Hotărârea Nr.345 din 13.05.2015

privind aprobarea stemelor comunelor Bocicoiu Mare, Coaş, Onceşti şi Suciu de Sus, judeţul Maramureş
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 409 din 10 iunie 2015

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC(1) Se aprobă stemele comunelor Bocicoiu Mare, Coaş, Onceşti şi Suciu de Sus, judeţul Maramureş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.4.(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.4.(3) Anexele nr. 1.1-1.4 şi 2.1-2.4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea
ANEXA Nr. 1.1*)*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Bocicoiu Mare, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.1 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bocicoiu Mare, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Bocicoiu Mare, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un plug cu brăzdar, totul de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află patru spice de aur în mănunchi. În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o magnolie înflorită de aur. În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o plută de aur deasupra unui brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Plugul simbolizează una dintre ocupaţiile de bază din zonă, agricultura. Spicele fac referire la specificul prioritar al culturilor din zonă. Magnolia reprezintă flora spontană din hotarul comunei. Pluta şi brâul undat fac trimitere la ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor aflaţi de-a lungul râului Tisa. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2*)*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Coaş, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.2 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Coaş, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Coaş, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În dreapta, în câmp albastru, se află un turn-clopotniţă (turlă de biserică) de argint, dreptunghiular, cu galerie de veghe şi acoperiş ascuţit, terminat cu o cruce în vârf. În stânga, în câmp roşu, se află un vas de lemn (şiştar de muls) de argint, cu toartă spre dreapta. În vârful scutului, în câmp de argint, se află un brâu undat albastru, iar deasupra acestuia o crenguţă cu trei frunze verzi şi patru prune albastre. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Turla de biserică evocă ţinutul vestit din Maramureş pentru arhitectura bisericească (ecleziastică) din lemn ce se află pe teritoriul acestei localităţi. Şiştarul face trimitere la produsele lactate tradiţionale şi la principala ocupaţie a locuitorilor, creşterea vitelor. Brâul undat menţionează prezenţa râurilor Lăpuş şi Cavnic, care se unesc pe teritoriul localităţii în locul numit Împreunături sau Jenune. Crenguţa cu prune evidenţiază o altă ocupaţie a locuitorilor, pomicultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.3*)*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Onceşti, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.3 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Onceşti, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Onceşti, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un turn de cetate medievală de aur, cu patru creneluri şi trei ferestre negre. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un animal fantastic numit grifon, de argint, cu cap de pasăre orientat spre dreapta, cu zborul deschis, ieşind dintr-o coroană cu fleuroane, ţinând în laba dreaptă o pană, iar în stânga, o sabie curbată. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o fântână heraldică de argint. În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află un vas de ceramică dacică de aur, ornamentat cu un brâu alveolar. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Turla de cetate face trimitere la una dintre vestigiile feudale din zonă, respectiv cetatea medievală din secolul al XIII-lea. Grifonul este simbolul luat din blazonul familiei Negrea de Onceşti. Fântâna evocă „Fântâna Craiului“ din care a băut regele Ludovic de Anjou în drumul său contra lui Bogdan. Vasul de ceramică face referire la urmele aşezării dacice de pe vârful „Măgura“, ce datează din secolul I înainte de Hristos. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.4*)*) Anexa nr. 1.4 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Suciu de Sus, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.4 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Suciu de Sus, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Suciu de Sus, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu un câmp roşu, încărcat cu şapă albastră. În şapă se află efigia de argint a unui bărbat cu barbă şi mustaţă, redat din faţă, cu capul întors ½ spre stânga; personajul poartă o cămaşă fără guler şi o haină cu revere; pe cap are o pălărie cu bor mare, ornată în stânga cu două pene. În dreapta se află un mănunchi de aur format dintr-un ştiulete de porumb şi două spice de grâu. În stânga se află un stejar de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Efigia reprezintă imaginea locotenentului Atanasie Moţ Dâmbul, luptător pentru drepturile românilor din satele Maramureşului, al cărui monument se află în localitate. Ştiuletele de porumb şi spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Stejarul reprezintă bogăţia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.