurile de investiţii, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a propunerii de regulament, entităţile supuse raportării vor pune în practică în timp util propriile sisteme informatice în concordanţă cu cele stabilite de entitatea care va îndeplini rolul de registru central, atâta vreme cât Depozitarul central de tranzacţii va pune în practică util sistemele informatice necesare. 5. Camera Deputaţilor ia act şi subscrie la opinia Autorităţii de Supraveghere Financiară (în continuare ASF), care subliniază că:

– prin această propunere de regulament se urmăreşte atât asigurarea raportării, cât şi un anumit nivel de transparenţă a operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare, derulate de către instituţiile financiare aparţinând sectorului bancar paralel („shadow banking“);

– în viitorul apropiat, riscul de credit al contrapartidei şi riscul de concentrare a expunerilor vor fi mai bine determinate de către participanţii la piaţa financiară, fapt ce va conduce la diminuarea impactului pe care respectivele operaţiuni îl pot produce din perspectiva riscului sistemic;

– în vederea respectării principiului transparenţei legislative şi în vederea exprimării în cursul viitoarelor negocieri la nivelul Consiliului UE a unui punct de vedere care să corespundă intereselor investitorilor şi participanţilor la piaţa financiară din România, ASF va solicita punctul de vedere al asociaţiilor profesionale ale investitorilor şi asigurătorilor.6. Camera Deputaţilor ia act de opinia Asociaţiei Române a Băncilor (în continuare ARB), care precizează că prin măsurile de reglementare ce vizează raportarea şi transparenţa operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare nu ar trebui să fie afectată posibilitatea clienţilor băncilor de a-şi administra în mod real şi direct, prin astfel de instrumente financiare, riscul faţă de o serie de operaţiuni bancare pe care le au (variaţie în timp de dobândă, variaţie în timp de curs). Este foarte important de reţinut că pentru astfel de operaţiuni contrapartea naturală a clientului este banca. Interzicând băncilor operaţiuni de finanţare prin instrumente financiare, clienţii se pot afla în imposibilitatea de a mai efectua acest gen de operaţiuni. 7. Camera Deputaţilor ia în considerare opinii exprimate de instituţii financiar-bancare din România, care:

– consideră că operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare trebuie limitate, cu menţiunea că, pentru buna funcţionare a sistemului bancar, acestea ar trebui să fie permise într-o măsură controlabilă;

– propune detalierea definiţiei instrumentelor care au ca scop acoperirea unor măsuri viitoare şi exprimarea mai clară a faptului că sunt în continuare permise;

– în ceea ce priveşte noile propuneri privind cerinţele de transparenţă, consideră importantă definirea unor standarde uniforme în privinţa modului de prezentare a raportărilor; de asemenea, consideră important ca registrul central la care se face referire în propunerea de regulament să fie constituit şi la nivelul autorităţilor relevante din România (BNR, ASF).8. Camera Deputaţilor recunoaşte că un nivel aprofundat de transparenţă se va traduce printr-o mai bună înţelegere ex-ante a riscului şi, implicit, o mai bună evaluare a activităţilor purtătoare de risc. 9. Camera Deputaţilor consideră că este de bun augur ca Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (în continuare AEVMP) să reprezinte autoritatea centrală competentă de supraveghere. În aceeaşi măsură, apreciază şi rolul sporit al Comisiei Europene în acest domeniu. Totuşi, atrage atenţia că relaţiile internaţionale bilaterale pot afecta relaţiile cu instituţiile financiare europene. 10. Camera Deputaţilor salută prevederile ce ţin de sancţionarea încălcării propunerii de regulament, însă atrage atenţia că o posibilă restituire a profiturilor în urma unei potenţiale încălcări a regulamentului este o chestiune încă ambiguă şi poate da naştere unor speculaţii juridice. Astfel, se recomandă mai degrabă aplicarea unor amenzi administrative, retrageri de autorizaţii sau alte măsuri corective. 11. Camera Deputaţilor propune ca, în formularea oricăror recomandări de Comisia Europeană, să fie avute în vedere aspecte precum:

– reducerea riscurilor sistemului bancar şi dezvoltarea unor proceduri eficace de rezoluţie bancară, cu minimum de implicaţii pentru clienţii sistemului;

– reducerea riscurilor pe care le reprezintă firmele individuale pentru sistemul financiar;

– promovarea competiţiei;

– menţinerea integrităţii pieţei interne;

– consolidarea transparenţei şi disponibilităţii datelor oferite, în special de către sectorul bancar.Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VIOREL HREBENCIUC