Hotărârea Nr.29 din 11.06.2014

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii COM (2014) 130
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 431 din 12 iunie 2014

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/202 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 3 iunie 2014, 1. Camera Deputaţilor apreciază că Strategia Europa 2020 a fost iniţiată într-un context caracterizat de o creştere mai redusă şi de niveluri de productivitate mai scăzute decât în alte ţări dezvoltate, precum şi de o deteriorare rapidă a mediului economic şi social, ca urmare a celei mai grave crize financiare mondiale cu care UE s-a confruntat vreodată. Au fost stabilite cinci obiective principale intercorelate pe care UE trebuia să le atingă până în 2020 în domeniul ocupării forţei de muncă, al cercetării şi dezvoltării, al schimbărilor climatice şi energiei, al educaţiei şi al combaterii sărăciei şi excluziunii sociale. Aceste obiective, fără să fie exhaustive, erau considerate reprezentative pentru tipul de schimbare dinamică promovată în cadrul strategiei. 2. Camera Deputaţilor admite importanţa iniţiativelor care au servit uneori drept ghid pentru utilizarea finanţării UE în perioada 2007-2013 şi au oferit un cadru pentru configurarea fondurilor UE pentru perioada 2014-2020. 3. Camera Deputaţilor ia act de scopul comunicării, respectiv realizarea unui bilanţ şi identificarea progreselor, provocărilor şi liniilor directoare ale strategiei pentru atingerea obiectivelor Europa 2020:

– Comisia a lansat în 2010 şapte iniţiative emblematice, context în care a fost elaborat un mecanism de monitorizare specific pentru evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a spaţiului european de cercetare, s-a înfiinţat adunarea privind Agenda digitală, tabloul de bord anual al Agendei digitale şi s-a accentuat rolul competitivităţii industriale;

– piaţa unică europeană, prin Actul privind piaţa unică I şi prin Actul privind piaţa unică II, a identificat 24 de acţiuni-cheie în domeniile economiei digitale, energiei, transporturilor, achiziţiilor publice şi protecţiei consumatorilor, care sunt adoptate sau urmează să fie adoptate;

– noul cadru financiar al UE pentru perioada 2014-2020 este fidel aliniat la priorităţile Strategiei Europa 2020;

– agenda externă a UE este o sursă potenţială de creştere economică şi de ocupare a forţei de muncă, dar încă nu este corelată cu agenda internă.4. Camera Deputaţilor constată că motivele pentru care este necesară Strategia Europa 2020 sunt în 2014 la fel de stringente ca în 2010. De-a lungul mai multor decenii, UE s-a identificat cu integrarea economică profundă având ca rezultat creşterea fluxurilor de bunuri, servicii, forţă de muncă şi finanţe în interiorul său. Aceasta a determinat convergenţa veniturilor şi a nivelurilor de trai din statele membre, conducând la caracterizarea UE drept „motor de convergenţă“ unic în lume. Procesul de convergenţă a încetinit şi chiar s-a inversat în unele părţi ale Europei, ca urmare a acumulării dezechilibrelor şi sub presiunea crizei. 5. Camera Deputaţilor apreciază că odată cu ieşirea din cea mai gravă criză economică şi financiară cu care se poate confrunta o generaţie, UE trebuie să îşi consolideze strategia de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, pentru a putea răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi şi să îşi menţină rolul pe plan mondial. Camera Deputaţilor consideră că acum este momentul oportun pentru revizuirea strategiei, având în vedere că trebuie stabilite priorităţile de politică postcriză ale UE pentru cea de-a doua jumătate a deceniului care se încheie în 2020. 6. Camera Deputaţilor constată că analiza expusă în comunicare arată că bilanţul obiectivelor şi al iniţiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 este neomogen. UE este pe cale de a îndeplini obiectivele privind educaţia sau clima şi energia, dar situaţia este diferită în cazul obiectivelor privind ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi dezvoltarea sau reducerea sărăciei. Cu toate acestea, existenţa obiectivelor UE a permis concentrarea atenţiei asupra elementelor fundamentale cu acţiune pe termen lung care sunt esenţiale pentru viitorul societăţii şi al economiei UE. Camera Deputaţilor consideră că transpunerea acestor obiective la nivel naţional a contribuit, de asemenea, la evidenţierea unor tendinţe incomode: un decalaj crescând între statele membre cu cele mai bune rezultate şi cele cu rezultate mai slabe şi un decalaj din ce în ce mai mare între regiunile aceluiaşi stat membru sau între regiuni din state membre diferite. 7. Camera Deputaţilor semnalează că guvernanţa economică a UE, pusă în aplicare anual prin intermediul semestrului european, a fost substanţial consolidată în ultimii ani şi este un potenţial instrument solid pentru urmărirea priorităţilor postcriză care va fi necesară în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Principalele politici ale UE, cum ar fi cadrul financiar multianual 2014-2020 şi diferitele sale programe, au fost elaborate pentru a se ţine seama de învăţămintele desprinse în urma semestrului european şi a susţine îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, asigurând baza pentru construcţia viitoarelor politici atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional. 8. Camera Deputaţilor salută trecerea în revistă de către Comisie a tendinţelor pe termen lung care pot afecta creşterea economică, şi anume: schimbările societale (îmbătrânirea populaţiei şi vechea chestiune a inegalităţii privind distribuţia veniturilor), globalizarea şi comerţul (UE fiind cel mai mare exportator şi comerciant de bunuri şi servicii din lume), evoluţiile privind productivitatea şi utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, presiunea asupra resurselor şi preocupările legate de mediu. 9. Camera Deputaţilor admite evaluarea Comisiei privind realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi recomandă autorităţilor naţionale competente să ţină cont de aceste date în orice exerciţiu de programare, în organizarea instituţională şi în deciziile punctuale luate în aplicarea programelor:

– obiectiv: rata ocupării (20-64 ani) de 75% la nivelul anului 2020. România a înregistrat o scădere a ratei ocupării de la 64,4% în 2008 la 63,8% în 2012;

– obiectiv: nivelul investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) de 3% din PIB în 2020. În anul 2012, România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre în ceea ce priveşte nivelul investiţiilor în CDI (0,42% din PIB);

– obiectiv: reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de anul de referinţă 1990. România, cu o reducere a emisiilor de 49,54%, se situează pe locul al treilea în UE 27;

– obiectiv: ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie - 20% în 2020. În România, în 2012, ponderea energiei din surse regenerabile a atins un nivel foarte apropiat de obiectivul asumat la nivel naţional pentru 2020 (24%);

– obiectiv: creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020. La nivelul statelor membre, 13 state, printre care şi România, au atins ţintele indicative de eficienţă energetică;

– obiectiv: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la mai puţin de 10%. Nivelul de ambiţie cu privire la reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii până în anul 2020 diferă de la un stat membru la altul. În România acesta este de 11,3%;

– obiectiv: creşterea ratei populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolvente a unei forme de educaţie terţiară la cel puţin 40%. Nivelul de ambiţie cu privire la această ţintă diferă, din nou, de la un stat membru la altul. În România acesta este de 26,7%;

– obiectiv: reducerea în anul 2020 a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane, faţă de anul 2008, când se înregistrau 116,5 milioane de cetăţeni aflaţi în risc de sărăcie. În anul 2012, România a înregistrat o rată a riscului de sărăcie după transferurile sociale de 22,6% comparativ cu 23,4% cât era la nivelul anului 2008. În anul 2012 s-a înregistrat o reducere a numărului de persoane sărace cu 164.000 de persoane faţă de anul 2008.10. Camera Deputaţilor constată lipsa concluziilor cu privire la politici şi a recomandărilor făcute de Comisie. Având în vedere enormele schimbări survenite în UE, în statele sale membre, în regiuni şi în oraşe ca urmare a crizei, Comisia consideră că este necesar să lanseze o consultare la nivelul UE cu toate părţile interesate cu privire la învăţămintele care trebuie trase şi la principalii factori care trebuie să orienteze următoarele etape ale strategiei de creştere postcriză a UE. 11. Camera Deputaţilor susţine şi salută propunerea Comisiei de a organiza o consultare publică, pe baza analizei expuse în comunicare, invitând toate părţile interesate să îşi exprime opiniile. În urma consultării, la începutul anului 2015, Comisia va face propuneri privind desfăşurarea în continuare a strategiei. 12. Camera Deputaţilor constată că principala concluzie a evaluării Comisiei este aceea că progresul în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 este unul mixt. Astfel, criza economică şi financiară a avut un impact negativ major asupra nivelurilor de ocupare a forţei de muncă şi sărăciei şi a restrâns evoluţiile în ceea ce priveşte restul obiectivelor. Face excepţie obiectivul referitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, unde criza economică a avut un impact pozitiv, determinat îndeosebi de reducerea activităţilor de producţie şi de transport. 13. Camera Deputaţilor susţine raportul de evaluare privind Strategia Europa 2020 al Comitetului Regiunilor intitulat „Regândirea creşterii economice şi a strategiei privind locurile de muncă“, din 7 martie 2014, în care se propune crearea unei dimensiuni teritoriale prin care să se distingă, diferenţiat, potenţialul regional şi metodele de realizare a acestuia. Acest proces ar trebui să se bazeze pe pregătirea continuă a acordurilor de parteneriat şi pe programele operaţionale 2014-2020. De asemenea, raportul atrage atenţia că instrumentele de guvernanţă economică, structurate pe mai multe niveluri, au fost rareori utilizate în aplicarea Strategiei Europa 2020. În opinia Comitetului Regiunilor, acestea trebuie puse în aplicare constant în toate etapele ciclului de politici, de la proiectare până la executare, monitorizare şi evaluare. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 iunie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VIOREL HREBENCIUC