Hotărârea Nr.35 din 14.03.2016

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM (2015) 671 final
ACT EMIS DE: Senatul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 202 din 18 martie 2016

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/302 din 10 martie 2016,Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Se constată: I. Prezentul regulament nu încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. II. Se notează: 1. importanţa constituirii Pazei europene de frontieră şi de coastă; 2. consolidarea rolului Agenţiei Europene pentru Paza de Frontieră şi de Coastă faţă de cel al Frontex prin: A. instituirea unui centru de monitorizare şi de analiză de risc, pentru: 1. monitorizarea fluxurilor migratorii către şi în interiorul Uniunii Europene; 2. efectuarea analizelor de risc; B. trimiterea de ofiţeri de legătură ai agenţiei în statele membre, cu funcţie de monitorizare; C. rolul de supraveghere prin: 1. instituirea unei evaluări obligatorii a vulnerabilităţii; 2. examinarea capacităţii statelor membre de a face faţă provocărilor la frontierele lor externe; 3. evaluarea echipamentelor şi a resurselor statelor membre; 4. evaluarea planurilor statelor membre pentru situaţii neprevăzute. III. Se consideră necesare şi importante: 1. rolul-cheie în asistarea Comisiei în ceea ce priveşte coordonarea echipelor de sprijin pentru gestionarea migraţiei în zonele „hotspot"; 2. cooperarea europeană cu privire la funcţiile pazei de coastă prin dezvoltarea cooperării transsectoriale; 3. cooperarea sporită cu ţările terţe prin coordonarea cooperării operative dintre statele membre şi ţările terţe în ceea ce priveşte gestionarea frontierelor. IV. Se consideră cruciale: 1. garantarea protecţiei drepturilor fundamentale prin instituirea unui mecanism de tratare a plângerilor; 2. consolidarea mandatului agenţiei pentru prelucrarea datelor cu caracter personal prin autorizarea prelucrării datelor cu caracter personal şi coordonării operaţiunilor comune, proiectelor-pilot, intervenţiilor rapide la frontieră, operaţiunilor de returnare, intervenţiilor de returnare etc.; 3. întărirea rolului agenţiei în materie de returnare prin crearea unui birou de returnare în cadrul agenţiei. V. Se recomandă atenţie: 1. la aplicarea mecanismelor de supraveghere, control şi impunere ale Agenţiei Europene pentru Paza de Frontieră şi de Coastă prin: A. obligativitatea deciziei directorului executiv pentru statul membru; B. posibilitatea adoptării de către Comisie a deciziei de punere în aplicare în vederea intervenţiei directe. VI. Se manifestă reţinere faţă de următoarele aspecte: 1. Pentru respectarea suveranităţii, este necesar ca statul membru vizat să-şi dea acordul cu privire la persoana care este detaşată de Agenţie ca ofiţer de legătură. 2. Nicio circumstanţă nu poate fi atât de urgentă, încât statele membre să nu fie consultate cu ocazia adoptării de către Comisie a actelor de implementare vizând luarea uneia sau mai multor măsuri dintre cele prevăzute de art. 18 alin. 2 şi care ar produce consecinţe asupra statelor membre. 3. Impunerea condiţiei de participare la operaţiuni comune, fără a permite statului membru să invoce existenţa unei situaţii excepţionale, poate fi privită ca o afectare a suveranităţii în contextul limitării dreptului statului de a decide în mod liber în treburile sale interne şi externe (art. 18 alin. 7). 4. Impunerea obligativităţii statului membru de a contribui cu personal în cote prestabilite (dar incerte, prin introducerea termenului „cel puţin", ceea ce ar putea fi interpretat şi ca o potenţială contribuţie de peste 2%, fără vreo limită superioară) poate conduce la blocaje instituţionale şi la limitarea puterii statului de a acţiona în apărarea propriilor cetăţeni şi a teritoriului naţional faţă de eventuale crize sau pericole. 5. Prevederile art. 22 cu privire la stabilirea punctului naţional de contact în relaţia cu Agenţia reprezintă, de asemenea, o ingerinţă în treburile interne ale statului membru, prerogativa de a organiza intern structurile naţionale revenind acestuia, nu Comisiei Europene. Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 martie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, IOAN CHELARU