Hotărârea Nr.44 din 30.09.2014

cu privire la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii - COM (2014) 130 final
ACT EMIS DE: Senatul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 722 din 02 octombrie 2014

În temeiul dispoziţiilor art. 67, ale art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/350 din 24 septembrie 2014,Senatul României adoptă următoarea hotărâre: Articolul 1Senatul României: 1. Încurajează progresele obţinute în îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020 cu privire la ocuparea forţei de muncă, cercetare şi dezvoltare, schimbările climatice şi energie, educaţie şi combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, cu atât mai mult cu cât această iniţiativă strategică a apărut în contextul unei foarte grave crize financiare mondiale; regretă, în acelaşi timp, faptul că aceste progrese sunt foarte modeste şi privesc doar unele dintre obiective, precum şi faptul că la unii indicatori se înregistrează inclusiv regrese faţă de momentul de început al implementării strategiei. 2. Apreciază iniţiativa Comisiei de a realiza o evaluare a stării de fapt în atingerea obiectivelor asumate. Cu toate acestea, îşi exprimă dezamăgirea că în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii - COM (2014) 130 final nu se iau în considerare schimbările cadrului conceptual impuse de experienţa crizei economice; spre exemplu, sunt ignorate concluziile Raportului „Măsurarea performanţelor economice şi progresului social“, elaborat de Joseph Stieglitz, Amartya Sen şi Jean-Paul Fitoussi cu privire la limitele indicatorului produsului intern brut. Fără a utiliza indicatori statistici adecvaţi, validitatea concluziilor şi eficienţa aplicării recomandărilor pot fi îndoielnice. Astfel, analiza se raportează la evoluţia PIB-ului total; eventualele modificări în structura acestuia pe ramuri/sectoare ar fi fost extrem de relevante pentru această evaluare la jumătatea perioadei, chiar dacă schimbările structurale pe termen scurt sunt dificil de analizat şi indicatorul nu se numără printre obiective. S-ar fi evidenţiat astfel unele dintre cauzele eşecului în a atinge obiectivul de creştere a gradului de ocupare; o analiză care să ia piaţa comună şi evoluţiile acesteia ca referinţă ar fi fost extrem de utilă statelor membre şi ar fi completat analizele naţionale. 3. Consideră că orice revizuire a ţintelor stabilite de Strategia Europa 2020 trebuie să ţină cont de efectele sociale pe care financiarizarea economiei sunt pe cale să le producă, ca şi de subminarea economiei sociale de piaţă prin politicile de consolidare a situaţiei bugetare a statelor membre şi salvare a monedei. În caz contrar se încalcă flagrant tratatele, respectiv, art. 3 alin. 3 din Tratatul Uniunii Europene. 4. Constată că există inechităţi puternice, iar PIB-ul şi oricare alt indicator agregat/cap de locuitor existent nu reflectă evaluarea reală a situaţiei în care se află o parte considerabilă a populaţiei. Prin urmare, gradul de sărăcie poate să crească, chiar dacă, potrivit indicatorului curent, venitul mediu creşte. Sistemul de măsurare a creşterii trebuie să aibă în vedere nivelul de bunăstare al cetăţenilor, ţintind către un progres social real. 5. Apreciază că ar fi fost utilă o analiză calitativă mai nuanţată; nu ştim, spre exemplu, cât anume din performanţa realizată în reducerea emisiilor de carbon se datorează încetinirii activităţii în condiţii de criză şi cât măsurilor de înverzire/retehnologizare adoptate în vederea atingerii ţintei; aspectul caracterului durabil al rezultatului pozitiv ar fi fost necesar analizei. 6. Constată că, în ciuda faptului că problematica este asumată prin Tratatul de la Lisabona care stabileşte că „Uniunea Europeană promovează coeziunea economică, socială şi teritorială“, datele referitoare la modificările distribuţiei teritoriale a indicatorilor urmăriţi lipsesc. Ar fi fost foarte util să vedem cum s-a schimbat distribuţia riscului de sărăcie, pentru măsuri mai precis direcţionate. Luarea în considerare a aspectului teritorial poate furniza şi informaţii care să servească la creşterea gradului de ocupare, pentru a înţelege contextul care generează părăsirea timpurie a şcolii etc. 7. Subliniază că adoptarea aceloraşi măsuri în toate statele membre a produs, cum era de aşteptat, efecte diferite în contexte naţionale diferite; acest aspect trebuie avut în vedere odată cu propunerile pe care Comisia Europeană le va face la începutul anului 2015 privind desfăşurarea în continuare a strategiei. În caz contrar, Europa cu mai multe viteze se transformă dintr-un pericol potenţial nu doar într-o realitate, ci devine proiect asumat al Uniunii Europene; o asemenea abordare ar fi în flagrantă contradicţie cu interesele statelor mai puţin dezvoltate ale Uniunii Europene. Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene. Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României, în şedinţa din 30 septembrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. f) şi ale art. 30 lit. b) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin Hotărârea Senatului nr. 39/2014. P. PREŞEDINTELE SENATULUI, CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU