HOTARARE Nr. 1342 din 26 august 2004
privind aprobarea Strategiei nationale pentru supravegherea, controlul si
prevenirea cazurilor de infectie cu HIV/SIDA in perioada 2004 - 2007
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 865 din 22 septembrie 2004
In temeiul art. 108 din Constitutie, republicata, si al art. 1 alin. (2)
din Legea nr. 584/2002 privind masurile de prevenire a raspandirii maladiei
SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de
SIDA,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Strategia nationala pentru supravegherea, controlul si prevenirea
cazurilor de infectie cu HIV/SIDA in perioada 2004 - 2007, denumita in
continuare Strategia nationala HIV/SIDA 2004 - 2007, prevazuta in anexa nr. 1.
Art. 2
Lista autoritatilor administratiei publice centrale cu atributii in
aplicarea Strategiei nationale HIV/SIDA 2004 - 2007 este prevazuta in anexa nr.
2.
Art. 3
Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in aplicarea
Strategiei nationale HIV/SIDA 2004 - 2007, prevazute in anexa nr. 2, vor
colabora cu organismele romane guvernamentale si neguvernamentale, precum si cu
asociatiile internationale de profil.
Art. 4
Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integranta din prezenta hotarare.
------------
*) Anexele nr. 1 si 2 sunt reproduse in facsimil.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul sanatatii,
Ovidiu Brinzan
Ministrul educatiei si cercetarii,
Alexandru Athanasiu
Ministrul apararii nationale,
Ioan Mircea Pascu
Ministru de stat,
ministrul administratiei si internelor,
Marian Florian Saniuta
ANEXA 1
STRATEGIA NATIONALA
pentru supravegherea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie cu HIV/SIDA
in perioada 2004 - 2007
I. Introducere
1. Procesul de elaborare a Strategiei
Strategia Nationala HIV/SIDA 2004 - 2007 a fost elaborata si propusa spre
aprobare Guvernului de catre Comisia Nationala pentru Supravegherea, Controlul
si Prevenirea Cazurilor de Infectie HIV/SIDA, infiintata ca organism
interministerial fara personalitate juridica, sub autoritatea
primului-ministru, pe langa Secretariatul General al Guvernului, condusa de
catre consilierul primului-ministru cu atributii in domeniul asigurarii
sanatatii populatiei, in conformitate cu prevederile Legii nr. 584/2002 privind
masurile de prevenire a raspandirii maladiei SIDA in Romania si de protectie a
persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA. Comisia a fost sprijinita
tehnic si financiar in procesul de elaborare a strategiei de catre Agentiile
Natiunilor Unite: Fondul Natiunilor Unite pentru Copii - UNICEF, Fondul
Natiunilor Unite pentru Populatie - UNFPA, Programul Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare - UNDP, Organizatia Mondiala a Sanatatii - OMS si Programul
Natiunilor Unite pentru HIV/SIDA - UNAIDS.
Procesul de elaborare a Strategiei a inclus o noua evaluare a situatiei si
o analiza a raspunsului national, efectuate in perioada 2002 - 2003, o evaluare
a rezultatelor implementarii Strategiei Nationale HIV/SIDA 2000 - 2003, precum
si o serie de intalniri de lucru ale Comisiei in aprilie si noiembrie 2002.
In procesul de elaborare a strategiei au fost activ implicate organismele
guvernamentale, cele 8 organizatii neguvernamentale membre ale Comisiei
Nationale cat si alte organizatii neguvernamentale, agentii internationale,
donatori bilaterali si multilaterali si nu in ultimul rand sectorul privat.
Procesul de elaborare a prezentului document a fost de asemenea strans
corelat cu procesul de elaborare si ulterior de implementare a propunerii
Romaniei la Fondul Global de Lupta impotriva HIV/SIDA, Tuberculozei si
Malariei.
2. Scurta evaluare a implementarii Strategiei Nationale HIV/SIDA 2000 -
2003
In perioada 2000 - 2003 s-au facut progrese importante in domeniul HIV/SIDA
in ariile prioritare definite de Strategia adoptata pentru acea perioada.
Incepand cu anul 2001 HIV/SIDA a fost declarata prioritate de sanatate publica
si in acelasi an s-a lansat Planul National de Acces Universal la Tratament si
Ingrijiri HIV/SIDA. Planul a permis introducerea in tratament pana la sfarsitul
anului 2003 a circa 8.000 de pacienti HIV/SIDA, intre care peste 5.300
beneficiau si de tratament antiretroviral. Toate costurile legate de acest
program au fost suportate de surse publice, in conditiile unui acces gratuit
indiferent de statutul pacientului. Efortul bugetar a crescut de la 3 milioane
de dolari SUA in 1999 la peste 28 de milioane de dolari SUA in 2003. Programul
are si o componenta importanta de participare a sectorului privat. Sase din
cele mai importante companii farmaceutice producatoare de medicamente
antiretrovirale au acceptat, cu facilitarea Natiunilor Unite, sa acorde
Romaniei reduceri de preturi si donatii in medicamente pentru sustinerea
programului.
Perioada 2000 - 2003 a marcat si o extindere a parteneriatului, acoperirii,
frecventei si consistentei campaniilor nationale de prevenire HIV/SIDA. In
fiecare an campaniile au crescut calitativ si au abordat teme importante legate
de prevenirea HIV/ITS, de promovarea drepturilor persoanelor infectate si de
reducerea stigmatizarii si discriminarii. Campaniile au avut o componenta
mass-media importanta cu mesaje difuzate gratuit in zona publicitara de
prime-time care au ajuns la milioane de persoane, in special tineri.
Ministerul Educatiei si Cercetarii a lansat la sfarsitul anului 2002, in
colaborare cu Ministerul Sanatatii si sub inaltul patronaj al Primului
Ministru, programul "Educatia pentru Sanatate in Scoala Romaneasca".
Prin intermediul acestui program s-au pus bazele includerii in programa de
invatamant a orelor de educatie pentru Sanatate pentru tot ciclul primar si liceal
cu teme diverse, inclusiv prevenirea HIV si ITS, planificare familiala si
prevenirea uzului si abuzului de substante ilegale.
Sectorul neguvernamental, cu sustinere in special internationala, a demarat
proiecte pilot de prevenire HIV/SIDA in randul lucratorilor sexuali,
utilizatorilor de droguri, barbatilor care practica sexul cu alti barbati,
persoanelor de etnie rroma. Proiectele au demonstrat abordari inovative in
munca de prevenire cu grupurile vulnerabile si au permis invatarea unor lectii
importante in perspectiva extinderii acestor interventii la nivel national.
Perioada 2000 - 2003 a marcat, de asemenea, formarea si maturizarea
asociatiilor de persoane infectate si afectate de HIV/SIDA, reunite in 2000 sub
umbrela Uniunii Nationale a Organizatiilor Persoanelor Afectate HIV/SIDA -
UNOPA. Uniunea a devenit in scurt timp un partener important atat in lupta
pentru respectarea drepturilor persoanelor seropozitive cat si in elaborarea de
politici la nivel national. UNOPA ocupa in prezent unul din cele doua locuri de
vice-presedinte al Comisiei Nationale.
3. Rezumatul Strategiei
Strategia 2004 - 2007 este conceputa ca un document orientativ, flexibil
care sa ghideze activitatile tuturor partenerilor nationali si internationali.
Strategia propune 3 arii majore de interventie:
1. Prevenirea transmiterii virusului HIV care are ca scop major: Mentinerea
incidentei HIV in anul 2007 la nivelul celei din 2002. In cadrul acestei arii
sunt propuse 8 prioritati care ilustreaza orientarea majora a intregii
strategii catre activitatile de prevenire, in special de prevenire a
transmiterii in randurile tinerilor si al persoanelor cu comportamente la risc
legate de practicarea sexului comercial sau de utilizarea de droguri
injectabile.
2. Accesul la servicii de tratament, ingrijire, suport psihologic si social
pentru persoanele infectate HIV sau bolnave de SIDA precum si pentru grupurile
vulnerabile. Aceasta a doua arie majora de interventie are ca scop: asigurarea
accesului universal la tratament, ingrijiri si sprijin social pentru persoanele
infectate si afectate HIV/SIDA, precum si intarirea sistemelor de ingrijiri de
Sanatate pentru infectiile transmise sexual si abuzul de substante. Aceasta
arie de interventie are 4 prioritati care sunt concentrate pe promovarea si
respectarea drepturilor pe care le au persoanele infectate HIV sau bolnave de
SIDA precum si pentru grupurile vulnerabile.
3. Supravegherea evolutiei infectiei HIV si a factorilor de risc asociati.
A treia arie prioritara a strategiei are ca obiectiv major: dezvoltarea si
mentinerea unor sisteme eficiente de supraveghere ale infectiei HIV/SIDA si ale
factorilor de risc asociati care sa ofere informatii coerente privind evolutia
epidemiei si sa permita orientarea la timp a programelor si interventiilor,
inclusiv a interventiilor sociale pentru persoanele infectate HIV sau bolnave
de SIDA precum si a grupurilor vulnerabile.
Pe langa cele trei arii majore de interventie, strategia statueaza si
mecanismele nationale de coordonare a implementarii strategiei, precum si
cadrul de monitorizare si evaluare a implementarii si alocarea resurselor.
II. Principiile directoare ale Strategiei Nationale HIV/SIDA
1. HIV/SIDA este mai mult decat o prioritate de sanatate publica. Este o
problema complexa, care afecteaza toate componentele societatii.
2. Strategia se va concentra preponderent asupra prevenirii si a reducerii
impactului social. Resursele alocate trebuie sa ia in considerare grupurile
vulnerabile (la risc) si comunitatile afectate.
3. Implicarea multisectoriala si interdisciplinara este esentiala pentru
realizarea unui raspuns adecvat la epidemia HIV.
4. Persoanele si grupurile trebuie sa aiba cunostintele necesare in vederea
prevenirii infectarii cu virusul HIV; asigurarea conditiilor pentru ca sa aiba
aceasta capacitate este esentiala.
5. Tuturor persoanelor infectate/afectate de HIV/SIDA li se garanteaza un
acces egal la ingrijire si servicii elementare.
6. Toate persoanele infectate HIV sau bolnave de SIDA precum si grupurile
vulnerabile au acces egal si continuu la tratament, ingrijire medicala si
servicii conform standardelor prevazute de legislatia in vigoare.
7. Drepturile persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA precum si cele
apartinand grupurilor vulnerabile sunt garantate conform legislatiei nationale
si a tratatelor internationale la care Romania este parte semnatara, cu un
accent special pe dreptul la confidentialitate.
8. Responsabilitatile individuale ale persoanelor infectate HIV sau bolnave
de SIDA sunt statuate.
9. Trebuie asigurate conditiile pentru aplicarea precautiilor universale in
vederea prevenirii oricarei posibilitati de transmitere a infectiei HIV in
sistemul sanitar si cel de asistenta sociala.
10. Testarea HIV este voluntara, si/sau anonima, cu garantarea
confidentialitatii si a consilierii pre si post test, atat in sectorul de stat
cat si in cel privat.
11. Formularea politicilor si a programelor de dezvoltare socio-economica
trebuie sa ia in considerare fenomenul HIV/SIDA.
III. Strategia Nationala; Arii majore de interventie
1. Prevenirea transmiterii virusului HIV
Situatia actuala:
Romania este considerata o tara cu prevalenta mica a infectiei HIV/SIDA,
respectiv de 0,04% si o incidenta de asemenea redusa. Datele epidemiologice
arata ca la adulti principala cale de transmitere este cea sexuala si afecteaza
in special tinerii cu varste intre 15 si 29 de ani. Numarul de noi cazuri de
adulti infectati a crescut constant in ultimii 4 ani in timp ce numarul de noi
cazuri de copii infectati a scazut in aceeasi perioada odata cu epuizarea
rezervorului de persoane infectate care au ca interval de nastere perioada 1987
- 1991. In 2002 se inregistreaza chiar o aplatizare a numarului de noi adulti
infectati. Apar insa cazuri noi de infectie pe cale verticala si cazuri de
infectare in randul utilizatorilor de droguri injectabile.
Pentru anul 2003, numarul cumulativ inregistrat de persoane infectate
HIV/SIDA este de 14.387. Din acest numar, numarul de persoane infectate
HIV/SIDA in viata este de 10.278, din care cu infectie HIV 5.599 iar cu boala
SIDA, 4.679. Numarul celor infectati, in varsta sub 19 ani este: cu HIV - 3.870
iar boala SIDA - 3.667. In tratament se afla un numar total de 5.547 de persoane,
din care 4.288 au varsta sub 19 ani.
Scop: Mentinerea incidentei HIV in anul 2007 la nivelul celei din 2002.
Prioritati in domeniul prevenirii transmiterii virusului HIV
1.1. Prevenirea transmiterii in randul tinerilor
Situatia actuala:
Analiza situatiei arata ca tinerii, in proportie de peste 80% au auzit
despre HIV/SIDA.
Desi numarul celor care identifica corect caile de transmitere este in
crestere comportamentele tinerilor au ramas in mare masura la risc. Afirmatia
este sustinuta de faptul ca per ansamblu varsta debutului vietii sexuale a
scazut fara sa se inregistreze cresteri spectaculoase ale nivelului de
utilizare a prezervativului nici la primul contact sexual si nici in
activitatea sexuala curenta. Numarul de prezervative vandute la nivel national
a fost in permanenta crestere, dar el nu a atins decat 15 milioane de unitati
in 2001. Exista un deficit de puncte de vanzare in mediul rural. In acelasi
timp in perioada 2000 - 2002 rata infectarii cu sifilis a crescut ingrijorator
de la 44 la 62 de cazuri la 100.000 de locuitori, peste 57% din cazuri fiind
inregistrate in randul tinerilor. In acelasi timp a crescut si numarul celor
care consuma droguri. In Bucuresti exista estimari care demonstreaza existenta
unui numar important de consumatori de droguri injectabile, mai ales la cei
apartinand grupei de varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani. Desi s-au depistat
pana in prezent putine cazuri HIV/SIDA in randul utilizatorilor de droguri (in
2003 din 392 de cazuri testate, 4 teste pozitive), exista pericolul unei
cresteri a numarului de cazuri.
Scop: Reducerea la minim a numarului de cazuri noi de infectare in randul
tinerilor. Tinerii sa stie cum sa evite infectarea cu HIV si sa aiba
capacitatea, mijloacele si dorinta de a actiona pe baza cunostintelor
dobandite.
Elemente cheie privind prevenirea transmiterii HIV in randul tinerilor
a. Modificarea comportamentului individual si a normelor de grup
Obiectiv
Inducerea unor comportamente fara risc la cel putin 80% din tinerii cu
varste intre 15 si 25 de ani
Strategii
- Initierea si sustinerea unor campanii de Informare, Educare, Comunicare
multianuale care sa adreseze determinantii comportamentelor la risc;
- Folosirea canalelor conventionale: mass-media precum si a canalelor
neconventionale de comunicare pentru a transmite informatia la cat mai multi
tineri;
- Transmiterea in mod structurat a informatiei catre tinerii incadrati in
serviciul militar sau direct la locurile de munca ale acestora;
- Implicarea tinerilor in elaborarea si implementarea programelor care le
sunt destinate;
- Crearea si dezvoltarea de parteneriate intre parteneri guvernamentali,
neguvernamentali si privati;
- Realizarea unui centru de resurse si distributie a materialelor IEC
pentru tineri;
- Utilizarea retelei de medicina primara pentru transmiterea de mesaje si
inducerea de comportamente sanatoase.
b. Promovarea folosirii prezervativului
Obiectiv
Cresterea folosirii prezervativului la primul contact sexual cu cel putin
50% in randul tinerilor de 15 - 25 ani si a folosirii prezervativului in
relatiile sexuale cu parteneri ocazionali pana la 65%
Strategii
- Cresterea accesibilitatii in termen de pret si locatie a prezervativelor
cu accent pe cresterea numarului de puncte de vanzare si distributie in zona
rurala;
- Transformarea utilizarii prezervativului in norma sociala;
- Promovarea utilizarii prezervativului prin mijloace de informare,
educare, comunicare;
- Promovarea utilizarii prezervativului de catre reteaua de medicina
primara si de reteaua de clinici de planificare familiala.
c. Educatia in scoli
Obiectiv
Accesul universal al tinerilor care urmeaza o forma de invatamant la
cunostintele necesare despre HIV/SIDA, metodele de prevenire si riscurile
asociate, precum si notiuni despre protectia sociala si medicala a persoanelor
afectate, notiuni legate de reducerea stigmatizarii si discriminarii
Strategii
- Introducerea in curriculum-ul obligatoriu, diferentiat pe cicluri de
educatie, a pachetului de educatie pentru sanatate care sa includa, intre
altele, capitole distincte legate de educatia sexuala si a reproducerii,
igiena, prevenirea consumului si abuzului de substante;
- Introducerea elementelor privind sanatatea si dezvoltarea tinerilor in
programa de pregatire si de perfectionare a cadrelor didactice;
- Cresterea capacitatii retelei de medicina scolara pentru a acorda
consiliere in domeniul educatiei pentru sanatate.
d. Prevenirea HIV/SIDA in unitatile militare (ale Ministerului Apararii
Nationale si ale Ministerului Administratiei si Internelor)
Obiectiv
Asigurarea accesului universal la informare si educare precum si la
servicii de prevenire HIV/SIDA si ITS in cadrul serviciilor militare
Strategii
- Elaborarea si implementarea unui curriculum de pregatire privind
prevenirea HIV/SIDA si ITS in unitatile militare;
- Desfasurarea de actiuni de informare, educare si comunicare in unitatile
militare;
- Distribuirea gratuita de prezervative in unitatile militare;
- Desfasurarea de actiuni de informare, educare si comunicare, precum si
dezvoltarea unui protocol si a unui kit de prevenire HIV/SIDA pentru militarii
care participa la misiuni militare in afara Romaniei.
1.2. Prevenirea transmiterii asociata cu sexul comercial
Situatia actuala
Prostitutia continua sa fie ilegala in Romania dar asta nu a impiedicat o
crestere semnificativa a fenomenului. Mai mult, prostitutia a devenit asociata
foarte frecvent cu traficul de persoane si cu traficul de droguri. Nu exista
estimari oficiale ale numarului de persoane care practica sexul comercial.
Studii si proiecte desfasurate la scara limitata au aratat ca la nivelul
prostitutiei de strada comportamentele cu risc sunt frecvente, iar accesul la
informatii si servicii pentru persoanele care practica sexul comercial este
foarte limitat. Din datele centralizate privind testarea HIV in anul 2003
rezulta ca din 92 de teste HIV efectuate la prostituate 5 teste au fost pozitive.
Programe de educatie, comunicare, distributie de prezervative si referire la
servicii medicale desfasurate de ONG exista in Bucuresti, Constanta si Iasi dar
ele sunt limitate.
Scop:
Reducerea vulnerabilitatii persoanelor care practica sexul comercial la
HIV/SIDA si la infectiile transmise sexual.
Elemente cheie privind reducerea transmiterii HIV/SIDA si ITS asociate cu
sexul comercial
a. Crearea unui cadru propice pentru desfasurarea eficienta a programelor
Obiectiv
Eliminarea barierelor legislative, institutionale si financiare care
limiteaza dezvoltarea programelor
Strategii
- Revizuirea legislatiei in vederea cresterii accesului persoanelor care
practica prostitutia la servicii de sanatate si sociale;
- Asigurarea accesului nediscriminatoriu la toate programele de asistenta
sociala pentru persoanele care practica sexul comercial.
b. Extinderea la nivel national a programelor de prevenire HIV/SIDA si ITS
in randul persoanelor care practica sexul comercial
Obiectiv
Dezvoltarea de programe de prevenire HIV/SIDA, ITS si a altor consecinte
asociate sexului comercial in toate unitatile administrativ-teritoriale
Strategii
- Identificarea modelelor de buna practica in domeniu;
- Intarirea capacitatii organizatiilor si institutiilor deja implicate
pentru a extinde numarul de programe si aria acestora de acoperire.
c. Constientizarea privind riscurile HIV/SIDA, ITS si alte riscuri
ocupationale
Obiectiv
Sa se asigure modalitati prin care lucratorii sexuali sa stie cum sa evite
infectarea cu HIV si ITS si sa aiba mijloacele si motivarea sa puna in aplicare
aceste cunostinte intr-un mediu care sa le sprijine
Strategii
- Initierea de campanii de informare, educare, comunicare adaptate
contextului local care sa se adreseze atat persoanelor care practica sexul
comercial cat si clientilor acestora;
- Extinderea proiectelor care acorda asistenta pe teren persoanelor care
practica sexul comercial;
- Stabilirea de parteneriate cu autoritatile locale, inclusiv cu politia
pentru ca acestea sa sprijine si sa fie implicate in interventiile de
prevenire;
- Dezvoltarea unui sistem simplu de referire la serviciile medicale care sa
asigure accesul universal al persoanelor care practica sexul comercial la
servicii de testare si tratament HIV, ITS si alte boli transmisibile.
1.3. Prevenirea transmiterii in randul utilizatorilor de droguri
injectabile
Situatia actuala
In ultimii 3 ani fenomenul traficului dar mai ales al consumului de droguri
a evoluat spectaculos. De la o tara declarata preponderent de tranzit pentru
droguri, Romania este acum o tara de consum.
Conform unor studii recente desfasurate in Bucuresti, Constanta, Iasi si
Timisoara heroina a devenit drogul cel mai disponibil in marile aglomerari
urbane; in Bucuresti exista o crestere importanta a numarului persoanelor care
isi injecteaza heroina fata de anul 1998 cand un studiu similar estima ca 1.000
de persoane isi injecteaza droguri. Studiul releva, de asemenea, ca in toate
orasele cercetate si in special in Bucuresti, exista o piata bine structurata a
vanzarii de droguri. Peste 80% din utilizatori sunt tineri cu varste cuprinse
intre 16 si 29 de ani. S-au inregistrat insa si consumatori cu varste de 10 -
16 ani. Majoritatea consumatorilor de droguri injectabile, peste 70%, sunt
persoane fara ocupatie sau someri. In acelasi timp, si pentru toate orasele
cercetate, studiul releva ca persoanele care isi injecteaza droguri au
comportamente la risc legate de posibilitatea infectarii cu diverse boli
transmisibile, inclusiv a infectarii cu HIV. Nivelurile de infectare cu
hepatita B si C rezultate din testari sunt de ordinul a zeci de procente si in
acelasi timp majoritatea utilizatorilor au comportamente sexuale neprotejate.
In 2003 s-au efectuat 392 de teste HIV in randul utilizatorilor de droguri,
dintre acestea 4 fiind pozitive.
Scop:
Prevenirea izbucnirii unei epidemii HIV in randul utilizatorilor de droguri
injectabile si reducerea ratelor de infectare cu agentii etiologici ai
hepatitelor virale si ai infectiilor cu transmitere sexuala.
Elemente cheie pentru prevenirea HIV, ITS si hepatita in randul
consumatorilor de droguri injectabile
a. Reducerea cererii
Obiectiv
Reducerea numarului de noi utilizatori de droguri
Strategii
- Desfasurarea de campanii sustinute de informare, educare, comunicare
adresate tinerilor din zonele cele mai expuse la traficul si consumul de
droguri;
- Integrarea in curriculum-ul de educatie pentru sanatate a elementelor
privind prevenirea uzului si abuzului de substante ilegale;
- Implicarea in campaniile de prevenire a tinerilor si a persoanelor
publice identificate ca modele de catre tineri.
b. Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri
Obiectiv
Dezvoltarea programelor si a serviciilor de reducere a riscurilor asociate
pentru ca acestea sa poata asigura accesul a cel putin 60% din consumatorii de
droguri injectabile
Strategii
- Perfectarea cadrului legal si institutional care sa permita desfasurarea
optima a programelor;
- Includerea programelor de reducere a riscurilor asociate consumului de
droguri in programele de sanatate publica desfasurate la nivelul diverselor
institutii publice;
- Crearea unor noi structuri si dezvoltarea parteneriatelor intre
organizatiile neguvernamentale si cele guvernamentale in vederea reducerii
riscurilor asociate in acest domeniu;
- Extinderea numarului si a capacitatii programelor actuale de schimb de
seringi pentru a putea oferi servicii la cel putin 60% dintre consumatorii de
droguri injectabile;
- Extinderea programelor de substitutie a drogurilor;
- Extinderea/dezvoltarea de servicii medicale (centre de dezintoxicare)
pentru utilizatorii de droguri;
- Dezvoltarea serviciului de asistenta psiho-sociala privind integrarea
comunitara a utilizatorilor de droguri.
1.4. Prevenirea transmiterii in sistemul penitenciar
Situatia actuala:
Sistemul penitenciar este expus unui risc crescut de transmitere HIV/SIDA.
O cercetare facuta in 2002 releva ca mai putin de 1% din detinuti folosesc
prezervativul in mod constant iar peste 67% declara ca nu l-au folosit
niciodata. Circa o treime dintre detinuti raporteaza contacte sexuale multiple
si 37% contacte sexuale ocazionale. Rata de ocupare a penitenciarelor variaza
intre 150% si 700% . Dintre detinuti 14% nu au pat propriu, un dus este folosit
in medie de 30 de persoane iar un scaun de toaleta de 20 de persoane.
Pe langa sexul neprotejat, in penitenciare mai exista si alti factori de
risc, cum ar fi: nivelul scazut de igiena, folosirea in comun a lamelor de ras,
tatuarea si automutilarea. Vizitele conjugale nu sunt permise.
In inchisori se cunostea existenta la sfarsitul anului 2002 a 12 cazuri de
SIDA iar in 2003 din 1.043 de testari s-au identificat 2 cazuri pozitive.
Serviciul Medical Independent al Directiei Generale a Penitenciarelor a
initiat un program de prevenire HIV/SIDA si ITS inca din 1999. In acest program
s-a inceput pregatirea personalului medical si de paza si a inceput formarea de
educatori intre egali dintre detinuti. Se face distributie de prezervative in
doua locatii pilot dar momentan acestea sunt date numai la eliberare sau la
iesirea detinutilor din inchisoare. In acelasi timp cresterea consumului de
droguri a dus si la o cresterea a detinutilor care se autodeclara dependenti la
admiterea in penitenciare. In 2002 peste 2.300 de detinuti au declarat ca sunt
dependenti de droguri si se semnaleaza in penitenciare practica injectarii. Capacitatea
de testare HIV si ITS a crescut odata cu introducerea de noi linii de testare
in spitalele penitenciare insa accesul detinutilor la consiliere si testare
este inca limitat.
Obiectiv:
Cresterea capacitatii de aplicare a programelor de prevenire HIV in
sistemul penitenciar astfel incat pana la finele lui 2005 toate penitenciarele
sa desfasoare programe adecvate de prevenire si reducere a riscurilor
Elemente cheie pentru prevenirea HIV, ITS si hepatite in sistemul
penitenciar
a. Crearea cadrului pentru desfasurarea de programe adecvate
Obiectiv
Inlaturarea barierelor institutionale si constientizarea administratiei si
factorilor de decizie asupra necesitatii introducerii de masuri pentru
diminuarea transmiterii HIV, ITS si hepatitelor virale.
Strategii
- Introducerea planului de sanatate publica care sa includa prevenirea
HIV/SIDA la nivelul DGP cu buget distinct in conformitate cu Legea nr.
584/2002;
- Intalniri periodice cu factorii de decizie din DGP si Ministerul
Justitiei pentru a evalua situatia programelor de sanatate publica;
- Ralierea programelor de sanatate publica din sistemul penitenciar la cele
desfasurate si recomandate de catre sistemul civil de sanatate publica.
b. Activitati de informare, educare, comunicare si cresterea accesului la
servicii
Obiectiv
Extinderea programelor IEC de prevenire HIV/SIDA, ITS si hepatitelor virale
pentru a asigura pana la nivelul anului 2005 pregatirea a cel putin 60% din
cadre si pregatirea a cel putin 400 de educatori intre egali din randul
detinutilor in paralel cu distribuirea de prezervative si dezvoltarea
serviciilor de tratament pentru dependentii de droguri
Strategii
- Elaborarea si implementarea unor module de pregatire pentru diversele categorii
de personal si pentru educatorii intre egali din randul detinutilor;
- Introducerea modulelor de pregatire pentru prevenirea HIV, ITS, hepatite
in curricula institutiei care asigura pregatirea continua a personalului de
paza;
- Folosirea mijloacelor audio-video disponibile in penitenciare pentru
difuzarea de mesaje;
- Selectarea, pregatirea si cointeresarea detinutilor care vor deveni
educatori intre egali;
- Introducerea de servicii de tratament pentru dependenta de droguri,
inclusiv a mentinerii prin substitutie si pregatirea pentru eventualitatea
programelor de schimb de seringi;
- Distributia de prezervative in toate penitenciarele, insotita de o minima
consiliere.
1.5 Prevenirea HIV/SIDA in colectivitatile de copii, tineri care traiesc pe
strada
Situatia actuala
In prezent, nu exista o analiza la nivel national referitoare la
cunostintele, atitudinile legate de HIV/SIDA si ITS a copiilor, tinerilor care
traiesc in strada. De asemenea, nu exista o situatie a cazurilor diagnosticate
HIV/SIDA si ITS.
Analiza realizata de ARAS, in Bucuresti, in perioada mai 2001 - ianuarie
2004, pe un numar de 1.103 copii si tineri care traiesc in strada (368 fete,
735 baieti) arata ca 5,7% fete si respectiv 5,6% baieti s-au tratat pentru
sifilis.
Obiectiv
Asigurarea accesului la informare si educare, precum si la servicii de
prevenire HIV/SIDA si ITS
Strategii
- Elaborarea si implementarea unui curriculum de training privind
prevenirea HIV/SIDA si ITS pentru personalul care lucreaza cu copiii, tinerii
din strada;
- Dezvoltarea retelei de asistenti stradali in vederea desfasurarii de
actiuni de informare, educare;
- Dezvoltarea de parteneriate intre institutiile guvernamentale,
neguvernamentale si private in vederea facilitarii accesului la serviciile
medicale de tratament, la serviciile de testare HIV, hepatite si vaccinare
contra hepatitelor virale de tip A si B.
1.6 Prevenirea transmiterii in randul barbatilor care au activitate sexuala
cu alti barbati
Situatia actuala
Studiul "Atitudini, credinte, experiente si comportamente privind
HIV/SIDA la barbatii care fac sex cu barbati (MSM) in Bucuresti" realizat
in august 2000 de UNAIDS si studiul similar desfasurat de ACCEPT in 2002 arata
ca multi dintre MSM utilizeaza prezervativul doar atunci cand au relatii
sexuale intamplatoare si nu se protejeaza atunci cand au relatii sexuale
stabile. O caracteristica a acestui grup este modul in care definesc relatiile
stabile. Pentru jumatate dintre persoanele intervievate in acest studiu, o
relatie sexuala stabila dureaza 4 luni, declarand 3 parteneri stabili pe
parcursul unui an. Per ansamblu proportia MSM care aveau comportamente la risc
in 2000 era de 53% . Desi majoritatea MSM au cunostinte despre infectia cu HIV
si considera ca utilizarea prezervativului este o metoda de prevenire a
infectarii cu HIV sau ITS, nu folosesc intotdeauna prezervativul, motivand
aceasta prin scaderea placerii. In 2003 s-au efectuat 19 testari in randul MSM,
din care 2 au fost pozitive.
Se semnaleaza in ultima perioada si o crestere a ofertei de servicii
sexuale adresate populatiei MSM dar nu exista date privind practicile si
nivelul comportamentelor la risc.
Legislatia discriminatorie la adresa homosexualilor a fost eliminata dar
conform rapoartelor ACCEPT discriminarea persista la nivelul atitudinilor si
mentalitatilor si limiteaza accesul la educatie si servicii al persoanelor de
orientare homosexuala.
Elemente cheie pentru prevenirea transmiterii HIV si ITS in randul
persoanelor de orientare homosexuala
a. Crearea unui mediu propice pentru desfasurarea programelor
Obiectiv
Reducerea nivelului de discriminare in paralel cu implicarea mai activa a
persoanelor de orientare homosexuala in elaborarea si implementarea de
strategii si programe
Strategii
- Continuarea campaniei de reducere a discriminarii inclusiv prin folosirea
instrumentelor institutionale precum Consiliul National pentru Combaterea
Discriminarii si Comisia Nationala pentru Supravegherea, Controlul si
Prevenirea Cazurilor de Infectie HIV/SIDA;
- Stabilirea de parteneriate intre programele publice si organizatiile de
persoane de orientare homosexuala pentru desfasurarea de programe.
b. Extinderea la nivel national a programelor
Obiectiv
Consolidarea organizatiilor comunitare si replicarea lor pentru a putea
desfasura activitati la nivel national care sa atinga cel putin 60% din
populatia de orientare homosexuala
Strategii
- Initierea de parteneriate ale organizatiilor comunitare cu autoritatile
locale pentru cresterea eficientei si acoperirii programelor;
- Cresterea numarului de organizatii care desfasoara activitati de
prevenire in acest grup si crearea cadrului pentru colaborarea intre ele;
- Extinderea programelor pilot, pe baza cercetarilor/evaluarilor si in
zonele care necesita astfel de programe;
- Extinderea folosirii educatorilor intre egali din randul persoanelor de
orientare homosexuala;
- Promovarea accesului la servicii de prevenire si sanatate;
- Introducerea pe scara larga a prezervativelor si a lubrefiantilor
adecvati.
1.7 Prevenirea transmiterii verticale
Situatia actuala
Conform datelor epidemiologice numarul persoanelor infectate pe cale
verticala in ultimii 4 ani a crescut incet dar constant. Desi exista prevederi
legale privind obligativitatea consilierii HIV si a testarii gratuite pentru
depistarea acestei infectii la toate femeile gravide, numarul de gravide
testate HIV in 2002 a fost de cca 50.000 ceea ce reprezinta mai putin de un
sfert din numarul de nasteri in acelasi an. Rata de infectare in randul femeii
gravide a fost in 2002 de 0,07% . In 2003 s-au testat 54.023 femei gravide, 28
de teste fiind pozitive.
Testul HIV face parte din pachetul de beneficii gratuite acordate femeii
gravide dar aceasta prevedere nu poate fi aplicata corect, din cauza ca mai
bine de 20% din gravide nu se prezinta la doctor niciodata in timpul sarcinii
iar 40% din gravidele care se prezinta la doctor o fac dupa primul trimestru de
sarcina, capacitatea de consiliere fiind inca limitata. De aceea multe din
mamele seropozitive sunt identificate doar in momentul nasterii sau ulterior
dupa ce copilul incepe sa prezinte simptome care conduc la efectuarea testarii
HIV.
Tratamentul pentru prevenirea transmiterii verticale este asigurat gratuit
de programul MS. Capacitatea de tratament este insa limitata doar la un numar
de 9 centre regionale de monitorizare a infectiei HIV/SIDA. Au fost semnalate
cazuri in care gravidele seropozitive au fost impiedicate sa nasca in
maternitatile obisnuite.
Obiectiv
Reducerea transmiterii verticale pana la 1 - 5% la nivelul anului 2007
Elemente cheie pentru prevenirea transmiterii verticale
a. Cresterea capacitatii sistemului de a oferi un pachet integrat de
servicii de prevenire a transmiterii verticale
Obiectiv
Cresterea pana la cel putin 60% a numarului de gravide consiliate si
testate HIV si includerea in protocolul de consiliere si tratament a tuturor
gravidelor seropozitive identificate
Strategii
- Cresterea capacitatii locale prin infiintarea de echipe multidisciplinare
si multisectoriale care sa dezvolte programele de prevenire verticala conform
cu ghidurile nationale;
- Cresterea numarului de medici de familie care au competenta in consiliere
HIV si ITS;
- Cresterea cu cel putin 100% in urmatorii 2 ani a capacitatii de
consiliere si testare voluntara;
- Instituirea accesului universal si gratuit la consiliere si testare HIV
pentru femeia gravida;
- Asigurarea accesului universal la control medical anual si al luarii in
evidenta a femeilor gravide aflate pe lista medicului de familie;
- Dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare a gravidelor
diagnosticate seropozitive;
- Asigurarea unui pachet de servicii psiho-socio-medicale pentru gravidele
diagnosticate seropozitive.
b. Integrarea programului de prevenire a transmiterii verticale in
programele conexe privind asistenta pre si post natala
Obiectiv
Cresterea pana la 85% la nivelului anului 2007 a procentului de gravide
care se prezinta la medic in primul trimestru al sarcinii
Strategii
- Cresterea accesului gravidelor din mediul rural sau din comunitati
defavorizate prin utilizarea serviciilor organizatiilor comunitare sau a
mediatorilor comunitari;
- Initierea de campanii pentru inscrierea tuturor femeilor aflate in
perioada reproductiva pe listele medicilor de familie;
- Cresterea gradului de constientizare a populatiei generale in ceea ce
priveste beneficiile consultatiei prenatale atat pentru mama cat si pentru
copil.
1.8 Prevenirea transmiterii in randul comunitatilor rrome
Situatia actuala:
Comportamentele la risc in randul comunitatii rroma nu sunt diferite fata
de cele ale populatiei majoritare, dar contextul economic, social si cultural
distinct in care traieste populatia rroma o face mai vulnerabila fata de
HIV/SIDA. Elementele acestui context sunt cele legate de rata mare de
natalitate, statutul familiei traditionale si numarul mare de familii
dezorganizate. Situatia economica dificila, accesul mult mai limitat la
serviciile de sanatate, lipsa de informatii si persistenta unor perceptii
gresite despre transmiterea HIV.
Cercetarile desfasurate printre comunitatile de rromi din Bucuresti si din
zonele inconjuratoare arata ca intelegerea notiunilor de HIV/SIDA este
deficitara. Din cei 57% de subiecti intervievati care terminasera scoala
primara, doar 28% detineau informatii corecte despre HIV/SIDA. Aproximativ 29%
dintre persoanele intervievate in cadrul studiului nu aveau idee ce este
HIV/SIDA, iar alte 42% aveau doar o intelegere partiala a acestor notiuni. Doar
15% aveau informatii precise despre felul in care sa se protejeze.
Lipsa informatiilor privind HIV/SIDA si nivelul scazut de educatie sexuala
pot fi legate si de normele culturale legate de sexualitate, nivelul general
scazut de educatie, rolul femeii in comunitate, rolul jucat de virginitate.
Aceste traditii limiteaza capacitatea femeii de a discuta si negocia
planificarea familiala si prevenirea HIV si a ITS. Conform traditiei barbatul
este cel care ia deciziile in domeniul sexualitatii dar in acelasi timp el este
cel care are relatii sexuale multiple. 85% din femeile rrome au avut un singur
partener sexual in timp ce barbatii in proportie de 55% au avut mai mult de 3
partenere in cursul vietii. In cele mai multe relatii ocazionale barbatii din
comunitatea rroma nu folosesc prezervativul.
In ultimii ani, cu sprijinul sustinut al organizatiilor internationale si
al institutiilor guvernamentale, in Romania s-au dezvoltat programe sociale
destinate comunitatilor dezavantajate. Programele au inclus activitati de
combatere a saraciei, incurajarea scolarizarii, imbunatatirea accesului la
servicii sociale si medicale etc. Desi in prezent exista un numar semnificativ
de organizatii publice sau neguvernamentale implicate in activitati sociale
care au ca grup tinta persoanele de etnie rroma, doar o mica parte dintre
aceste programe includ activitati de prevenire a infectiei cu HIV.
Nu exista date statistice legate de nivelul infectiei HIV in randul
populatiei rroma, etnia nefiind o informatie inregistrata in fisele de
raportare a testarii.
Obiectiv:
Extinderea interventiilor consistente de prevenire HIV si ITS in cel putin
25 de comunitati rrome pana in anul 2005
Elemente cheie pentru prevenirea transmiterii HIV si ITS in randul
comunitatilor rrome
a. Corelarea interventiilor HIV/SIDA cu restul interventiilor care urmaresc
imbunatatirea statutului economic si social al comunitatilor rrome
Obiectiv
Dezvoltarea de interventii integrate multidisciplinare care sa implice
simultan determinantii decizionali economici, sociali si culturali care
limiteaza accesul la informatii, educatie si servicii
Strategii
- Integrarea tuturor strategiilor care privesc dezvoltarea comunitatilor
rrome;
- Implicarea liderilor comunitari in procesul de elaborare si implementare
a interventiilor;
- Abordarea diferentiata a problemelor diverselor comunitati rrome;
- Depasirea barierelor care decurg din rolurile diferite ale barbatului si
femeii rroma si schimbarea patternului cultural rrom privind statutul social al
femeii.
b. Informare-educare-comunicare si cercetare in vederea interventiilor
Obiectiv
Sa se asigure ca membrii comunitatilor dezavantajate sa stie cum sa evite
infectarea cu HIV, sa aiba puterea, mijloacele si dorinta de a transforma
aceste cunostinte in actiune, intr-un mediu propice
Strategii
- Implicarea directa a liderilor si membrilor comunitatilor dezavantajate
in cercetare si in analiza si aplicarea rezultatelor cercetarilor;
- Elaborarea de mijloace pentru promovarea unor stiluri de viata sanatoase
in contextul specific al limbii, educatiei si mediului socio-cultural;
- Directionarea corespunzatoare a mesajelor catre femei si, respectiv,
catre barbati, pe baza rolurilor lor diferite in familie;
- Imbunatatirea accesului la servicii specializate si dezvoltarea acestor
servicii (medicale, de testare si consiliere) pentru a satisface nevoile unice
ale comunitatilor dezavantajate;
- Crearea capacitatii de cercetare in interiorul comunitatilor
dezavantajate pentru identificarea factorilor determinanti ai comportamentului
cu risc HIV/SIDA si ITS la aceste grupuri, pentru gasirea punctelor si
metodelor de acces cele mai eficace in vederea educarii comunitatilor.
c. Consolidarea capacitatii organizatiilor
Obiectiv
Consolidarea capacitatii organizatiilor rrome de la nivel national si
comunitar
Strategii
- Elaborarea unui program de instruire pentru organizatiile cu baza in
comunitate pentru a intari capacitatea lor de a se ocupa de prevenirea,
ingrijirea, tratamentul si serviciile de sprijin in domeniul HIV/SIDA;
- Imbunatatirea schimbului de informatii intre asociatiile rrome care se
ocupa de problematica HIV/SIDA;
- Asigurarea finantarii pe termen mediu si lung a organizatiilor
comunitare.
1.9. Prevenirea transmiterii in sistemul medical si la locul de munca
Situatia actuala:
Transmiterea in sistemul medical a fost frecventa in perioada 1986 - 1991
si ei i se atribuie infectarea masiva in randul copiilor nascuti in acea
perioada. Toate cazurile noi descoperite in ultimii ani in randul copiilor
nascuti dupa acea perioada au putut fi atribuite transmiterii verticale.
Practic se poate spune ca transmiterea nozocomiala a HIV a fost eliminata.
Exista insa evidente ca normele referitoare la precautiunile universale nu sunt
respectate uniform in cadrul tuturor unitatilor medicale. Cazuri grave au fost
semnalate in ultima perioada si ele au fost puse pe seama nerespectarii acestor
precautiuni.
Desi Ministerul Sanatatii a elaborat indrumare privind precautiile
universale si a emis un ordin privind transmiterea nozocomiala, acestea nu au
fost puse in aplicare cu suficienta consecventa. Exista evidente ca unele cadre
sanitare nu cunosc in totalitate modul de transmitere prin sange al agentilor
patogeni. Stomatologii se confrunta in unele cazuri cu lipsa echipamentului
necesar prevenirii transmiterii agentilor patogeni prin sange.
O alta perspectiva a necunoasterii si neaplicarii normelor de precautiuni
universale este si cea data de rata mare de refuz in acordarea asistentei
medicale persoanelor seropozitive atunci cand acestea isi declara statusul.
Sistemul national de transfuzii este considerat sigur dar in acesta
persista inca problema donarii platite care face ca numeroase persoane care au
comportamente la risc sa fie donatori din motive financiare.
Obiectiv
Eliminarea oricarei posibilitati de transmitere HIV in sistemul medical si
institutiile care ofera servicii sociale si introducerea la nivel national a
politicilor de prevenire a transmiterii HIV la locul de munca
Elemente cheie pentru prevenirea transmiterii nosocomiale
a. Normele privind precautiile universale
Obiectiv
Sa se asigure respectarea normelor privind precautiile universale in toate
unitatile sanitare si sociale
Strategii
- Sprijin pentru elaborarea si distribuirea normelor de precautii universale;
- Asigurarea de resurse pentru a sprijini respectarea precautiilor
universale, definirea mijloacelor necesare si alocarea respectivelor resurse;
- Crearea unui mecanism de evaluare a masurii in care sunt respectate
precautiile universale ca element din contractul individual semnat de orice
furnizor de servicii de sanatate cu sistemul de asigurari de sanatate.
b. Instruirea privind precautiile universale
Obiectiv
Intregul personal sanitar precum si cel care lucreaza in institutiile de
asistenta sociala trebuie sa fie constient si responsabil in privinta
precautiilor universale, sa fie motivat sa le aplice si sa dispuna de resurse
pentru a face acest lucru
Strategii
- Sprijin pentru elaborarea si distribuirea materialelor de
informare-educare-comunicare privind precautiile universale;
- Desfasurarea de campanii periodice pentru promovarea donarii voluntare de
sange;
- Crearea unui mecanism pentru instruirea intregului personal sanitar si a
celui care lucreaza in institutiile de asistenta sociala, privind precautiile
universale.
c. Controlul
Obiectiv
Asigurarea aplicarii corespunzatoare a precautiilor universale si
instituirea unui sistem de analiza periodica pentru fiecare unitate sanitara
publica si privata
Strategii
- Crearea standardelor de calitate specifice HIV/SIDA in cadrul serviciilor
spitalicesti si a celor de asistenta sociala;
- Punerea in aplicare a unui sistem de descalificare si/sau penalizare
pentru persoanele sau conducerile spitalelor care incalca precautiile
universale.
d. Introducerea masurilor de prevenire HIV la locul de munca
Obiectiv
Identificarea tipurilor de politici pentru prevenirea transmiterii HIV la
locul de munca si initierea de programe pilot in colaborare cu organizatiile
sindicale si patronale
Strategii
- Includerea organizatiilor patronale si sindicale in mecanismele nationale
de coordonare pentru HIV/SIDA;
- Dezvoltarea si promovarea de politici de prevenire a transmiterii HIV la
locurile de munca cu potential risc ocupational.
2. Accesul la servicii de tratament, ingrijire, suport psihologic si social
pentru persoanele infectate, afectate si grupurile la risc
Situatia actuala:
In perioada 2000 - 2003 s-a inregistrat o crestere semnificativa a
numarului de persoane care necesita ingrijiri si tratament HIV/SIDA. Sunt
inregistrate la sfarsitul lui 2003 un numar cumulativ HIV/SIDA de 14.387, din
care in viata sunt 10.278. In tratament sunt 5.547, din care 4.288 au varsta de
pana in 19 ani. Se apreciaza ca toate persoanele HIV/SIDA care au nevoie de
tratament (conform criteriilor de selectie pentru tratament) au acces la
tratament. Ministerul Sanatatii si CNAS au alocat pentru anul 2004 suma de 984
miliarde de lei pentru programul de preventie si tratament la care se adauga
2,3 milioane de USD de la Fondul Global pentru achizitie de teste destinate
monitorizarii terapiei specifice.
Incepand cu noiembrie 2002 accesul persoanelor infectate sau afectate la
intreaga gama de servicii suport este garantat expres prin Legea nr. 584/2002
si sunt stabilite sursele de finantare si responsabilitatile pentru aplicarea
programelor. Programul de tratament a inregistrat progrese in termen de numar
de pacienti tratati si de crestere a calitatii tratamentelor. Dificultatile
financiare au facut insa ca medicatia pentru bolile asociate sa nu poata fi
acoperita decat in mica masura de catre programul national de tratament. In
acelasi timp lipsa capacitatii la nivel local a determinat in unele zone probleme
in acordarea ritmica a sprijinului social prevazut de lege.
In ultimii 3 ani s-a inregistrat, de asemenea, o crestere a nevoii de
tratament si ingrijiri in zona infectiilor cu transmitere sexuala. In
conditiile in care sistemul de ingrijiri si tratament nu a suferit nici o
reforma semnificativa calitatea serviciilor si adresabilitatea lor s-au
mentinut slabe.
In domeniul tratamentului si ingrijirilor pentru utilizatorii si
dependentii de droguri situatia este chiar mai alarmanta. Fenomenul consumului
de droguri a crescut spectaculos, capacitatea de tratament si ingrijire este
sub necesar iar politicile din domeniu nu reusesc sa controleze fenomenul in
suficienta masura.
Prioritati
2.1. Dezvoltarea sistemului de ingrijiri medicale
Situatia actuala:
In prezent Romania are un sistem bine organizat pentru furnizarea
tratamentului si ingrijirilor HIV/SIDA. Acesta este bazat pe o retea de 9
centre regionale care au personal specializat si echipamentele necesare pentru
instituirea si monitorizarea terapiei antiretrovirale. In acelasi timp in
majoritatea spitalelor sau sectiilor de boli infectioase de la nivel judetean
exista capacitatea de a administra tratamentul pentru pacientii HIV/SIDA.
Administrarea tratamentului se face pe baza unui ghid de tratament elaborat de
Comisia Nationala de lupta anti-SIDA. Achizitia medicamentelor ARV si a unor
medicamente necesare pentru tratamentul maladiilor asociate se face centralizat
in cadrul programului finantat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. In
finantarea si achizitionarea ARV au fost probleme majore in 2001 si ca urmare
Romania a solicitat includerea in programul de Access Accelerat la Tratament
HIV/SIDA primind astfel reduceri si facilitati de pret pentru ARV in urma
angajamentului de a asigura accesul universal la tratament. Din august 2002 nu
s-au mai inregistrat intreruperi semnificative de tratament.
Asigurarea testelor de monitorizare a tratamentului si rezistentei s-a
imbunatatit in ultimii 2 ani iar prin resursele alocate in cadrul proiectului
de Fond Global se spera solutionarea acestei probleme. Multi dintre pacienti
sunt multiexperimentati in tratament ARV si de aceea sunt in prezent tratati cu
scheme complexe care contin medicamente scumpe.
Capacitatea sistemului de a acorda ingrijiri paliative si terminale este
foarte redusa.
Obiectiv:
Asigurarea accesului universal, continuu si nediscriminatoriu la tratament
si servicii socio-medicale pentru persoanele infectate HIV sau bolnave de SIDA
Elemente cheie pentru dezvoltarea sistemului de ingrijiri medicale
a. Tratamentul antiretroviral
Obiectiv
Introducerea in tratament antiretroviral a tuturor pacientilor care se
califica conform Ghidului National de Tratament
Strategii
- Monitorizarea adecvata a pacientilor HIV/SIDA in centrele regionale;
- Asigurarea resurselor financiare si umane pentru continuitatea
tratamentului si a monitorizarii;
- Mentinerea si dezvoltarea bazei de date privind evolutia clinica si
istoria tratamentului pacientilor HIV/SIDA;
- Pregatirea continua a personalului medical implicat in tratamentul
antiretroviral HIV/SIDA;
- Extinderea numarului si capacitatilor clinicilor de zi.
- Continuarea negocierilor cu firmele farmaceutice pentru extinderea
reducerilor si facilitatilor de pret la antiretrovirale;
- Revizuirea periodica a ghidurilor de tratament;
- Includerea tuturor pacientilor si a apartinatorilor acestora in programe
de consiliere privind tratamentul antiretroviral si extinderea programelor de
dezvaluire a diagnosticului la nivel national.
b. Tratamentul maladiilor oportuniste si asociate
Obiectiv
Asigurarea accesului universal si nediscriminatoriu al persoanelor care
traiesc cu HIV/SIDA la tratamentul si prevenirea infectiilor si maladiilor
oportuniste
Strategii
- Sustinerea financiara a tratamentului maladiilor oportuniste si asociate;
- Pregatirea continua a personalului medical atat de la nivelul spitalelor
cat si de la nivelul medicinei primare pentru imbunatatirea calitatii
ingrijirilor;
- Consilierea obligatorie a pacientilor si apartinatorilor acestora;
- Initierea de negocieri cu firmele farmaceutice pentru obtinerea de
reduceri de pret si facilitati la medicamentele necesare tratamentului infectiilor
si maladiilor oportuniste.
c. Nutritia
Obiectiv
Asigurarea accesului universal al persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA la
programe de Sprijin nutritional
Strategii
- Extinderea la nivel national a programelor de suport nutritional;
- Elaborarea si diseminarea de ghiduri privind nutritia persoanei
seropozitive.
d. Ingrijirile alternative si paliative
Obiectiv
Asigurarea celei mai economice si accesibile combinatii de servicii
Strategii
- Crearea pachetului de servicii specializate prestate la domiciliul
persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA;
- Infiintarea/dezvoltarea de servicii de ingrijire paleativa prestate la
domiciliul persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA;
- Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii ONG-urilor de a asigura asistenta
alternativa si servicii de sprijin pentru persoanele cu HIV/SIDA;
- Dezvoltarea capacitatii medicilor generalisti de a asigura servicii
medicale de baza si servicii de consiliere persoanelor cu HIV/SIDA;
- Asigurarea nediscriminatorie a accesului la orice serviciu medico-social
necesar, inclusiv la servicii de ingrijire a sanatatii mintale;
- Crearea/dezvoltarea de servicii specializate de protectie pentru tinerii
seropozitivi proveniti din sistemul de protectie al copilului;
- Incurajarea si sprijinirea parteneriatului public-privat pentru
serviciile medico-sociale destinate persoanelor afectate/infectate.
2.2. Dezvoltarea sistemului de asistenta sociala si psihosociala
Situatia actuala:
In acest moment intregul sistem de asistenta sociala de la nivelul Romaniei
este in proces de reforma si modernizare, accentul fiind pus pe descentralizare
si pe rolul cheie al comunitatii locale. Procesul de tranzitie a generat insa
dificultati la nivel local atat in asigurarea resurselor financiare cat si in
pastrarea calitatii serviciilor. Organizatiile persoanelor infectate si
afectate reunite in UNOPA au raportat probleme legate de nerespectarea
legislatiei in domeniu si au inceput chiar o campanie de aducere in fata
instantei a acestor cazuri. Cadrul legislativ este inca insuficient dezvoltat
iar capacitatea autoritatilor locale de a concepe si implementa interventii
sociale eficiente este limitata.
Atat copiii, cat si adultii infectati HIV pot beneficia, in functie de
evaluarile medicale, de incadrarea intr-un grad de handicap, care asigura
accesul la facilitatile prevazute de legea nationala pentru persoanele cu
dizabilitati. Aceste facilitati pot include plata unui asistent personal,
gratuitati la transportul public urban si la cel CFR, facilitati la obtinerea
unor drepturi sociale, preturi reduse la unele utilitati publice.
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei acorda, de asemenea,
alocatie zilnica de hrana pentru copiii seropozitivi, precum si indemnizatie de
hrana pentru toate persoanele care traiesc cu HIV/SIDA.
Legatura dintre social si medical a inceput sa se imbunatateasca odata cu
cresterea numarului de Clinici de Zi care indeplinesc acest dublu rol si odata
cu preluarea acestor clinici, in totalitate, de catre sectorul public.
Preluarea lor in sistemul public nu a insemnat insa intotdeauna si pastrarea
calitatii serviciilor sociale.
Multe din familiile care au copii seropozitivi si multi din adultii
infectati traiesc la limita saraciei, cca 83% dupa unele studii. Accesul la
educatie pentru copiii seropozitivi, desi s-a imbunatatit in ultimii ani, este
inca limitat de opozitia unor comunitati locale unde programele de educatie si
integrare sociala nu au fost aplicate. O mare parte dintre copiii infectati
sunt acum adolescenti si isi incep viata sexuala. De multe ori ei nu isi cunosc
diagnosticul.
Situatia copiilor din institutii s-a imbunatatit odata cu reforma
sistemului de protectie a copilului. Majoritatea copiilor seropozitivi din
sistemul public de protectie a copilului sunt protejati in casute de tip
familial. S-au dezvoltat servicii alternative: centre de zi, centre de
consiliere si sprijin pentru copii si parinti, asistenta maternala profesionista,
centre maternale. Jumatate din copiii seropozitivi abandonati sau orfani sunt
protejati in servicii apartinand organizatiilor neguvernamentale care se ocupa
de copiii HIV/SIDA. Cu toate acestea, o parte din copiii seropozitivi
abandonati sau orfani continua sa fie ingrijiti in unitati rezidentiale de mari
dimensiuni si unii dintre ei se afla inca abandonati in spitale.
Elemente cheie pentru dezvoltarea sistemului de asistenta sociala si
psihosociala
a. Asistenta integrata multidisciplinara
Obiectiv
Asigurarea accesului universal al persoanelor infectate si afectate
HIV/SIDA la servicii integrate de asistenta sociala
Strategii
- Extinderea numarului de clinici si de centre de zi si intarirea
capacitatii acestora de a oferi servicii integrate;
- Asigurarea pregatirii continue a echipelor multidisciplinare din centrele
de zi;
- Pregatirea personalului din cadrul serviciilor publice de asistenta
sociala din localitatile cele mai afectate pentru a putea dezvolta programe adecvate
pentru sprijinul persoanelor infectate HIV/bolnave de SIDA precum si pentru
grupurile afectate;
- Cresterea numarului de copii seropozitivi HIV care isi cunosc
diagnosticul si implicatiile bolii;
- Monitorizarea constanta a situatiei sociale a persoanelor infectate si
afectate;
- Intarirea capacitatii organizatiilor persoanelor infectate HIV/bolnave de
SIDA pentru a asigura servicii de sprijin reciproc.
b. Aplicarea legislatiei in vigoare
Obiectiv
Asigurarea accesului universal, continuu, facil si nediscriminatoriu la
toate formele legale de suport social aplicabile persoanelor infectate si
afectate
Strategii
- Elaborarea si integrarea legislatiei secundare necesare aplicarii Legii
nr. 584/2002;
- Elaborarea de ghiduri de asistenta sociala a persoanelor infectate si
afectate si de prevenire si eliminare a discriminarii;
- Monitorizarea aplicarii legislatiei in domeniu de catre institutiile si
persoanele responsabile, inclusiv prin intarirea capacitatii organizatiilor de
persoane infectate HIV/bolnave de SIDA precum si a grupurilor vulnerabile;
- Monitorizarea discriminarii;
- Implicarea mass-mediei in promovarea si apararea drepturilor persoanelor
infectate HIV/bolnave de SIDA precum si a grupurilor vulnerabile.
c. Programe de insertie/reinsertie sociala
Obiectiv
Asigurarea integrarii sociale depline a persoanelor infectate HIV/bolnave
de SIDA precum si a grupurilor vulnerabile
Strategii
- Asigurarea accesului nediscriminatoriu al copiilor si adolescentilor care
traiesc cu HIV/SIDA la formele de invatamant public;
- Corelarea programelor de sprijin pentru copii cu cele pentru tineri
pentru a asigura continuitatea sprijinului in momentul cand acestia implinesc
varsta de 18 ani;
- Asigurarea participarii scolare in conditii nediscriminatorii a copiilor
infectati HIV/bolnavi de SIDA, in functie de starea de sanatate fizica si
psihica;
- Dezvoltarea abilitatilor de viata independenta la tinerii infectati HIV
abandonati cat si la cei din familii;
- Intarirea practicilor antidiscriminatorii la locul de munca.
2.3. Dezvoltarea sistemului de asistenta medicala pentru infectiile cu
transmitere sexuala
Situatia actuala
Sistemul de ingrijiri pentru infectiile transmise sexual este in prezent
concentrat la nivel spitalicesc bazat pe o retea de clinici si sectii
dermato-venerologice care acopera tot teritoriul. Costurile tratamentului sunt
suportate de Casele de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii atat
pentru asigurati cat si pentru persoanele neasigurate. Schemele de tratament si
durata tratamentului variaza semnificativ iar nivelul de adresabilitate al
serviciilor spitalicesti este relativ redus. Serviciile de tratament nu sunt
integrate in celelalte niveluri de asistenta medicala, rolul medicilor de
familie sau al altor specialitati nefiind clar in privinta depistarii si a
tratamentului.
Circuitul oficial al pacientului cu ITS este de multe ori complicat si
aceasta duce la aparitia frecventa a autotratamentului si a subraportarii. De
asemenea obligativitatea internarii in cazul sifilisului reduce nivelul de
adresabilitate si adauga costuri semnificative in sistem.
Guvernul Romaniei a dezvoltat si adoptat in 2003 Strategia Nationala pentru
Prevenirea si Controlul Infectiilor cu Transmitere Sexuala, un instrument care
permite abordarea focalizata a acestei probleme de sanatate publica. Strategia
Nationala HIV/SIDA si cea pentru ITS sunt complementare, urmarind amandoua
cresterea masurilor de prevenire si imbunatatirea calitatii si a accesului la
servicii.
Elemente cheie pentru dezvoltarea sistemului de asistenta medicala pentru
ITS
a. Formarea de personal medical calificat pentru a acorda ingrijiri si
consiliere
Obiectiv
Dezvoltarea si imbunatatirea performantelor sistemului national de sanatate
pentru a deveni capabil sa planifice si sa furnizeze servicii de sanatate
complexe si complete pentru persoanele infectate si afectate
Strategii
- Introducerea ghidului de practica medicala pentru ITS in programele de
invatamant ale facultatilor de medicina si a acelor elemente din ghid care sunt
relevante in programele de pregatire si educatie medicala continua a medicilor
de familie, medicilor de planificare familiala, asistentilor medicali si a
asistentilor sociali;
- Pregatirea si diseminarea de materiale didactice in domeniul ITS-urilor
care sa se adreseze specific medicilor de familie si de planificare familiala;
- Revizuirea periodica a ghidurilor de tratament;
- Evaluarea continua la nivelul asistentei medicale primare a algoritmilor
de tratament sindromic si adaptarea acestora in functie de anumiti parametri -
tip investigatii disponibile, modificari epidemiologice ITS, modificari de
rezistenta la antibiotice etc.;
- Cresterea numarului de investigatii pentru diagnosticarea ITS care sa
poata fi recomandate de medicii din asistenta primara.
b. Instituirea de servicii de tratament si ingrijire ITS accesibile si
adecvate
Obiective
Scaderea cu cel putin 10% a incidentei sifilisului in populatia de varsta
fertila pana in 2006, comparativ cu anul 2002
Pana la sfarsitul anului 2006, 50% din serviciile de asistenta primara vor
oferi servicii de depistare precoce si management de caz adecvat ITS-urilor.
Strategii
- Planificarea si implementarea sistematica de activitati IEC adresate
populatiei generale;
- Integrarea ingrijirilor unora dintre ITS in cadrul ingrijirilor de
sanatate primara si a cabinetelor de planificare familiala;
- Definirea si implementarea standardelor de calitate pentru serviciile
adresate ITS;
- Cresterea acceptabilitatii si adresabilitatii la testarea voluntara si
reglementarea confidentialitatii acestei testari; dezvoltarea de servicii de
consiliere pe langa serviciile de testare la nivelul asistentei primare;
- Acordarea de ingrijiri medicale in ambulatoriu pentru ITS care anterior
se tratau exclusiv in spital;
- Recunoasterea situatiei de urgenta epidemiologica pentru ITS si
permiterea accesului direct al pacientilor cu ITS (sau a persoanelor suspecte
de ITS) la specialistul dermato-venerolog din ambulatoriul de specialitate sau
din spital;
- Dezvoltarea si promovarea de servicii medicale adecvate pentru
adolescenti si tineri;
- Dezvoltarea unei atitudini pozitive, de grija fata de sine si incurajarea
solicitarii de consult medical pentru orice fel de probleme care ar putea
sugera prezenta unei ITS;
- Cresterea ponderii ingrijirilor acordate in serviciile ambulatorii;
- Asigurarea confidentialitatii;
- Cresterea ponderii gravidelor care se adreseaza medicului in primul
trimestru de sarcina, cu un accent special pe mediul rural si cresterea
capacitatii locale de furnizare de servicii integrate prin infiintarea de
echipe multidisciplinare si multisectoriale;
- Asigurarea accesului universal la consiliere si testare a femeii gravide.
c. Dezvoltarea unui sistem unitar de testare si diagnosticare ITS
Obiectiv
Realizarea pana la sfarsitul anului 2006 a diagnosticarii ITS numai in
laboratoare acreditate
Strategii
- Introducerea in practica a definitiilor de caz pentru ITS folosite in
Uniunea Europeana;
- Formularea unui protocol pe baza caruia sa fie acreditate (agreate pentru
aceasta activitate de sanatate publica) laboratoarele care furnizeaza servicii
in domeniul ITS;
- Elaborarea unui ghid metodologic destinat supravegherii de laborator a
ITS si implementarea acestuia la toate nivelurile sistemului;
- Pregatirea/acreditarea si educatia medicala continua a personalului care
urmeaza a lucra in laboratoarele care furnizeaza servicii in domeniul ITS;
- Initierea introducerii standardelor de calitate si a controlului extern
de calitate pentru laboratoare;
- Auditarea periodica a laboratoarelor acreditate (agreate) pentru a
asigura mentinerea calitatii investigatiilor efectuate;
- Infiintarea de laboratoare de referinta nationale/regionale pentru ITS;
- Organizarea unui sistem (si asigurarea resurselor financiare necesare
functionarii acestuia) care sa permita recoltarea, conservarea si transportul
materialelor biologice catre laboratoarele regionale sau de referinta;
- Integrarea in fluxul informational a tuturor unitatilor sanitare care
efectueaza testari ITS;
- Reglementarea si monitorizarea raportarii obligatorii a cazurilor de
catre sistemul privat, in conditiile respectarii confidentialitatii.
2.4. Dezvoltarea sistemului de asistenta medicala si reintegrare pentru
utilizatorii de droguri
Situatia actuala
Sistemul de ingrijiri de sanatate pentru persoanele consumatoare si
dependente de droguri este in curs de reorganizare in Romania.
In 2003, un numar de 2.070 de persoane au beneficiat de servicii de
tratament in domeniu.
Conform raportarilor privind tratamentul pentru persoane care utilizeaza
droguri au fost dezvoltate servicii specializate in 18 judete. Acestea au
asigurat asistenta pentru urgente medicale, rezolvate in sectii ATI, precum si
probleme psihiatrice asociate consumului, pentru care s-a asigurat tratament
specific.
Dezintoxicarea si mentinerea pe metadona s-au dezvoltat in jurul spitalelor
din centrele universitare: Bucuresti, Cluj, Iasi, Sibiu si Timisoara.
Studiile efectuate in Bucuresti au aratat ca pentru o incidenta estimata de
1% a consumului de droguri injectabile, oferta de servicii de tratament si
reabilitare este insuficienta conform unei evaluari rapide neoficiale efectuata
de UNAIDS in 2003. De asemenea nu exista norme si standarde clare privind
managementul pacientului. Introducerea in programele de mentinere pe metadona
se face foarte dificil existand bariere atat legale cat si de capacitate a
programelor. De asemenea numarul de cadre medicale specializate este foarte
redus. Un factor suplimentar care reduce recurgerea la tratament este
incriminarea detinerii ilicite de droguri pentru consum propriu.
Obiectiv:
Dezvoltarea si cresterea calitatii serviciilor de tratament prin
dezintoxicare (substitutiva si non-substitutiva), mentinere, consiliere si
psihoterapie astfel incat pana la sfarsitul anului 2005, toate persoanele care
se adreseaza unor unitati medicale acreditate sa aiba acces la servicii
adecvate.
Activitatile pentru acest obiectiv se regasesc in Planul de actiune in
vederea implementarii Strategiei Nationale Antidrog 2003 - 2004.
3. Supravegherea evolutiei infectiei HIV/SIDA si a factorilor de risc
asociati
Situatia actuala
In Romania exista o retea nationala de supraveghere a bolilor
transmisibile, inclusiv a infectiei HIV/SIDA, aflata in coordonarea
Ministerului Sanatatii. In cadrul acesteia supravegherea se realizeaza prin
intermediul Directiilor Judetene de Sanatate Publica si a unor Institute
Nationale din subordinea MS.
In cazul infectiei HIV/SIDA si a factorilor de risc asociati putem vorbi in
momentul de fata de o supraveghere preponderent pasiva cu putine elemente de
supraveghere activa sau de supraveghere a comportamentelor de risc, incluse in
asa numita supraveghere de a doua generatie. Desi informatiile se colecteaza la
nivel central, in cele mai multe cazuri capacitatea de orientare a programelor
si interventiilor pe baza acestor informatii lipseste. In cazul bolilor
transmisibile, OMS si alte organizatii internationale au recomandat de mai mult
timp stabilirea unui sistem unic, integrat, de supraveghere si raportare.
Obiectiv
Dezvoltarea si mentinerea unor sisteme eficiente de supraveghere ale
infectiei HIV/SIDA si ale factorilor de risc asociati si integrarea acesteia in
sistemul national de supraveghere a bolilor transmisibile care sa ofere informatii
coerente privind evolutia epidemiei si sa permita orientarea la timp a
programelor si interventiilor
Prioritati
3.1. Supravegherea transmiterii virusului HIV
Situatia actuala:
Supravegherea pasiva a HIV si SIDA a facut progrese notabile in ultimii 2
ani, in special la nivel central. Incepand cu anul 2000 supravegherea HIV si
SIDA se fac integrat pe aceeasi fisa ducand la o evidenta mai buna si la o
eliminare a dublurilor dintre aceste doua seturi de inregistrari. De asemenea
introducerea partii clinice ca parte a supravegherii face ca evolutia
tratamentului si a pacientilor sa fie mai bine monitorizata si da posibilitatea
efectuarii estimarilor bugetare privind necesarul de finantare pentru
tratament. Prin supravegherea clinica se poate urmari mai bine si evolutia
tipurilor de terapie precum si modul in care acestea respecta ghidurile
nationale si recomandarile internationale.
Se semnaleaza intarzieri in raportari iar calitatea completarii fiselor de
raportare este inca nesatisfacatoare.
Supravegherea comportamentelor la risc in diverse grupuri vulnerabile nu
este nici in prezent parte functionala a programului national de supraveghere.
Au fost realizate diverse studii privind comportamentele la risc dar de cele
mai multe ori ca o reactie la unele evidente rezultate din munca de teren si
mai putin ca o preocupare constanta de a urmari fenomenul. Sistemul public are
o capacitate limitata de a oferi acces la consiliere HIV. Organizatiile
neguvernamentale au inceput sa suplineasca aceasta capacitate in special in
privinta accesului femeii gravide si a grupurilor vulnerabile dar interventiile
lor sunt limitate in spatiu si timp.
Obiectiv
Intarirea sistemului clasic de supraveghere a incidentei HIV/SIDA si a
comportamentelor cu risc in paralel cu introducerea incepand din 2004 a
elementelor de program pentru supravegherea activa in randul populatiilor
vulnerabile
Elementele necesare pentru imbunatatirea supravegherii HIV/SIDA
a. Consilierea si testarea HIV/SIDA
Obiectiv
Cresterea accesului populatiei generale si a populatiilor vulnerabile la
consiliere si testare HIV/SIDA
Strategii
- Cresterea capacitatii de consiliere prin introducerea obligativitatii
consilierii HIV/SIDA la efectuarea oricarui test voluntar;
- Multiplicarea la nivel national a programelor care faciliteaza accesul la
testare si consiliere pentru grupurile vulnerabile, respectiv: persoane
implicate in sexul comercial, utilizatori de droguri, homosexuali, copii ai
strazii;
- Dezvoltarea capacitatii pentru a asigura accesul universal la consiliere
si testare a femeii gravide;
- Efectuarea periodica de studii santinela de estimare a incidentei HIV in
grupuri populationale la risc.
b. Supravegherea de generatie a doua a infectiei HIV/SIDA
Obiectiv
Introducerea din 2004 a supravegherii periodice a comportamentelor de risc
asociate transmiterii infectiei HIV/SIDA
Strategii
- Crearea capacitatii in sistemul guvernamental si neguvernamental pentru a
efectua studii calitative si cantitative privind comportamentele la risc in
diverse grupuri populationale;
- Includerea elementelor privind supravegherea comportamentelor la risc in
programul national de supraveghere;
- Dezvoltarea de programe specifice bazate pe rezultatele supravegherii de
a doua generatie.
c. Sistem de raportare integrat
Obiectiv
Elaborarea, incepand cu 2004, de rapoarte periodice care sa ofere
informatii integrate privind incidenta HIV/SIDA, evolutia calitatii si
accesului la tratament, comportamente la risc, accesul la informare si educatie
privind prevenirea transmiterii infectiei HIV/SIDA
Strategii
- Consolidarea sistemului national de supraveghere a infectiei HIV/SIDA;
- Coordonarea intre diversele institutii publice, neguvernamentale si
private care colecteaza date in domeniul HIV/SIDA;
- Infiintarea sistemului unic de monitorizare si evaluare a implementarii
Strategiei Nationale HIV/SIDA;
- Elaborarea de rapoarte trimestriale si anuale privind evolutia epidemiei
si a factorilor de risc care sa includa si recomandari specifice de actiune
nationala si locala.
3.2. Supravegherea infectiilor transmise sexual
Situatia actuala:
Ca si in cazul infectiei HIV/SIDA sistemul de supraveghere a ITS este mai mult
pasiv decat activ. Sistemul clasic de notificare a contactilor functioneaza cu
dificultate. Tendinta clara de crestere a incidentei sifilisului inregistrata
pana in 2002, coroborata cu cea de descrestere a gonoreei demonstreaza pe de-o
parte, importanta acestei probleme de sanatate publica iar pe de alta parte, o
eficienta discutabila a masurilor de control intreprinse in domeniul ITS.
Sistemul de raportare al cazurilor de la nivelul asistentei medicale
primare pana la nivelul Ministerului Sanatatii nu este respectat in totalitate,
dand posibilitatea aparitiei unor lacune informationale, situatie care creaza
probleme in interpretarea datelor la nivel central. S-a constatat, pe de o
parte, faptul ca nu exista o modalitate unitara de raportare a cazurilor la
nivelul diferitelor niveluri ale asistentei medicale iar, pe de alta parte,
precaritatea si lipsa de informatizare a mijloacelor de transmitere a acestor
informatii intre diferite nivele de autoritate implicate in controlul ITS.
Elemente cheie pentru supravegherea infectiilor transmise sexual
a. Sistem unic si integrat de raportare
Obiectiv
Dezvoltarea sistemului national de supraveghere epidemiologica a
infectiilor cu transmitere sexuala in conformitate cu normele Uniunii Europene.
Strategii
- Integrarea sistemului de supraveghere al ITS in sistemul national de
supraveghere a bolilor transmisibile pana in anul 2005;
- Infiintarea unei unitati de coordonare si monitorizare a programului
national de control a ITS care sa elaboreze rapoarte periodice privind situatia
ITS in Romania;
- Cresterea rolului si a capacitatii tehnice a Institutelor de Sanatate
Publica in supravegherea ITS;
- Stabilirea de DSP-uri ca puncte focale pentru coordonarea activitatilor
legate de supravegherea ITS-urilor;
- Introducerea in practica a definitiilor de caz pentru ITS folosite in
Uniunea Europeana;
- Diagnosticul si tratamentul sindromic in ITS in regiunile in care
confirmarea diagnosticului este greu realizabila;
- Raportarea pentru fiecare caz de ITS;
- Raportarea cazurilor de ITS transmise congenital si perinatal;
- Raportarea cazurilor de catre sistemul sanitar privat;
- Instituirea de sisteme de supraveghere santinela pentru anumite ITS;
- Crearea capacitatii pentru efectuarea periodica de studii de incidenta
ITS in randul populatiilor vulnerabile.
b. Testarea pentru ITS
Obiectiv
Asigurarea accesului la testari ITS intr-un sistem de servicii de calitate,
orientate catre client si cu respectarea stricta a confidentialitatii.
Strategii
Asigurarea resurselor financiare si a capacitatii sistemului pentru a
aplica legislatia in vigoare cu privire la testarea pentru ITS.
Integrarea in fluxul informational a tuturor unitatilor care efectueaza
testari ITS.
Multiplicarea la nivel national a programelor care faciliteaza accesul la
testare si tratament ITS pentru diverse grupuri la risc.
3.3. Supravegherea consumului si abuzului de substante ilegale
Situatia actuala:
In acest moment nu exista un sistem national integrat de supraveghere si
raportare a consumului si abuzului de substante ilegale. Recent infiintata
Agentie Nationala Antidrog are in atributii si acest domeniu. Pana in prezent
accentul s-a pus mai mult pe raportarea aspectelor legate de reducerea
aprovizionarii cu droguri si de aspectele legate de latura penala. Centrul de
Statistica Medicala a inregistrat cazurile de tratamente legate de dependenta
de droguri dar raportarea este nestructurata si nu ofera nici o analiza a
situatiei. Nu exista raportari oficiale privind numarul utilizatorilor de
droguri si nici informatii oficiale legate de comportamentele la risc ale
acestora. Diverse evaluari si studii de comportament au fost facute numai prin
prisma riscurilor legate de transmiterea infectiei HIV sau a altor boli
transmisibile. Lipsa de informatii a determinat si o intarziere majora a
interventiilor, cazul cel mai evident fiind Bucuresti, unde intr-un timp
relativ scurt a aparut o situatie de urgenta in acest domeniu care depaseste
capacitatea sistemelor de interventie.
Obiectiv:
Monitorizarea in timp real a evolutiilor fenomenelor legate de consumul si
abuzul de substante ilegale
Elemente necesare pentru supravegherea consumului si abuzului de substante ilegale
a. Sistem integrat de raportare privind consumul si abuzul de substante
ilegale
Obiectiv
Dezvoltarea unui sistem integrat de raportare privind consumul si abuzul de
substante ilegale
Strategii
- Sprijin pentru dezvoltarea institutionala a componentei de supraveghere
din cadrul MS si a Agentiei Nationale Anti-Drog;
- Implicarea in supraveghere si raportare a tuturor serviciilor sau
proiectelor care au ca beneficiari consumatorii de droguri;
- Dezvoltarea unei componente de supraveghere in cadrul tuturor serviciilor
legate de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri.
b. Studii speciale privind comportamentele la risc in legatura cu
transmiterea HIV
Obiectiv
Cunoasterea in timp real a comportamentelor la risc legate de transmiterea
HIV in randul consumatorilor de droguri
Strategii
- Dezvoltarea capacitatii de cercetare calitativa;
- Dezvoltarea componentei de supraveghere a riscurilor asociate consumului
de droguri in cadrul Retelei Nationale de Reducere a Riscurilor Asociate
Consumului de Droguri (RHRN);
- Facilitarea accesului la testare pentru infectia HIV si hepatitele virale
si vaccinare in scopul prevenirii aparitiei hepatitelor de tip A si B la
consumatorii de droguri injectabile.
IV. Coordonarea implementarii Strategiei Nationale
Strategia Nationala HIV/SIDA este documentul fundamental de politici
privind interventiile nationale in domeniul HIV/SIDA. Ea stabileste liniile
directoare si prioritatile de actiune pentru prevenirea raspandirii HIV si
reducerea impactului. Toate programele si interventiile care vor fi finantate
din resurse publice sau din programe internationale la care Romania este parte
vor trebui sa urmareasca indeplinirea obiectivelor stabilite de prezenta strategie.
Implementarea efectiva va fi facuta la nivelul fiecarui sector
guvernamental in parte in conformitate cu prevederile Legii nr. 584/2002 care
prevede dezvoltarea de programe specifice si finantarea lor prin capitole
bugetare distincte la nivelul fiecarui minister cu atributii in domeniu. Astfel
se asteapta ca pana la finele anului 2004 toate ministerele membre in Comisia
Nationala pentru Supravegherea, Controlul si Prevenirea Cazurilor de Infectie
HIV/SIDA sa isi dezvolte programe anuale proprii cu buget distinct care sa se
adreseze obiectivelor specifice domeniului lor de activitate, asa cum sunt ele
stipulate in prezentul document. De asemenea ceilalti parteneri
neguvernamentali si privati din cadrul Comisiei isi vor concentra activitatea pentru
sprijinirea indeplinirii obiectivelor prezentei strategii.
Coordonarea activitatilor intersectoriale privind indeplinirea obiectivelor
strategiei se va face in cadrul Comisiei Nationale pentru Supravegherea,
Controlul si Prevenirea Cazurilor de Infectie HIV/SIDA folosind mecanismele
dezvoltate de aceasta, respectiv grupurile de lucru tematice.
V. Monitorizarea implementarii Strategiei Nationale
Pentru monitorizarea globala a implementarii se va organiza Unitatea
Centrala de Monitorizare si Evaluare in cadrul Comisiei Nationale pentru
Supravegherea, Controlul si Prevenirea Cazurilor de Infectie HIV/SIDA. Aceasta
unitate va asigura integrarea tuturor rapoartelor sectoriale si a celor produse
in cadrul implementarii proiectului finantat de Fondul Global pentru combaterea
infectiei HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei.
Programele HIV/SIDA dezvoltate la nivelul fiecarui minister membru al
Comisiei Nationale pentru Supravegherea, Controlul si Prevenirea Cazurilor de
Infectie HIV/SIDA vor fi monitorizate anual pe baza unui plan de monitorizare
care va fi indus in programe in conformitate cu procedurile legale de elaborare
a bugetului de stat.
La finele anului 2005 se va initia si finaliza evaluarea de prima etapa a
implementarii Strategiei Nationale. Pe baza rezultatelor acestei evaluari de
etapa se va decide oportunitatea modificarii si completarii Strategiei
Nationale pentru ca aceasta sa raspunda cat mai bine modificarilor survenite in
perioada 2004 - 2005 si sa traseze directiile de actiune cele mai potrivite
pentru etapa a doua de implementare a strategiei, respectiv 2006 - 2007.
VI. Resurse
Conform Legii nr. 584/2002 finantarea activitatilor de implementare a
Strategiei Nationale HIV/SIDA se va face din surse publice, respectiv de la
bugetul de stat si de la bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de
Sanatate. In acest context finantarea activitatilor de tratament antiretroviral
si al infectiilor asociate se va face din bugetul de asigurari de sanatate
intr-un cuantum cel putin egal cu nivelul de finantare din 2003. Aceasta
finantare trebuie sa acopere necesarul anual al programului de tratament. In
paralel se vor continua negocierile cu firmele farmaceutice pentru obtinerea de
facilitati si reduceri suplimentare de preturi la medicamente.
In domeniul activitatilor de prevenire si supraveghere finantarea asigurata
din resurse publice este complementata in perioada 2003 - 2007 de programul
aprobat spre finantare de Fondul Global si de programul PHARE. Concentrarea acestor
doua finantari este pe perioada 2003 - 2005. Se asteapta ca odata cu cresterea
economica prognozata sa creasca si finantarea publica pentru programele de
prevenire si supraveghere HIV/SIDA astfel incat finantarea globala interna si
internationala sa se mentina la acelasi nivel cu cel al anului 2003.
ANEXA 2
AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE CU ATRIBUTII IN APLICAREA
STRATEGIEI NATIONALE HIV/SIDA IN PERIOADA 2004 - 2007
1. MINISTERUL SANATATII
2. MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
3. MINISTERUL APARARII NATIONALE
4. MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
5. MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI
6. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
7. MINISTERUL JUSTITIEI