HOTARARE Nr.
38 din 3 decembrie 2009
asupra initiativei
legislative a cetatenilor referitoare la propunerea legislativa intitulata
„Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finantarii
sanatatii"
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 880 din 16 decembrie 2009
Cu Adresa nr. I 920 din 4 noiembrie 2009, preşedintele
Senatului a transmis Curţii Constituţionale „propunerea legislativă a
cetăţenilor privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate
finanţării sănătăţii", înregistrată la Senat cu nr. 1.611 din 23 octombrie
2009.
Documentaţia transmisă Curţii Constituţionale de către
Senat cuprinde:
1. Cererea înregistrată la Secretariatul general al
Senatului sub nr. 1.611 din 23 octombrie 2009, prin care preşedintele
Comitetului de iniţiativă, domnul Dorin Marius Gabor, a solicitat înregistrarea
propunerii legislative a cetăţenilor;
2. declaraţia celor 11 membri ai Comitetului de
iniţiativă de constituire a acestuia „în scopul promovării unui proiect de lege
privind finanţarea sănătăţii în România", precum şi de desemnare, ca
preşedinte, a domnului Dorin Marius Gabor;
3. Incheierea de autentificare nr. 107 din 9 martie
2009 a Biroului notarului public Roxana Elena Mihalca;
4. expunerea de motive şi textul propunerii
legislative a cetăţenilor intitulată „Legea privind nivelul fondurilor anuale
minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii";
5. Avizul nr. 352 din 15 aprilie 2009 al Consiliului
Legislativ, referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind nivelul
fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii;
6. Cererea înregistrată la Secretariatul general al
Camerei Deputaţilor sub nr. 51/2.243 din 23 aprilie 2009, prin care
preşedintele Comitetului de iniţiativă a solicitat publicarea proiectului
actului normativ privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate
finanţării sănătăţii în Monitorul Oficial al României, Partea I;
7. tabelul centralizator cuprinzând numărul total al
semnăturilor susţinătorilor iniţiativei legislative din judeţele: Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj,
Galaţi, Giurgiu, laşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare,
Sibiu, Suceava, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea, împreună cu tabelele centralizatoare
corespunzătoare fiecăruia dintre judeţele menţionate;
8. Adresa înregistrată la Secretariatul general al
Senatului sub nr. 1.631 din 29 octombrie 2009, prin care doamna Daniela
Stefănescu, membru al Comitetului de iniţiativă, „în baza împuternicirii
membrilor Comitetului de iniţiativă", înaintează „listele de semnături
pentru care procedura de atestare a semnăturilor susţinătorilor iniţiativei
legislative privind fondurile anuale minime obligatorii necesare finanţării
sănătăţii a fost întârziată la nivelul primăriilor respective, în completarea
listelor de susţinători" depuse cu Adresa nr. 1.611 din 23 octombrie 2009;
9. tabelul centralizator cuprinzând numărul
semnăturilor susţinătorilor iniţiativei legislative din judeţele Bacău, Buzău,
Timiş, Suceava şi municipiul Bucureşti, transmis cu adresa anterior menţionată,
împreună cu tabelele centralizatoare corespunzătoare fiecăruia dintre judeţele
menţionate;
10. Adresa înregistrată la Secretariatul general al
Senatului sub nr. 1.632 din 30 octombrie 2009, prin care doamna Daniela
Stefănescu, membru al Comitetului de iniţiativă, „în baza împuternicirii
membrilor Comitetului de iniţiativă", înaintează „listele de semnături
pentru care procedura de atestare a semnăturilor susţinătorilor iniţiativei
legislative privind fondurile anuale minime obligatorii necesare finanţării
sănătăţii a fost întârziată la nivelul primăriilor respective, în completarea
listelor de susţinători" depuse cu Adresa nr. 1.611 din 23 octombrie 2009;
11. tabelul centralizator cuprinzând numărul
semnăturilor susţinătorilor iniţiativei legislative din judeţul Vaslui,
transmis cu adresa anterior menţionată;
12. un număr de 399 de dosare cu semnături ale
susţinătorilor iniţiativei legislative a cetăţenilor privind nivelul fondurilor
anuale minime destinate finanţării sănătăţii.
Propunerea legislativă a cetăţenilor intitulată „Lege
privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării
sănătăţii" are următorul cuprins:
„Art. 1. - (1)
Totalul fondurilor anuale destinate finanţării sănătăţii reprezintă cel puţin
6% din produsul intern brut anual, iar fondul anual destinat asistenţei
medicale primare reprezintă minimum 12% din Fondul naţional unic de asigurări
sociale de sănătate.
(2) Legea bugetului de stat va conţine prevederi
conforme cu prevederile alin. (1).
(3) Orice act normativ care reglementează
finanţarea asistenţei medicale primare trebuie să respecte cu stricteţe prevederile
alin. (1).
Art. 2. - Articolul 81 din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
«Art. 81. - Sumele
alocate pentru finanţarea asistenţei medicale primare se stabilesc pe baza
obiectivelor politicii naţionale de sănătate publică şi nu pot fi mai mici de
12% din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.»
Art. 3. - Prezenta
lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010."
In expunerea de motive care însoţeşte propunerea
legislativă a cetăţenilor se arată, în esenţă, că, deşi sănătatea „a fost
declarată prioritate naţională de către toţi guvernanţii postdecembrişti [...],
finanţarea acestui sector a avut permanent de suferit, procentul alocat
sănătăţii din produsul intern brut fiind mult sub nivelul alocat de statele
membre ale Uniunii Europene, chiar ţări din vecinătatea României având alocate
procente mai mari". Toate segmentele sistemului sanitar au avut de
suferit, atât la nivelul infrastructurii, cât şi la nivelul dotărilor cu
aparatură performantă şi cu medicamente şi materiale sanitare, al
aprovizionării cu alimente, dezinfectante etc. De asemenea, subfinanţarea nu a
permis funcţionarea optimă ca număr de personal medical calificat şi nici
atingerea unor venituri corespunzătoare pentru personalul de specialitate la
toate nivelurile de asistenţă, ceea ce are drept consecinţă „un veritabil exod
al medicilor şi asistentelor către ţări europene capabile să îşi susţină
sistemul medical".
Se mai arată că medicina de familie este considerată în
toată Europa cel mai important segment al asistenţei medicale, furnizând
serviciile medicale de bază pentru toată populaţia, cu un raport eficienţă/preţ
extrem de favorabil. In considerarea rolului său, „trebuie ca finanţarea pe
acest segment, cel mai ieftin de altfel, să aibă un nivel corespunzător, pentru
a-şi putea realiza menirea". Aceasta şi în considerarea faptului că, după
aderarea României la Uniunea Europeană, s-a liberalizat piaţa muncii specifică
sistemului sanitar, astfel încât personalul medical a început să emigreze,
tentat atât de veniturile „mult mai consistente", cât şi de posibilitatea
de a-şi desfăşura meseria „la cote înalte, de condiţiile generale de muncă şi
de respectul social cuvenit". Se consideră că „stabilirea prin lege a
procentului alocat asistenţei medicale şi, respectiv, asistenţei medicale
primare în România ar crea premisele unei stabilităţi pe termen mediu şi lung
în ceea ce priveşte finanţarea sistemului sanitar", ceea ce ar avea ca
efect „creşterea calităţii serviciilor medicale furnizate, demararea unor
activităţi de investiţii, de modernizare şi dotare a unităţilor medicale,
precum şi diversificarea serviciilor asigurate populaţiei".
In concluzie, se arată că „adoptarea unei legi care să
garanteze o finanţare corectă şi sigură a sistemului de sănătate reprezintă un
pas important în reforma sistemului sanitar românesc".
CURTEA,
examinând propunerea legislativă a cetăţenilor
intitulată „Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate
finanţării sănătăţii", prin raportare la dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi
(2) din Constituţie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei
legislative de către cetăţeni, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi raportul întocmit
de judecătorul-raportor, reţine următoarele:
Curtea a fost legal sesizată şi este competentă să se
pronunţe asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor referitoare la propunerea
legislativă intitulată „Lege privind nivelul fondurilor anuale minime
obligatorii destinate finanţării sănătăţii".
Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa
asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor este prevăzută de dispoziţiile
art. 146 lit. j) din Constituţie, potrivit cărora Curtea „verifică
îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni".
In legătură cu această atribuţie sunt incidente
dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care prevăd că
iniţiativa legislativă aparţine şi „/... / unui număr de cel puţin 100.000
de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă
legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar
în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie
înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a
cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi
graţierea".
Sub aspectul competenţei Curţii sunt, de asemenea,
aplicabile dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 47/1992 şi dispoziţiile art. 7
din Legea nr. 189/1999, republicată, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc
obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuţiei
sale constituţionale. Aceste dispoziţii au următorul cuprins:
-Art. 48 din Legea nr. 47/1992: „Curtea
Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei
Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se
pronunţă asupra:
a) caracterului constituţional al propunerii
legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor;
b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la
publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de
către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii
acestora;
c)întrunirii numărului minim de susţinători pentru
promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art.
150 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi asupra respectării
dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de
aceleaşi articole.";
- Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată,
are un conţinut identic, cu excepţia tezei ultime a lit. b), care cuprinde
sintagma „sunt atestate potrivit art. 5", corespunzător celei din
art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 -„sunt atestate de către primarii
unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora".
Potrivit art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
189/1999, republicată:
„(1) Atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot
şi a domiciliului susţinătorilor se face de către primarul localităţii fie
personal, fie, în localităţile urbane, şi prin funcţionarii primăriei
împuterniciţi de primar în acest scop. Atestarea se face prin verificarea
listei de susţinători, iar în ceea ce priveşte domiciliul, în colaborare cu
organul local de poliţie, dacă este cazul. [...]
(3) Atestarea de către primar a listei de
susţinători se face prin semnătura persoanei care a efectuat controlul, cu
indicarea actului de împuternicire, dacă este cazul, şi a datei când s-a făcut
atestarea, precum şi prin aplicarea ştampilei. Dacă primarul a solicitat
sprijinul organului local de poliţie, va semna şi reprezentantul acestuia, cu
precizarea aspectelor pe care le-a verificat. Semnătura se aplică pe ultima
copertă a dosarului cuprinzând listele verificate, aflat la comitetul de
iniţiativă, după ce a fost confruntat cu cel depus la primărie. Aspectele
neatestate se elimină din listă, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 4
alin. (3)."
Prin urmare, în exercitarea atribuţiei prevăzute la
art. 146 lit. j) din Constituţie de a verifica iniţiativa legislativă a
cetăţenilor, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din
Constituţie, ale art. 48 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 5 şi 7 din
Legea nr. 189/1999, republicată, şi reţine următoarele:
1. Cu privire la caracterul constituţional al
propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor:
Prin iniţiativa legislativă a cetăţenilor se propune,
în esenţă, alocarea de la bugetul de stat, pentru finanţarea sănătăţii, a unui
procent din produsul intern brut de cel puţin 6%, iar, pentru finanţarea
asistenţei medicale primare, a unui procent de cel puţin 12% din Fondul
naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Se propune în acest sens
modificarea dispoziţiilor art. 81 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, care au în
prezent următorul cuprins: „Sumele alocate pentru finanţarea asistenţei
medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naţionale de
sănătate publică."
Propunerea legislativă vizează aşadar concepţia
viitoare cu privire la formarea bugetului de stat, modificarea politicii
bugetare privind sănătatea şi, în principal, a celei privind finanţarea
asistenţei medicale primare în România, în sensul stabilirii prin lege a
procentului alocat asistenţei medicale şi, respectiv, asistenţei medicale
primare. Astfel fiind, Curtea constată că propunerea legislativă este
constituţională în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie,
deoarece nu vizează reglementarea vreunuia dintre domeniile care nu pot face
obiectul unei iniţiative legislative, prevăzute de acest text constituţional.
2. In ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor
referitoare la publicarea propunerii legislative şi dacă listele de susţinători
sunt atestate potrivit cerinţelor art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 şi ale
art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată:
a) Curtea constată că propunerea legislativă, precum
şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnată de Comitetul de iniţiativă
format din 11 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 281 din 29 aprilie 2009, în cadrul termenului de maximum 30 de
zile de la emiterea Avizului nr. 352 din 15 aprilie 2009 al Consiliului
Legislativ, prevăzut la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999, republicată.
b) In urma examinării realizate de către colectivul de
magistraţi-asistenţi, constituit prin rezoluţia preşedintelui Curţii
Constituţionale, a tuturor celor 399 de dosare primite de la Senat, cuprinzând
semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative provenind din 25 de judeţe
şi 3 sectoare ale municipiului Bucureşti, s-a constatat că atestarea listelor
de susţinători nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strictă a
dispoziţiilor imperative ale art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, de
către primarii unităţilor administrativ-teritoriale sau, în localităţile
urbane, şi de funcţionarii primăriei împuterniciţi de primar în acest scop.
Astfel, au fost înregistrate situaţii în care, în
mediul rural, atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului
susţinătorilor, prevăzută la art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, s-a
făcut prin semnătură, fără precizarea calităţii persoanei care a semnat,
aplicându-se ştampila consiliului local, iar nu a primarului, situaţii în care
listele de susţinători poartă doar ştampila primăriei, fără nicio semnătură,
ori atestarea s-a făcut de către secretarul comunei, „pentru" primar, sau
de către un referent ca urmare a dispoziţiei primarului.
S-au mai constatat cazuri în care, în mediul urban,
atestarea a fost realizată printr-o semnătură, fără precizarea calităţii
persoanei care a semnat, şi prin aplicarea ştampilei consiliului local, precum
şi o situaţie în care atestarea s-a făcut ca urmare a verificării „prin
sondaj" doar a unora dintre semnături (în sectorul 3 al municipiului
Bucureşti).
Faţă de cele constatate, Curtea reţine că aceşti
susţinători, care sunt atestaţi cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 din Legea
nr. 189/1999, republicată, nu pot fi incluşi în totalul susţinătorilor
propunerii legislative, a căror atestare este legală.
3. Cu privire la întrunirea numărului minim de
susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) din
Constituţie, precum şi la respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în
municipiul Bucureşti, prevăzute de aceleaşi dispoziţii:
In conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din
Constituţie, iniţiativa legislativă aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de
cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele
ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti,
trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei
iniţiative.
In ceea ce priveşte condiţia referitoare la dispersia
teritorială, Curtea constată că aceasta nu este îndeplinită, deoarece numai în
8 judeţe ale ţării sunt legal atestate un număr de cel puţin 5.000 de semnături
în sprijinul iniţiativei legislative. Aceste judeţe sunt următoarele: Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa, Dolj, Mureş, Neamţ, Olt şi Satu Mare. Listele legal
atestate provenind din celelalte 17 judeţe, respectiv Bacău, Botoşani, Buzău,
Călăraşi, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, laşi, Maramureş, Mehedinţi,
Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea, precum şi din sectoarele 2, 3
şi 6 ale municipiului Bucureşti, care nu au înregistrat cel puţin 5.000 de
semnături legal atestate, nu pot fi luate în considerare, iar susţinătorii
cuprinşi în aceste liste nu pot fi incluşi în numărul total al susţinătorilor
iniţiativei legislative, deoarece condiţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) din
Constituţie sunt cumulative.
Faţă de cele expuse, Curtea Constituţională reţine că
iniţiativa legislativă a cetăţenilor referitoare la propunerea legislativă
intitulată „Lege privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate
finanţării sănătăţii" nu întruneşte condiţia dispersiei teritoriale în
judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de art. 74 alin. (1) din
Constituţie.
Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 146
lit. j) şi ale art. 74 din Constituţie, prevederile Legii nr. 47/1992, precum
şi dispoziţiile Legii nr. 189/1999, republicată,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Constată că iniţiativa legislativă a cetăţenilor
referitoare la propunerea legislativă intitulată „Lege privind nivelul
fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii" nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) din Constituţie.
Definitivă şi general obligatorie.
Hotărârea se comunică preşedintelui Senatului şi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 3 decembrie 2009 şi la
aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia
Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Augustin Zegrean,
judecători.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta