COM(2018)10În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/121 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 martie 2018, Camera Deputaţilor: 1. Atrage atenţia asupra faptului că orizontul de timp propus pentru programul de acţiune, şi anume perioada 2018-2019, apare ca excesiv de optimist având în vedere amploarea direcţiilor de acţiune şi recomandă o abordare graduală, cu un orizont de timp mai larg sau o concentrare pe acţiunile-cheie, în special pe cele necesare, mai urgente, din raţiuni de convergenţă a statelor membre. 2. Recomandă abordarea mai curajoasă a sectorului de afaceri în sistemele de guvernanţă propuse şi ar aprecia transmiterea unor precizări cu privire la modul în care planul de măsuri propus are în vedere reducerea practicilor de concurenţă neloială. 3. Recomandă detalierea cererii de asistenţă din partea practicienilor care lucrează în întreaga Uniune Europeană, pe care se fundamentează o parte a măsurilor propuse, atât pentru clarificarea legăturii cu cadrul concret al guvernanţei de mediu, cât şi pentru a oferi informaţii asupra subiectelor care preocupă cetăţenii. 4. Subliniază că, alături de competenţa profesională generală, inspectorilor de mediu le este necesară experienţa în domeniul supravegheat, pentru a asigura realismul şi fezabilitatea recomandărilor şi îndrumărilor în acţiunile de control. 5. Subliniază că promovarea de oportunităţi de finanţare pentru asigurarea conformării cu legislaţia de mediu trebuie să includă politici în beneficul tuturor şi participarea sectorului privat, pentru a se atinge obiectivele de dezvoltare durabilă. 6. Îşi manifestă reţinerea cu privire la utilitatea unui portal mai extins privind punerea în aplicare a politicilor de mediu, având în vedere dificultatea comparării legislaţiilor particulare ale statelor membre în această formă, diferenţele în ordinea juridică a statelor membre şi legătura dintre politicile de mediu şi cele economice, în cadrul general al dezvoltării durabile. 7. Îşi manifestă reţinerea cu privire la utilitatea unui document de orientare referitor la bunele practici privind strategiile de combatere a infracţiunilor legate de mediu, în domeniul ocrotirii biodiversităţii, deoarece sunt prea diverse condiţiile de habitat ale speciilor şi diversitatea cauzelor şi a condiţiilor în care au loc asemenea infracţiuni, chiar şi pe teritoriul unui stat membru, şi recomandă, în schimb, ca bunele practici să fie discutate periodic de către autorităţile naţionale, sub auspiciile Comisiei Europene. 8. Consideră că un document referitor la bunele practici privind strategiile de combatere a infracţiunilor legate de mediu reprezintă un demers ambiţios, dar că referirea documentată la rapoartele şi documentele existente ar prezenta mai multă flexibilitate şi ar răspunde mai bine evoluţiilor tehnologice moderne decât o colecţie de practici, iar, sub aspectul consumului mai redus de resurse, ar denota o mai atentă preocupare pentru banii contribuabililor europeni. 9. Îşi manifestă reţinerea cu privire la utilitatea unui document de orientare privind bunele practici în asigurarea conformării cu legislaţia de mediu în zonele rurale referitor la sol şi apă, în afară de aspectele privind gestiunea deşeurilor, considerând că este prematur pentru sol, având în vedere faptul că Uniunea Europeană a luat în considerare recent tema biodiversităţii solului, şi recomandă continuarea şi intensificarea finanţării colectării de cunoştinţe în acest domeniu. 10. Consideră că pregătirea de orientări tehnice privind inspecţiile instalaţiilor pentru deşeurile provenite din industriile extractive trebuie să fie precedată de sintetizarea cunoştinţelor despre tehnologiile respective şi recomandă o abordare a rezultatelor tehnologiilor, pentru a ţine seama de viteza progresului tehnic, precum şi o abordare graduală, cu plasarea orientărilor tehnice dincolo de orizontul de timp 2019. 11. Consideră că implicarea cetăţenilor în activităţi ştiinţifice este o direcţie de acţiune care ţine seama de utilitatea unui volum mare de informaţii, dar subliniază că o astfel de acţiune trebuie să se bazeze pe interesul cetăţenilor, circumstanţe care necesită un timp îndelungat şi o largă participare a factorilor interesaţi în cadrul reţelei „Natura 2000". 12. Consideră că implicarea cetăţenilor în activităţi ştiinţifice începe cu educarea copiilor şi tinerilor în acest sens şi recomandă includerea acestei direcţii de acţiune în planul de lucru al Comisiei Europene în domeniu. 13. Subliniază că utilizarea de informaţii geospaţiale pentru asigurarea conformării necesită cunoştinţe şi îndemânări de bază care ar trebui să fie asigurate prin sistemele de educaţie naţionale sau prin activităţi educative nonformale şi impune eforturi sporite din partea agenţiilor europene implicate, pentru a se asigura accesibilitatea datelor şi instrumentelor de prelucrare. 14. Îşi manifestă reţinerea şi preocuparea cu privire la valoarea adăugată creată de Forumul privind conformarea cu legislaţia de mediu şi guvernanţa de mediu în oferirea de orientare pentru planul de acţiune, întrucât atât componenţa, cât şi procedurile de funcţionare ale acestuia trebuie să asigure neutralitatea şi imparţialitatea recomandărilor sale şi pragmatismul componentelor tehnice ale recomandărilor, condiţii de natură să creeze bariere suplimentare şi aşteptări nerealiste de la guvernanţa de mediu. Recomandă includerea expertizei din sectorul de afaceri. 15. Apreciază implicarea propusă pentru reţelele de practicieni, dar îşi exprimă preocuparea cu privire la administrarea punerii în aplicare a acţiunilor propuse, înţeleasă ca un proces bazat pe o colaborare extinsă, având în vedere deosebirile dintre sistemele naţionale de educaţie şi de cercetare dintre statele membre, care vor furniza o parte a resurselor umane implicate. 16. Subliniază că instrumentele de finanţare la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi programul LIFE şi Fondul pentru securitate internă, sunt chemate să răspundă unei multitudini de tipuri de solicitări, ceea ce generează presiuni asupra resurselor de finanţare şi restrâng capacitatea acestora de adaptare la societatea cunoaşterii. Recomandă evaluarea măsurii în care organizarea şi regulamentele acestor instrumente au capacitatea de a răspunde cererii create de noile provocări tehnologice, evaluarea eficienţei utilizării fondurilor Uniunii Europene şi a modului în care repartizarea proiectelor finanţate pe teritoriul Uniunii corespunde obiectivelor de coeziune. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 martie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, Petru-Gabriel Vlase