HOTARARE Nr. 1154 din 23 iulie 2004
privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentatiilor
complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si
balneoclimatice si de organizare a intregii activitati de utilizare a
factorilor naturali
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 752 din 18 august 2004
In temeiul art. 108 din Constitutie, republicata, si al art. 20 alin. (1)
din Ordonanta Guvernului nr. 109/2000 privind statiunile balneare, climatice si
balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 343/2002,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Normele tehnice unitare pentru realizarea documentatiilor
complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si
balneoclimatice si de organizare a intregii activitati de utilizare a
factorilor naturali, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta
hotarare.
Art. 2
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Ordinul
ministrului sanatatii nr. 99/1979 pentru aprobarea unor norme tehnice
referitoare la asistenta medicala balneara si climatica, publicat in Buletinul
Oficial, Partea I, nr. 1 din 10 martie 1979.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
p. Ministrul sanatatii,
Cristian Celea,
secretar de stat
p. Ministrul de stat,
ministrul economiei si comertului,
Andrei Grigorescu,
secretar de stat
Ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului,
Miron Tudor Mitrea
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Speranta Maria Ianculescu
Ministrul muncii,
solidaritatii sociale si familiei,
Dan Mircea Popescu
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
NORME TEHNICE UNITARE PENTRU REALIZAREA DOCUMENTATIILOR COMPLEXE DE
ATESTARE A FUNCTIONARII STATIUNILOR BALNEARE, CLIMATICE SI BALNEOCLIMATICE SI
DE ORGANIZARE A INTREGII ACTIVITATI DE UTILIZARE A FACTORILOR NATURALI
CAP. 1
NORME PRIVIND ASISTENTA MEDICALA SI ACTIVITATEA STATIUNILOR BALNEARE,
CLIMATICE SI BALNEOCLIMATICE PRIVIND RECUPERAREA UNOR CATEGORII DE BOLNAVI
A. ASISTENTA DE RECUPERARE MEDICINA FIZICA SI BALNEOLOGIE IN UNITATI CARE
ACORDA SERVICII MEDICALE SPITALICESTI SI AMBULATORII DE SPECIALITATE
1. Generalitati
Art. 1
(1) In sensul prezentelor norme tehnice recuperarea medicala este o
activitate complexa si interdisciplinara prin care se urmareste restabilirea
cat mai deplina a capacitatii functionale pierdute de un individ din cauze
congenitale sau dobandite, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii
care sa-i mentina capacitatea de munca sau de autoservire.
(2) In cadrul activitatii prevazute la alin. (1) specialistii in
recuperare, medicina fizica si balneologie intervin prin mijloace terapeutice
specifice in tratamentul urmatoarelor afectiuni generatoare de deficiente
functionale:
a) afectiuni posttraumatice;
b) afectiuni musculo-scheletale;
c) afectiuni reumatismale inflamatorii;
d) afectiuni cardiovasculare;
e) afectiuni respiratorii;
f) afectiuni neurologice;
g) afectiuni neuropsihomotorii.
Art. 2
Asistenta de recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie se acorda
prin urmatoarele tipuri de unitati sanitare:
a) Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si
Balneoclimatologie;
b) unitati sanitare cu personalitate juridica in subordinea directiilor de
sanatate publica: spitale de recuperare, sanatorii balneare si de recuperare,
sectii de profil din spitale, centre medicale de recuperare si/sau balneare,
unitati ambulatorii de recuperare din statiunile balneare, climatice si
balneoclimatice;
c) cabinete medicale de specialitate organizate in conditiile legii;
d) unitati sanitare de profil din subordinea altor ministere sau
institutii, autorizate si acreditate, conform legii;
e) societati comerciale de turism balnear asimilate unitatilor sanitare in
conditiile legii.
2. Tipurile de afectiuni pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de
recuperare, medicina fizica si balneologie
Art. 3
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare
sunt urmatoarele:
a) reumatismul inflamator cronic;
b) sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului - osteopenie,
osteonecroze, osteopatii genotipice si endocrine, malformatii si altele
asemenea;
c) deficitele posturale de aliniament - cifoze, scolioze, dezaxari si
altele asemenea;
d) sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor - os, tendon, muschi,
ligament, nerv cu localizare unica sau multipla;
e) starile post chirurgical-ortopedice - artropatii, osteotomii,
tenoplastii, ligamentoplastii, osteosinteze, neurorafii si altele asemenea;
f) monoplegiile, hemiplegiile si paraplegiile;
g) maladia Parkinson;
h) scleroza multipla;
i) boli neurologice ereditare si degenerative;
j) sechelele encefalopatiilor infantile;
k) cardiopatia ischemica cronica, inclusiv sechelele de infarct;
l) bronhopneumopatia obstructiva cronica;
m) sindroame restrictive ventilatorii - toracoplastii, pahipleurite,
fibroze pulmonare, cifoscolioze si altele asemenea;
n) tulburarile sfincteriene;
o) astmul bronsic;
p) afectiunile neoplazice.
Art. 4
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de terapie fizicala sunt urmatoarele:
a) sindroamele algice ale tesuturilor moi;
b) nevritele si nevralgiile;
c) boala varicoasa si insuficienta circulatorie venoasa;
d) afectiuni ORL - rino-sinopatii cronice, faringolaringite cronice;
e) ginecopatii cronice - metroanexite, algii pelvine de cauze variate si
altele asemenea;
f) sindroame psihosomatice algice pe fond anxios-depresiv.
Art. 5
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare
si/sau terapie fizicala in functie de stadiul de evolutie sunt urmatoarele:
a) reumatismul degenerativ;
b) alte forme de reumatism - infectios, secundar, metabolic, endocrin,
neuropatic;
c) cervicoradiculite si lomboradiculite;
d) algoneurodistrofiile;
e) polinevritele si poliradiculonevritele;
f) sindromul de ischemie arteriala periferica;
g) astmul bronsic;
h) sindromul de deconditionare.
3. Organizarea si functionarea asistentei de recuperare si medicina fizica
in unitatile cu paturi
Art. 6
(1) Internarea in unitatile cu paturi in care se acorda asistenta de
recuperare se efectueaza pe baza biletelor de trimitere eliberate de medicii de
specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie sau de medicii de
familie, insotite de alte documente necesare internarii.
(2) Dupa internare pacientii sunt supusi unui examen clinic general si unui
examen clinic local specific domeniului de patologie pe care o prezinta,
acestea fiind necesare in urmatoarele scopuri:
a) stabilirea diagnosticului de boala;
b) stabilirea diagnosticului de stadiu al bolii;
c) stabilirea diagnosticului functional;
d) stabilirea obiectivelor de recuperare si a procedurilor din schema
terapeutica si de recuperare functionala.
(3) Examenul clinic general si examenul clinic local sunt completate cu
date rezultate in urma investigatiilor paraclinice solicitate de medic in
scopul stabilirii diagnosticului complet si al evaluarii functiilor restante si
a capacitatii de incarcare la efort a pacientului.
(4) Programul de recuperare se aplica dupa efectuarea examinarilor clinice
si paraclinice, cu participarea intregii echipe interdisciplinare, la
recomandarea si sub controlul medicului de specialitate recuperare, medicina
fizica si balneologie care are bolnavul in ingrijire.
(5) In situatia in care bolnavii prezinta afectiuni asociate, pentru
acestea se solicita consulturi interdisciplinare si se aplica indicatiile
terapeutice recomandate de medicii de alte specialitati care au fost
solicitati.
4. Organizarea si functionarea asistentei de recuperare si medicina fizica
in unitatile ambulatorii
Art. 7
In reteaua ambulatorie consultatiile si tratamentele specifice sunt
asigurate de serviciile de recuperare medicala, medicina fizica si balneologie
care au urmatoarea structura standard:
a) cabinete de consultatii medicale de specialitate;
b) baze de tratament - laboratoare de recuperare, medicina fizica si
balneologie, in care se aplica urmatoarele proceduri: hidrokinetoterapie,
kinetoterapie, electroterapie, hidrotermoterapie, masaj, terapie ocupationala;
c) fisierul structurii ambulatorii de specialitate.
Art. 8
(1) In cabinetele medicale se asigura consultatii de catre medici de
specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie, pe baza biletelor de
trimitere eliberate de catre medicii de familie sau de catre medici de
specialitate, cu exceptia cazurilor de urgente medicale care pot fi examinate
fara prezentarea biletului de trimitere.
(2) La nivelul bazelor de tratament se desfasoara urmatoarele activitati:
a) aplicarea la recomandarea medicilor de specialitate a tratamentelor
specifice precizate in fisele pacientilor si prevazute in planurile de
recuperare;
b) urmarirea eficientei tratamentelor aplicate;
c) supravegherea desfasurarii etapelor de tratament in conformitate cu
indicatiile medicale si comunicarea catre medicul curant a indeplinirii sau a
neindeplinirii acestora.
5. Structura si dotarile necesare unitatilor de asistenta de recuperare si
medicina fizica
Art. 9
(1) Orice unitate in care se acorda asistenta de recuperare si medicina
fizica trebuie sa fie structurata si dotata dupa cum urmeaza:
a) compartiment de kinetoterapie:
b) sala cu 4 - 5 metri patrati de lucru efectiv pentru un pacient;
c) dotari standard - oglinzi, spaliere, saltele, banci, greutati si altele
asemenea;
d) echipamente specifice;
e) compartiment de termoterapie - hot packs, parafina, infrarosu si altele
asemenea;
f) compartiment de masoterapie;
g) compartiment de electroterapie - stimulari electrice, electroanalgezice,
proceduri electrice cu efect termic.
(2) Compartimentul de hidroterapie poate fi amenajat in functie de
posibilitatile locale are fiecarei unitati.
(3) Asistenta de recuperare si medicina fizica a pacientilor cu afectiuni
ale aparatului respirator necesita in plus existenta si functionarea
obligatorie a unui compartiment de terapie respiratorie cu urmatoarele dotari:
a) aparate de aerosoloterapie;
b) aparate de respiratie in presiune intermitenta;
c) echipament pentru drenaj bronsic;
d) echipament pentru oxigenoterapie.
(4) Asistenta de recuperare si medicina fizica a pacientilor cu afectiuni
cardiovasculare necesita in plus existenta obligatorie a urmatoarelor dotari:
a) electrocardiograf;
b) defibrilator;
c) echipament pentru oxigenoterapie;
d) covor rulant sau bicicleta ergometrica cu monitorizare.
B. ASISTENTA MEDICALA BALNEARA SI DE RECUPERARE IN STATIUNILE BALNEARE.
CLIMATICE SI BALNEOCLIMATICE
1. Generalitati
Art. 10
Prin asistenta medicala balneara si de recuperare se intelege totalitatea
serviciilor medico-sanitare efectuate sub forma de cura in statiunile balneare,
climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea mai multor factori naturali
terapeutici si/sau factori fizici produsi artificial, conform unor proceduri
bine definite metodologic, precum si prin dieta, medicatie, psihoterapie si
educatie pentru sanatate.
Art. 11
(1) Asistenta de recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie se
acorda in statiunile balneare, climatice si balneoclimatice sub urmatoarele
forme:
a) cure profilactice;
b) cure de recuperare functionala;
c) cure terapeutice;
d) cure de recuperare pe grupe de afectiuni cronice;
e) cure de recuperare la pacienti cu diverse deficite functionale;
f) cure de recuperare la pacienti cu diferite grade de invaliditate.
(2) Curele prevazute la alin. (1) reprezinta o activitate de asistenta
medicala care poate fi realizata in toate unitatile de cura din statiunile
balneare, climatice si balneoclimatice, indiferent de natura si subordonarea
acestora:
a) unitati din subordinea Ministerului Sanatatii;
b) unitati din subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei;
c) societati comerciale de turism balnear si de recuperare;
d) unitati din subordinea organizatiilor sindicale;
e) unitati private.
(3) Durata tipurilor de cura prevazute la alin. (1) se stabileste de catre
Ministerul Sanatatii cu avizul Comisiei de balneofizioterapie si recuperare
medicala si al Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si
Balneoclimatologie.
(4) Comisia de balneofizioterapie si recuperare medicala a Ministerului
Sanatatii stabileste, cu consultarea Institutului National de Recuperare,
Medicina Fizica si Balneoclimatologie, pentru fiecare statiune balneara,
climatica si balneoclimatica, in functie de proprietatile terapeutice ale
factorilor naturali terapeutici din arealul respectiv, profilul de tratament,
tipurile de cura, categoriile de afectiuni indicate, afectiunile
contraindicate, precum si conditiile minimale de dotare a bazelor de tratament
balneofizical si recuperator.
(5) Modificarea categoriilor de afectiuni asistate si a tipurilor de cura
se face de catre Ministerul Sanatatii, cu consultarea Comisiei de
balneofizioterapie si recuperare medicala si a Institutului National de
Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, la propunerea unitatilor
medico-balneare si de recuperare din statiunile balneare, climatice si
balneoclimatice.
2. Organizarea asistentei medicale balneare si de recuperare in statiunile
balneare, climatice si balneoclimatice
Art. 12
(1) In unitatile in care se asigura asistenta medicala balneara si de
recuperare isi desfasoara activitatea urmatoarele categorii de personal:
a) personal de specialitate medico-sanitar;
b) personal de specialitate din compartimentele paraclinice
medico-sanitare;
c) personal auxiliar sanitar;
d) personal TESA;
e) muncitori.
(2) Coordonarea activitatii bazelor de tratament si recuperare din cadrul
societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare este asigurata de
catre un director medical de profesie medic de specialitate recuperare medicala
si balneofizioterapie.
Art. 13
Asistenta medicala balneara si de recuperare se asigura prin unitatile
prevazute la art. 2 si art. 14 din prezentele norme, in baza contractelor
incheiate cu casele de asigurari de sanatate, cu unitati sanitare, cu unitati
turistice din tara si din strainatate, cu alte institutii si organizatii
interesate - Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, sindicate si
altele asemenea, precum si la cererea pacientilor, care suporta costul
serviciilor medicale acordate.
Art. 14
Durata curei balneare este stabilita prin Normele metodologice de aplicare
a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale
spitalicesti, ingrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenta si
transport sanitar, precum si a serviciilor de recuperare a sanatatii, in cadrul
sistemului de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin ordin comun al
ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate.
Art. 15
(1) Trimiterea in statiunile balneare, climatice si balneoclimatice este
efectuata de catre medicii de specialitate recuperare, medicina fizica si
balneologie sau de catre medicii de familie.
(2) Tratamentul de recuperare medicala este efectuat numai la recomandarea
medicilor de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie.
Art. 16
Normarea personalului care isi desfasoara activitatea in unitatile
nominalizate la art. 2 se stabileste potrivit normativelor de personal aprobate
prin ordin al ministrului sanatatii.
3. Structura si dotarile necesare pentru bazele de tratament din statiunile
balneare, climatice si balneoclimatice
Art. 17
In sensul prezentelor norme tehnice bazele de tratament din statiunile
balneare, climatice si balneoclimatice reprezinta totalitatea spatiilor
amenajate pentru desfasurarea procesului calificat de aplicare a metodelor de
tratament specific cu factori fizico-chimici terapeutici naturali - ape
minerale, namoluri, mofete, climatoterapie si prin proceduri de medicina
fizica.
Art. 18
(1) Structura organizatorica necesara desfasurarii activitatilor in bazele
de tratament poate cuprinde, in functie de profilul statiunii, spatii pentru
aplicarea urmatoarelor tratamente si proceduri:
a) balneatie cu ape minerale;
b) hidroterapie;
c) aplicarea namolului terapeutic si altele asemenea;
d) aplicarea gazelor terapeutice si altele asemenea;
e) parcuri terapeutice;
f) kinetoterapie, terapie ocupationala si masoterapie;
g) electroterapie;
h) terapie respiratorie.
(2) In aceeasi categorie de spatii pot fi incadrate locurile amenajate
pentru relaxare si psihoterapie de grup, precum si amenajarile in aer liber cu
scop terapeutic si care sunt considerate baze de tratament balneofiziatrice si
climatice:
a) buvete;
b) stranduri;
c) solarii;
d) lacuri terapeutice;
e) trasee marcate pentru cura de teren;
f) saline;
g) altele asemenea.
Art. 19
(1) Asistenta balneara profilactica necesita aplicarea unora din
urmatoarele programe:
a) programe de fitness;
b) programe de combatere a obezitatii;
c) programe de antrenare a mecanismelor de termoreglare;
d) programe de combatere a factorilor de risc.
(2) In functie de programul aplicat este necesar urmatorul barem minimal de
dotare:
a) sala de kinetoterapie dotata cu aparatura pentru antrenament aerobic;
b) compartiment de hidrotermoterapie alternativa;
c) bazine de inot si stranduri;
d) trasee marcate;
e) terase;
f) solarii;
g) sala pentru relaxare si psihoterapie de grup.
Art. 20
Asistenta balneara curativa necesita, in functie de diferitele tipuri de
patologie, urmatoarele amenajari si dotari:
a) patologie reumatismala: compartiment de balneatie cu ape minerale,
compartiment de impachetari cu namol care, in statiunile in care nu poate fi
amenajat, va fi inlocuit cu compartiment de termoterapie, compartiment de
electroterapie;
b) bar de ape minerale - crenoterapie - cu posibilitati de incalzire si de mentinere
calda a acestora, buvete amenajate la izvoarele de ape minerale - alei, banci;
c) patologie ginecologica: instalatii pentru balneatie cu ape minerale si
namol terapeutic - bai generale, bai sezut, irigatii vaginale, tampoane namol -
compartiment electroterapie, compartiment de kinetoterapie;
d) patologie alergica: compartiment de balneatie cu ape minerale,
compartiment de inhaloterapie, compartiment de tratament injectabil cu ape
minerale;
e) patologie psihica si nevroze: compartiment de hidroterapie, compartiment
de kinetoterapie si masoterapie, spatii pentru relaxare si psihoterapie de
grup, amenajari exterioare - sport, cura de teren si altele asemenea;
f) patologie locomotorie: compartiment de kinetoterapie, terapie
ocupationala si ortezare, compartiment de balneatie cu ape minerale si de
hidrokinetoterapie cu ape minerale si/sau apa simpla, compartiment de
termoterapie si masoterapie, compartiment de electroterapie;
g) patologie cardiovasculara: compartiment de balneatie cu ape minerale
carbogazoase si instalatii pentru mofete, compartiment de kinetoterapie si
terapie ocupationala, compartiment de termoterapie locala, compartiment de
electroterapie - bai galvanice si aparat presiune membre, spatii pentru
relaxare si terapie educationala, trasee marcate pentru cura de teren si,
optional, amenajari in exterior de tip parc terapeutic;
h) patologie respiratorie: compartiment de terapie respiratorie amenajat si
dotat pentru inhaloterapie individuala si colectiva cu ape minerale si solutii
medicamentoase, pentru terapie in suprapresiune si pentru drenaj bronsic,
compartiment de kinetoterapie si terapie ocupationala.
Art. 21
Tipurile de instalatii si de aparatura pentru fiecare compartiment pot fi
variate in functie de optiunile detinatorilor de baze de tratament si ale
medicilor de specialitate, in conditiile in care acestea permit asigurarea
asistentei balneare si de recuperare in conformitate cu patologia tratata.
Art. 22
Deosebit de dotarile prevazute la art. 17 - 20, 23 si 24 in bazele de
tratament trebuie sa existe amenajari pentru circulatia usoara a pacientilor cu
incapacitate functionala severa:
a) bare de mana la scari si pe culoare;
b) scaune cu roti;
c) planuri inclinate la scari;
d) latime suficienta a usilor, liftului si culoarelor astfel incat sa
permita deplasarea scaunelor cu roti.
4. Dotarile minimale ale cabinetelor de specialitate recuperare medicala,
medicina fizica si balneologie din statiunile balneare, climatice si balneoclimatice
Art. 23
(1) Cabinetele medicale de specialitate recuperare, medicina fizica si
balneologie se organizeaza in functie de numarul pacientilor si se doteaza in
functie de tipul asistentei acordate si de profilul statiunii.
(2) Dotarea cabinetelor prevazute la alin. (1) trebuie sa cuprinda,
indiferent de tipul patologiei prezentate de pacientii asistati, urmatorul
barem minimal:
a) electrocardiograf;
b) trusa de respiratie;
c) trusa de perfuzii;
d) instalatie de oxigen;
e) dulap/trusa (aparat) de urgenta;
f) trusa de mica chirurgie;
g) analyser pentru analize de urgenta sau asigurarea efectuarii acestora
prin incheierea de contracte cu laboratoare acreditate.
(3) Baremul minimal prevazut la alin. (2) poate fi completat in functie de
patologia pacientilor tratati, la solicitarea medicilor de specialitate si dupa
necesitati.
Art. 24
Pe langa cabinetele medicale de specialitate este obligatorie organizarea
si dotarea corespunzatoare a 1 - 2 camere necesare acordarii primului ajutor a
carui dotare este independenta de tipul patologiei prezentate de pacientii
asistati.
CAP. 2
NORME TEHNICE PRIVIND PROTECTIA STATIUNILOR BALNEARE, CLIMATICE SI
BALNEOCLIMATICE SI A FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI IMPOTRIVA POLUARII
1. Generalitati
Art. 25
(1) In scopul prevenirii si combaterii poluarii statiunilor balneare,
climatice si balneoclimatice si a factorilor naturali terapeutici, precum si a
efectelor daunatoare ale fenomenelor entropice sau naturale Ministerul
Sanatatii instituie perimetre de protectie sanitara.
(2) In conformitate cu dispozitiile legale in vigoare instituirea
perimetrelor de protectie sanitara este obligatorie pentru fiecare statiune
balneara, climatica si balneoclimatica si pentru sursele de factori naturali
terapeutici.
(3) In cazul statiunilor nou infiintate instituirea perimetrelor de
protectie sanitara este obligatorie odata cu intrarea in functiune a surselor,
constructiilor si instalatiilor.
(4) In sensul prezentelor norme poluarea factorilor naturali terapeutici
reprezinta acele efecte care pot produce ruperea echilibrului natural cu
consecinte daunatoare asupra sanatatii oamenilor sau care influenteaza negativ
utilizarea rationala a factorilor naturali terapeutici prin modificarea
calitatii acestora.
(5) Sunt considerati factori de poluare deseurile solide, lichide sau
gazoase de natura chimica sau radioactiva, produse de evacuare cu temperaturi
ridicate, microorganisme, surse de zgomot si poluare estetica.
2. Factorii naturali terapeutici supusi protectiei sanitare
Art. 26
(1) In cazul statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice sunt supusi
protectiei urmatorii factori terapeutici:
a) sursele de ape minerale;
b) lacurile terapeutice;
c) faleza, plaja marii si apele litorale marine si lacustre;
d) namolurile terapeutice;
e) gazele terapeutice;
f) aerul;
g) cadrul natural aferent statiunilor.
(2) Protectia sanitara trebuie sa fie extinsa si asupra surselor de apa
potabila, asupra solului, vegetatiei, instalatiilor si cladirilor aflate in
stransa relatie cu factorii prevazuti la alin. (1).
Art. 27
(1) Protectia sanitara se realizeaza prin instituirea perimetrelor de
protectie sanitara si prin masuri tehnice si sanitare.
(2) In cazul zacamintelor si a surselor de factori naturali terapeutici
obligatia de a solicita instituirea perimetrelor de protectie sanitara, precum
si realizarea acestora in teren revine titularilor de licente de exploatare a
zacamintelor si surselor respective.
(3) Documentatiile tehnice intocmite pentru exploatarea factorilor naturali
terapeutici vor cuprinde in mod obligatoriu masuri pentru instituirea
perimetrelor de protectie sanitara.
(4) Documentatiile de urbanism elaborate potrivit legii vor cuprinde
obligatoriu precizari privind perimetrele de protectie sanitara.
3. Perimetrele de protectie sanitara
Art. 28
In sensul prezentelor norme tehnice, prin perimetru de protectie sanitara
se intelege suprafata de teren care cuprinde statiunea balneara, climatica sau
balneoclimatica si zonele adiacente in care modificarea regimului natural poate
determina alterarea calitatii factorilor naturali terapeutici.
Art. 29
In conformitate cu specificul factorilor naturali terapeutici protectia
acestora se realizeaza prin urmatoarele zone, componente ale perimetrelor de
protectie sanitara:
a) zona de regim sever;
b) zona de restrictie.
Art. 30
(1) Zona de regim sever constituie un areal relativ restrans care cuprinde
urmatorii factori naturali terapeutici:
a) sursele de ape minerale captate si necaptate;
b) lacurile si ocnitele terapeutice;
c) namolurile si gazele terapeutice - mofete;
d) plajele si apele litorale marine;
e) instalatiile si constructiile aferente bazelor de tratament;
f) sursele de apa potabila.
(2) Zonele de regim sever se situeaza intotdeauna in interiorul
perimetrelor de protectie hidrogeologica a zacamintelor hidrominerale.
Art. 31
(1) Zonele de restrictie sunt teritoriile exterioare limitelor zonelor de
regim sever, care cuprind restul factorilor de cura, odihna si agrement care,
prin specificul lor, se extind pe areale mai mari, constituind microclimatul si
cadrul natural al statiunii - aerul, vegetatia, cadrul natural estetic.
(2) Zonele externe de restrictie se suprapun in mare parte perimetrelor de
protectie hidrogeologica, putand fi, in functie de conditiile concrete din
teren, mai mari sau mai mici decat acestea.
(3) In interiorul zonelor de restrictie, in scopul protectiei aerului,
solului, vegetatiei, precum si in scopul prevenirii poluarii fonice sunt
interzise activitatile prevazute in normele speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara.
Art. 32
Dimensionarea si regimul zonelor de protectie sanitara pentru sursele si
instalatiile de alimentare cu apa potabila, sursele de ape minerale si lacurile
si namolurile terapeutice sunt stabilite prin norme speciale privind caracterul
si marimea zonelor de protectie sanitara si sunt aprobate prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si a
Ministerului Sanatatii, in conformitate cu prevederile Legii apelor nr.
107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
4. Metodologia intocmirii documentatiei, avizarii si instituirii
perimetrelor de protectie sanitara
Art. 33
(1) Documentatiile tehnice referitoare la stabilirea perimetrelor de
protectie sanitara se intocmesc de catre unitatile care executa cercetari
hidrogeologice in scopuri balneare sau de imbuteliere pentru consumul public,
in colaborare cu Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si
Balneoclimatologie si se prezinta Ministerului Sanatatii.
(2) Documentatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza concomitent cu
studiul hidrogeologic general al zonelor respective, respectarea lor fiind
obligatorie pentru fiecare statiune balneara sau balneoclimatica in scopul
pastrarii nealterate a factorilor naturali terapeutici.
Art. 34
Documentatiile tehnice pentru stabilirea perimetrelor de protectie sanitara
a factorilor naturali terapeutici trebuie sa cuprinda urmatoarele componente:
a) date geografice, geomorfologice, geologice, hidrogeologice, climatice si
microclimatice ale zonelor respective;
b) harta geologica si hidrogeologica si sectiuni cu datele hidrostructurale
si amplasamentele surselor si a limitelor perimetrelor de protectie sanitara;
c) tabele cu principalii parametri hidrogeologici si hidrochimici;
d) capitol cu instructiuni specifice privind protectia sanitara si
modalitatile de valorificare superioara a substantelor minerale terapeutice;
e) rezultate ale analizelor fizico-chimice ale surselor hidrominerale si
date privind atestarea valorii terapeutice a acestora;
f) analize bacteriologice ale surselor de cura interna si de imbuteliere;
g) date economico-sociale asupra zonei, cu precizari privind influenta unor
activitati de ordin economic si industrial asupra factorilor naturali
terapeutici si asupra activitatii medicale balneare;
h) plan de perspectiva a dezvoltarii balneare si economico-sociale din zona
statiunii si din zonele limitrofe acesteia.
Art. 35
(1) Documentatia tehnica privind stabilirea perimetrelor de protectie
sanitara se aproba prin ordin al ministrului sanatatii cu avizul Ministerului
Mediului si Gospodaririi Apelor si al Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale.
(2) Actul normativ prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda descrierea
detaliata a perimetrului de protectie sanitara, utilizandu-se toponimii usor
identificabile.
Art. 36
(1) Stabilirea in teren a limitelor celor doua componente ale perimetrului
protectie sanitara se realizeaza prin ingradire, bornare si prin alte forme de
avertizare vizuala, in functie de conditiile specifice ale fiecarei statiuni.
(2) Zona interna de regim sever este de regula ingradita.
Art. 37
Orice modificari ale limitelor perimetrelor de protectie sanitara, precum
si orice lucrari executate in cadrul acestor limite necesita obligatoriu avizul
Ministerului Sanatatii.
Art. 38
(1) Fiecare statiune balneara, climatica si balneoclimatica este obligata
sa detina documentatia cu privire la perimetrele de protectie sanitara.
(2) Statiunile balneare si balneoclimatice care au perimetre de protectie
hidrogeologica instituite si avizate in conformitate cu normele Agentiei
Nationale pentru Resurse Minerale au obligatia de a intocmi si documentatii
pentru instituirea perimetrelor de protectie sanitara, in timp de 1 an de la
intrarea in vigoare a prezentelor norme, acestea urmand a fi prezentate
Ministerului Sanatatii pentru avizare.
(3) Statiunile balneare si balneoclimatice pentru care nu s-au instituit
perimetre de protectie hidrogeologica, precum si localitatile cu factori
naturali terapeutici in exploatare pe plan local au obligatia de a intocmi
documentatii pentru instituirea perimetrelor de protectie sanitara, in timp de
3 ani de la intrarea in vigoare a prezentelor norme.
Art. 39
Societatile sau unitatile care cerceteaza sau exploateaza factori naturali
terapeutici au obligatia de a respecta conditiile stabilite prin documentatiile
privind instituirea perimetrelor de protectie sanitara si a perimetrelor de
protectie hidrogeologica, in scopul mentinerii nealterate a echilibrului
natural al zacamintelor sau surselor exploatate.
Art. 40
Nerespectarea normelor tehnice pentru stabilirea perimetrelor de protectie
sanitara constituie contraventie.
Art. 41
Controlul respectarii reglementarilor privind instituirea perimetrelor de
protectie sanitara revine Ministerului Sanatatii.
CAP. 3
NORME TEHNICE PRIVIND DEFINIREA, CLASIFICAREA, EVALUAREA SI REEVALUAREA
FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI
1. Definire si clasificare
Art. 42
In sensul prezentelor norme tehnice factorii naturali terapeutici
reprezinta ansamblul elementelor fizice si chimice terapeutice naturale cu
efect sanogen.
Art. 43
Sunt considerate factori naturali terapeutici urmatoarele elemente
naturale:
a) apele minerale terapeutice;
b) lacurile terapeutice;
c) namolurile terapeutice;
d) gazele terapeutice;
e) ansamblul elementelor fizico-chimice ale litoralului marin;
f) ansamblul elementelor climatice ale litoralului marin;
g) factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima ai Romaniei,
inclusiv de la nivelul pesterilor si salinelor.
Art. 44
(1) Apele minerale terapeutice sunt ape care provin dintr-o sursa naturala
- izvor, lac sau foraj si indeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii:
a) mineralizare sau continut de saruri minerale dizolvate peste 1 g/l;
b) prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta, in
proportii minim necesare;
c) continut de gaze dizolvate cu efecte biologice, in concentratii
stabilite - 1000 mg CO2/l, 1 mg H2S/l;
d) temperaturi de peste 20 grade C, independent de continutul mineral, care
le confera caracteristica de ape termale;
e) existenta unei actiuni terapeutice recunoscuta stiintific, situatie care
confera acestor ape minerale terapeutice statutul de medicament, fiind
interzisa orice modificare sau prelucrare prin adaugare sau extragere de
substante in afara de dioxidul de carbon.
(2) Apele termale se clasifica in functie de temperatura in:
a) hipotermale = 20 - 31 grade C
b) termale = 32 - 38 grade C
c) hipertermale = peste 38 grade C.
Art. 45
(1) In conformitate cu nivelul de mineralizare, apele minerale terapeutice
se clasifica in:
a) ape minerale cu mineralizari de peste 1 g/l substante solide dizolvate,
subimpartite in: ape minerale cu mineralizare medie de 1 - 15 g/l, ape minerale
concentrate cu mineralizare de 15 - 35 g/l, ape minerale foarte concentrate cu
mineralizare de 35 - 150 g/l si ape minerale de mare concentratie cu
mineralizare de peste 150 g/l;
b) ape minerale cu mineralizari sub 1 g/l substante solide dizolvate -
oligominerale, care au componenti biologic activi care le imprima caracterul
specific, si care sunt subimpartite in: ape oligominerale sulfuroase, ape
oligominerale feruginoase, ape oligominerale carbogazoase si altele asemenea si
ape oligominerale termale, in functie de temperatura.
(2) In conformitate cu compozitia fizico-chimica, apele minerale
terapeutice se clasifica in:
a) oligometalice - acratice;
b) alcaline si alcalinoteroase - bicarbonatate, sodice, calcice,
magneziene;
c) clorurate-sodice - sarate;
d) iodurate;
e) bromurate;
f) sulfatate;
g) feruginoase;
h) arsenicale;
i) sulfuroase;
j) carbogazoase;
k) radioactive.
Art. 46
In functie de compozitia chimica si de concentratia in substante minerale
apele minerale terapeutice sunt utilizate in urmatoarele moduri:
a) cura interna pentru baut - crenoterapie, aerosoli si inhalatii;
b) administrare parenterala sub forma injectabila;
c) cura externa sub forma de bai in cazi individuale, in bazine de
balneatie, in bazine de kinetoterapie, in piscine si solarii, precum si sub
forma de irigatii medicinale;
d) pentru extragere de saruri sau gaze pentru cura sau pentru
industrializare.
Art. 47
Namolurile terapeutice sau peloizii sunt definite de Societatea
Internationala de Hidrologie Medicala drept substante care se formeaza in
conditii naturale sub influenta proceselor geologice si care in stare de
divizare fina si in amestec cu apa se utilizeaza in practica medicala sub forma
de bai, proceduri locale, impachetari, cataplasme sau onctiuni.
Art. 48
In functie de conditiile de formare si compozitia chimica namolurile
terapeutice se clasifica in:
a) sapropelice, formate prin sedimentare sub apa a materiilor organice si
minerale sub influenta proceselor biologice, microbiologice si fizico-chimice,
avand un continut de substante organice in namol uscat de peste 10% - lac
continental, laguna;
b) minerale, formate prin sedimentare sub apa a materiilor organice si
minerale sub influenta proceselor biologice, microbiologice si fizico-chimice,
avand un continut de substante organice in namol uscat de peste 10% - lac continental,
lac pe masiv de sare;
c) de turba, formate prin urmatoarele modalitati:
d) formare naturala prin procese fizico-chimice si microbiologice la
contactul apei minerale cu patul argilos, in jurul emergentelor naturale,
rezultand un continut de substante organice in namol uscat sub 10%;
e) formare dirijata prin procese microbiologice si fizico-chimice la
contactul apei minerale cu patul argilos - bazine artificiale - rezultand un
continut de substante organice in namol uscat sub 10%;
f) transformare incompleta a materialului vegetal in conditii de umiditate
avansata - mlastini, rezultand un continut de substante organice in namol uscat
de peste 10%;
g) argile si marne sarate, sedimentate in conditii de teren arid - lagune
din trecutul biologic;
h) tufuri calcaroase, formate prin precipitare chimica - in jurul
emergentelor naturale carbogazoase.
Art. 49
Indicatorii de calitate ai namolurilor terapeutice (peloizi) sunt:
a) continutul global in substante organice raportate la substanta uscata,
care determina diferentierea in peloizi sapropelici cu continut mai mare de
10%, peloizi minerali cu continut mai mic de 10% si turbe, cu continut de
substante organice raportat la substanta uscata mai mare de 10%;
b) tipologia mediului natural peloidogenetic cu procese biochimice in
derulare;
c) proprietatile macroscopice, in special cele cu referinte la culoare si
consistenta fizica;
d) proprietatile reologice, de aderenta epiteliala corespunzatoare
indicatorilor fizici reologici si chimici - substante extractibile in solventi
organici;
e) proprietati de plasticitate, onctuozitate;
f) gradul de hidratare a sedimentului heterogen de peloid in functie de
ponderea de umiditate din compozitia globala, determinand diferentierea
urmatoarelor tipuri de peloizi: slab hidratati cu ponderea umiditatii mai mica
de 37%, hidratati cu ponderea umiditatii intre 37% si 40% si puternic hidratati
cu ponderea umiditatii peste 40%;
g) stadiul peloidogenetic de evolutie ca peloid terapeutic corespunzator
gradului de descompunere a substantelor organice, in functie de raportul
cantitativ intre principalele clase de substante organice - carbohidrati,
substante humice, substante proteice, carbon organic/azot organic;
h) nivelul consumului biologic CBO5 - peloizi sapropelici, organici,
evoluati genetic sau cu tendinte la mineralizare: turbe cu grade diferite de
descompunere a substantei organice, turbe slab descompuse, turbe incipient
descompuse, turbe bine descompuse;
i) mineralizarea si tipologia chimica a solutiei de imbibitie a peloizilor,
corespunzatoare concentratiilor relative in substante ionizate si partial
disociate, dupa nivele de distributie cantitative valabile in cazul apelor
minerale, fiind diferentiate urmatoarele tipuri de solutii de imbibitie:
solutie de imbibitie slab mineralizata sub 15 g/l, solutie mineralizata 15 - 35
g/l, solutie puternic mineralizata 35 - 150 g/l, solutie saturata in saruri
peste 150 g/l.
j) continutul in hidrogen sulfurat si hidrosulfuri metalice exprimat in FeS
corespunzator tipologiei genetice si stadiului procesului de peloidogeneza,
diferentiindu-se astfel urmatoarele tipuri de peloizi: peloizi nesulfurosi cu
continut mai mic de 0,02% FeS, peloizi sulfurosi cu continut mai mare de 0,15%
FeS si peloizi slab sulfurosi cu continut de 0,02 - 0,15% FeS.
Art. 50
Gazele terapeutice naturale sunt emanatii postvulcanice neogene care se
disting in cadrul substantelor terapeutice naturale prin geneza lor geochimica,
specifica arealelor geologice ale Romaniei si constau in emanatii naturale
spontane de dioxid de carbon si/sau de compusi gazosi ai sulfului in principal
hidrogen sulfurat.
Art. 51
(1) Mofetele sunt emanatii naturale de dioxid de carbon uscat a carui
concentratie depaseste in general 90%, alaturi de cantitati reduse de neon,
argon, heliu si altele asemenea.
(2) Caracterul de gaz mofetic este atribuit si dioxidului de carbon
provenit in urma procesului de decarbozeificare naturala a apelor minerale
naturale - natural carbogazoase in timpul lucrarilor de extractie a acestor
ape.
(3) Calitatile terapeutice ale gazului mofetic sunt determinate de
compozitia chimica si de urmatorii parametri climatici:
a) temperatura;
b) umiditate;
c) presiune;
d) curenti de aer;
e) continut in aeroioni mici terapeutici.
(4) Din punct de vedere al alimentarii cu dioxid de carbon mofetele se
diferentiaza in:
a) mofete pe sursa, care utilizeaza gazul provenit direct din emergenta
naturala;
b) mofete alimentate, care utilizeaza gazul transportat din surse forate
sau din alte surse prin intermediul unor rezervoare de inmagazinare si
distributie;
c) mofete alimentate cu dioxid de carbon industrial imbuteliat.
Art. 52
Solfatarele sunt gaze terapeutice care au in compozitie, pe langa dioxid de
carbon, hidrogen sulfurat in concentratie de 0,1 - 0,56% .
Art. 53
Gazele mofeto-solfatariene sunt amestecuri mixte naturale de gaze carbonice
si sulfuroase rezultate din emanatii simultane exhalativ postvulcanice.
Art. 54
Cerintele si criteriile de aplicare a definitiei si clasificarii gazelor
terapeutice naturale trebuie sa faca referinta la caracteristicile fizice,
fizico-chimice si chimice diferentiate dupa premizele genetice ale arealului care
le cantoneaza, proportiile cantitative ale acestora si ale domeniului de
fluctuatii naturale ale acestor raporturi pe nivele de sedimentare
gravimetrica, in limitele spatiilor naturale ale manifestarilor exhalative -
mofetarii.
Art. 55
Utilizarea gazelor terapeutice necesita incaperi special amenajate in
trepte, in forma de amfiteatru astfel incat baia carbo-gazoasa sa poata actiona
asupra partii inferioare a corpului.
Art. 56
Indicatiile medicale ale gazelor terapeutice sunt stabilite in mod deosebit
pentru afectiunile cardiovasculare.
Art. 57
Salinele terapeutice sunt spatii subterane din masivele de sare in care nu
se mai practica extractia sarii si care sunt utilizate ca factor terapeutic.
Art. 58
Parametrii principali care contribuie la crearea unui mediu sanogen in
saline sunt:
a) microclimat constant - temperatura si umiditate relativ confortabile,
lipsa curentilor de aer, nivel redus al stresului pulmonar si cutanat,
hiperbarism usor;
b) aeroionizare moderata, usor pozitiva;
c) alergeni si agenti poluanti absenti;
d) aer pur din punct de vedere microbiologic;
e) cantitati crescute de aerosoli de sodiu, potasiu, calciu si magneziu.
Art. 59
Indicatia terapeutica principala a salinelor terapeutice este reprezentata
de afectiunile respiratorii, mai ales astmul bronsic.
Art. 60
Grotele calcaroase pot fi utilizate in scop terapeutic datorita prezentei
aerosolilor de calciu.
Art. 61
Bioclimatul este un factor terapeutic natural dependent de conditiile
locale de relief, altitudine, parametri climatici si vegetatie.
Art. 62
In functie de efectul sanogen bioclimatul se clasifica in urmatoarele
tipuri:
a) bioclimat excitant solicitant, diferentiat in bioclimat de litoral maritim
si bioclimat de campie;
b) bioclimat sedativ - indiferent sau de crutare, corespunzator regiunilor
dealuri si coline, cu altitudini cuprinse intre 200 - 300 m si, respectiv,
intre 700 - 800 m;
c) bioclimat tonic - stimulent, corespunzator regiunilor de munte, cu doua
variante dependente de altitudine: de munti mijlocii, la altitudine de 800 -
1900 m si de munti inalti, la altitudine de peste 2000 m.
Art. 63
(1) Indicatiile terapeutice ale bioclimatului depind de:
a) caracteristicile climatice: temperatura aerului, umiditatea aerului,
durata de stralucire a soarelui, dinamica atmosferica si presiunea aerului,
presiunea partiala a oxigenului;
b) indicii bioclimatici: confort termic, stres bioclimatic;
c) caracteristicile fizico-chimice: aeroionizarea, absenta poluarii chimice
si microbiologice.
(2) Factorii terapeutici prevazuti la alin. (1) se pot asocia cu
helioterapie, hidroterapie si crenoterapie.
2. Evaluarea si reevaluarea calitatilor substantelor terapeutice naturale
Art. 64
Prezentele norme tehnice se refera la substante exclusiv naturale ale
solului si subsolului Romaniei, atestate geologic ca substante minerale utile
si recunoscute de autoritatea competenta a statului ca substante terapeutice
naturale prin calitatea, siguranta si eficienta terapeutica a acestora, in
conformitate cu cerintele si criteriile de aplicare a definitiei si
clasificarii.
Art. 65
Substantele terapeutice naturale constituie exclusiv obiectul proprietatii
publice, sunt de interes strategic si apartin statului roman.
Art. 66
(1) Scopul prezentelor norme consta in formularea unui cadru legal privind
utilizarea in cadrul programelor de sanatate pentru populatie a unor principii
unitare de evaluare a calitatii serviciilor medicale, precum si a protectiei si
valorificarii serviciilor medicale.
(2) Substantele terapeutice naturale pot fi valorificate in scopuri
curative in anumite cantitati si ritmuri de administrare, sub supraveghere
medicala de specialitate, in conditiile recunoasterii si atestarii prealabile
oficiale a calitatilor in conformitate cu cerintele documentatiei de evaluare -
reevaluare, pe baza de cerere.
Art. 67
(1) Activitatea de evaluare a calitatilor pentru resursele de substante
terapeutice naturale incepe prin prelevarea de probe la sursa si se finalizeaza
prin caracterizarea complexa interdisciplinara a acestora in cadrul Comisiei de
Indrumare si Control Medico-Balnear a Institutului National de Recuperare,
Medicina Fizica si Balneoclimatologie care elaboreaza indicatiile si
contraindicatiile de valorificare prin efectuarea unui studiu farmacodinamic
complet.
(2) In situatia in care Comisia prevazuta la alin. (1) considera motivat ca
substantele terapeutice naturale nu corespund cerintelor de evaluare-reevaluare
prevazute in prezentele norme, autoritatea competenta dispune intreruperea
valorificarii resursei respective pe teritoriul Romaniei.
(3) Caracterizarea complexa interdisciplinara prevazuta la alin. (1)
cuprinde in mod obligatoriu interpretarea analizelor fizico-chimice si a
examenelor microbiologice efectuate in laboratoarele Institutului National de
Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie.
Art. 68
(1) In categoria substantelor terapeutice naturale se incadreaza orice
substanta din categoria factorilor terapeutici naturali de provenienta si
ocurenta exclusiv naturala, atestate geologic ca substante minerale utile si
care prin proprietati, compozitie sau efecte stiintific recunoscute sunt
utilizate in tratamentul, ameliorarea si prevenirea unor afectiuni sau a
simptomelor acestora, precum si in restabilirea, corectarea sau modificarea
functiilor organismului uman.
(2) In sensul prezentelor norme tehnice resursele de substante terapeutice
naturale sunt urmatoarele:
a) apele minerale;
b) namolurile si turbe terapeutice;
c) gazele terapeutice naturale.
Art. 69
Documentatia de evaluare-reevaluare a calitatii, sigurantei si eficientei
substantelor terapeutice naturale constituie faza decisiva preliminara
valorificarii acestor factori si poate fi elaborata in conformitate cu
actualele norme tehnice de catre partile interesate, sau persoane juridice
atestate in efectuarea lucrarilor de explorare, exploatare, valorificare si
protectie.
Art. 70
(1) Caracteristicile de definire a calitatilor de substante terapeutice
naturale, care pot conferi acestora, prin valorificare in profil balnear,
proprietati benefice profilactice si curative trebuie sa fie evaluate in acord
cu cerintele si criteriile de aplicare a definitiei si clasificarii pe baza de
metode stiintifice aprobate de autoritatea competenta, din urmatoarele puncte
de vedere:
a) fizic;
b) chimic;
c) fizico-chimic;
d) microbiologic;
e) farmacologic;
f) fiziologic;
g) clinic;
h) geologic;
i) hidrogeologic.
(2) Rezultatele evaluarilor prevazute la alin. (1) trebuie sa fie
interpretate de catre Comisia de Indrumare si Control Medico-Balnear din cadrul
Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie in
conformitate cu metode stiintific recunoscute privind efectele asupra
organismului uman, compensarea deficitelor functionale si eventualele riscuri
si contraindicatii.
(3) Probele supuse analizelor trebuie sa reprezinte fidel resursa naturala
prospectata, explorata si exploatata.
(4) Analizele efectuate trebuie sa faca referinte obligatorii la
componentele care confera substantelor naturale eficacitatea actiunii
terapeutice, precum si la componentele indezirabile si toxice.
(5) Analizele si determinarile necesare se realizeaza in laboratoare
specializate, prin metodologia adecvata substantelor terapeutice naturale si in
stransa corelatie cu cerintele experimentelor farmacodinamice.
Art. 71
(1) Indicatorii fizici, fizico-chimici si chimici de evaluare a calitatii
trebuie sa ramana stabili in limitele fluctuatiilor naturale de geneza
geochimica si sa nu fie afectati de posibilele variatii nesemnificative ale
debitului.
(2) Stabilitatea calitatilor atat la sursa cat si in stare ambalata - namol
sau imbuteliata/infiolata trebuie sa fie atestata prin studiu de stabilitate
efectuat in conformitate cu cerintele prezentelor norme.
(3) Studiul de stabilitate in timp a calitatilor este obligatoriu in cazul
apelor minerale imbuteliate/infiolate si in cazul peloizilor ambalati sau
stocati in gospodariile de namol ale bazelor de tratament.
CAP. 4
NORME TEHNICE PRIVIND SISTEMATIZAREA SI ORGANIZAREA STATIUNILOR BALNEARE,
CLIMATICE SI BALNEOCLIMATICE
1. Zonele functionale ale unei statiuni balneare, climatice si
balneoclimatice
Art. 72
(1) Statiunile balneare, climatice si balneoclimatice cuprind, din punct de
vedere al sistematizarii si componentei, urmatoarele zone functionale:
a) zona de cazare pentru tratament balnear si de recuperare - spitale,
sanatorii si hoteluri de cura;
b) zona de cazare pentru odihna;
c) zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur;
d) zona de locuit pentru populatia permanenta;
e) zona pentru case de odihna proprietate personala;
f) zona dotarilor cu caracter politico-administrativ, social-cultural si
comercial;
g) zona activitatilor social-culturale;
h) zona prestarilor publice;
i) zona dotarilor de industrie locala, gospodareasca si depozite;
j) zona pentru dotari si amenajari sportive;
k) zona dotarilor de tratament balneoclimatic.
(2) Zonificarea unei statiuni nu trebuie sa fie inteleasa ca o stricta si
totala separare intre zone diferite, putand exista si anumite interferente de
functiuni care pot genera in unele cazuri suprapuneri partiale de zone
functionale, cu exceptia celor care produc noxe si perturbari in zonele de
baza.
(3) Zonele functionale prevazute la alin. (1) trebuie sa fie avute in
vedere la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului care se supun
avizarii in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
Art. 73
(1) Cazarea pentru tratament balnear si de recuperare se face in pavilioane
complexe pentru cazare-masa-tratament si in unitati mici - vile a caror zona de
amplasare trebuie sa fie cat mai apropiata de bazele de tratament, de sursele
terapeutice si de baza de alimentatie publica.
(2) Amplasarea cladirilor destinate cazarii pentru tratament balnear si de
recuperare trebuie sa urmareasca evitarea apropierii de drumurile de tranzit
sau de drumurile interioare cu trafic intens.
(3) Zona de cazare pentru tratament balnear si de recuperare trebuie sa fie
masiv plantata, urmarindu-se crearea de parcuri-gradina, cu eventuale trasee
organizate pentru cura de teren, mai ales pentru statiunile cu profil de baza
cardiovascular, respirator si nevroze.
(4) Capacitatea unui pavilion de cazare pentru tratament balnear si de
recuperare de tip monobloc pentru cazare-masa-tratament este de peste 50
locuri.
Art. 74
(1) Zona de cazare pentru odihna se organizeaza in functie de durata pentru
care trebuie asigurata cazarea, de la cateva zile la cateva saptamani, in
hoteluri, vile si casute.
(2) Alimentatia persoanelor cazate este asigurata prin unitati precum:
restaurante, cantine, bufete, cofetarii, braserii si altele asemenea.
(3) In zona de cazare pentru odihna pot fi amplasate dotari
social-culturale, sportive, unele unitati comerciale si prestatii publice,
urmarindu-se totodata plantarea masiva.
(4) Drumurile de tranzit sau cele cu trafic intens din statiuni trebuie sa
fie situate la limita zonei de cazare pentru odihna.
(5) Indicele de densitate in zona de cazare pentru odihna intre limitele a
100 - 150 locuri de cazare/ha.
Art. 75
(1) Zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur este generata de
valoarea si amploarea cadrului natural al statiunii cat si a teritoriului
aferent, de prezenta in zona sau in regiune a unor monumente naturale, de arta,
de arhitectura, de arheologie si altele asemenea, precum si de caile de acces
existente sau posibile si circulatia de tranzit.
(2) Zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur poate fi raspandita pe
teritoriul statiunii sau poate fi creata o zona independenta cu conditia ca in
ambele situatii sa nu fie afectate activitatile de baza din statiune.
(3) Principalele dotari turistice ale zonei pentru turismul de tranzit si
scurt sejur sunt:
a) hoteluri dotate si cu unele amenajari de agrement;
b) moteluri amplasate mai ales la marginea sau in afara statiunii, in
directa legatura cu arterele principale de circulatie;
c) campinguri amplasate pe terenuri speciale, plantate, cu casute
prefabricate si partajari de teren pentru montarea de corturi, rulote si altele
asemenea, inclusiv dotari igienico-sanitare corespunzatoare;
d) dotari sportive, piscine, debarcadere si altele asemenea.
(4) Zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur trebuie sa fie dotata
corespunzator din punct de vedere tehnico-edilitar - apa potabila, canalizare,
retea electrica, telefon, puncte de alimentatie publica, artizanat, statii de
lubrefianti, ateliere depanari auto si altele asemenea.
Art. 76
(1) Zona de locuit pentru populatia permanenta se amplaseaza in cadrul perimetrului
statiunii.
(2) In cadrul zonei de locuit pentru populatia permanenta se amplaseaza
unitatile de invatamant si unitatile comerciale de necesitate imediata,
celelalte utilitati fiind asigurate in zona de dotari diversificate a
statiunii.
Art. 77
(1) Zona dotarilor cu caracter politico-administrativ, social-cultural si
comercial se amplaseaza astfel incat sa corespunda cu centrul statiunii si sa
polarizeze interesul vizitatorilor.
(2) Dotarile prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) sedii ale organizatiilor politico-obstesti;
b) birouri de repartizare a solicitantilor de cazare;
c) puncte de farmacie-drogherie;
d) unitati de alimentatie publica - restaurante, baruri, cofetarii,
braserii, organizate eventual in apropierea piscinelor si a altor locuri de
agrement;
e) unitati comerciale - alimentare, nealimentare, artizanat, piata
alimentara traditionala si altele asemenea.
Art. 78
Zona activitatilor social-culturale poate fi reprezentata de o sala
polivalenta cu baza materiala adecvata pentru cinematograf, reprezentatii de
teatru, conferinte, club, biblioteca, expozitii si altele asemenea.
Art. 79
Zona prestarilor publice cuprinde urmatoarele componente:
a) unitati de politie;
b) servicii PTTR, CEC si altele asemenea;
c) agentii de voiaj;
d) statii taxi.
Art. 80
(1) Zona dotarilor de industrie locala, gospodareasca si depozite se
amplaseaza grupat, in afara perimetrului statiunii, izolata de restul zonelor
prin suprafete plantate, la distanta de 500 - 800 m de zonele de cazare si
tratament, dar cu acces usor la arterele de patrundere in statiune deoarece
aceasta zona reprezinta locul de munca pentru o mare parte din populatia
permanenta.
(2) Dotarile din categoria prevazuta la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) unitati de salubritate publica;
b) unitati de intretinere-reparatii constructii;
c) ateliere pentru intretinerea si repararea echipamentelor si a
autovehiculelor;
d) fabrici de paine;
e) unitati pentru umplere sifoane;
f) sere flori;
g) centrale termice;
h) spalatorii;
i) crematorii pentru deseuri solide;
j) depozite de materiale, alimente, combustibili, lubrefianti;
k) unitati de imbuteliere a apelor minerale sau de industrializare a
extractelor terapeutice - gaze, saruri, turbe.
Art. 81
(1) Dotarile si amenajarile sportive se amplaseaza in zonele de
cazare-tratament sau in zona centrala a statiunii.
(2) Dotarile si amenajarile necesare pentru manifestari si activitati sportive
de mare amploare - stadioane, partii de ski si sanius, patinoare, terenuri
pentru echitatie si altele asemenea), precum si dotarile pentru populatia
permanenta se amplaseaza la distanta de zonele prevazute la alin. (1).
Art. 82
(1) Marimea zonei dotarilor de tratament balneoclimatic este determinata de
specificul regiunii, capacitatea si rezervele de factori naturali curativi -
izvoare naturale, sonde forate de apa minerala, lacuri terapeutice, apa de
mare, plaje, gaze mofetariene, climat si microclimat, cadru natural
peisagistic, precum si de profilul medical al statiunii.
(2) Principalele amenajari cu caracter medical situate in zona dotarilor de
tratament balneoclimatic sunt:
a) bazele de tratament;
b) sursele de factori naturali curativi;
c) ambulatorii de specialitate;
d) unitati sanitare cu paturi - sanatorii, spitale.
(3) Bazele de tratament sunt unitati complexe in care sunt utilizati in
scopuri terapeutice diferiti factori naturali terapeutici - ape minerale, namoluri
terapeutice, gaze terapeutice, asociati cu diferite proceduri care utilizeaza
agenti fizici - kinetoterapie, terapia cailor respiratorii, aerosolarii,
stranduri terapeutice.
(4) In situatiile in care nu sunt realizate conditii pentru transportul
factorilor naturali curativi la bazele de tratament pentru utilizare, aceste
unitati trebuie sa fie amplasate cat mai aproape de surse, aplicandu-se
masurile necesare pentru protectia hidrogeologica si sanitara a factorilor
respectivi.
(5) Bazele de tratament pot fi proiectate independent de zonele de cazare,
existand in acest caz o serie de avantaje in exploatare, prin concentrarea
aparaturii si a personalului de specialitate, cu conditia amplasarii la
distante convenabile si cu legaturi adapostite, eventual incalzite.
2. Reteaua de cai de circulatie si organizarea transporturilor
Art. 83
(1) In scopul evitarii interferarilor cu circulatia locala interioara
traficul de tranzit trebuie sa ocoleasca statiunea.
(2) In situatiile in care nu este posibila ocolirea statiunii, trebuie sa
fie evitate traversarile functionale ale arterei de tranzit, prin amplasarea
diferitelor dotari numai pe o parte a arterei sau prin realizarea de treceri
denivelate.
Art. 84
Accesul vizitatorilor si deservirea statiunii sunt asigurate prin traficul
de penetratie care trebuie sa se desfasoare la periferia zonelor de
cazare-tratament.
Art. 85
(1) Circulatia locala interioara trebuie sa fie astfel organizata incat sa
fie organizate accese carosabile pentru fiecare cladire in conformitate cu
normele P.S.I. si sa permita transportul cu carucioare al pacientilor
nedeplasabili si al bagajelor.
(2) Parcarea vehiculelor este permisa numai in afara zonelor de
cazare-tratament.
Art. 86
Transportul local in comun se organizeaza pe baza unui plan de trafic,
urmarindu-se totodata evitarea traversarii zonelor de cazare-tratament de catre
traseele mijloacelor de transport si situarea statiilor la distante de maxim
300 - 400 m de obiectivele deservite.
Art. 87
(1) Traficul feroviar trebuie sa fie astfel organizat incat sa nu afecteze
linistea, odihna si confortul vizitatorilor.
(2) In situatia in care statiile CFR se afla la distante mai mari de
statiune, trebuie sa se organizeze transportul local auto pentru vizitatorii
curanti sau turisti.
Art. 88
Transportul aerian se organizeaza mai ales pentru deservirea marilor
statiuni, in principal a celor de larga solicitare internationala, prin
aeroporturi si helioporturi amplasate in conformitate cu reglementarile legale
in vigoare.
Art. 89
Activitatile de transport turistic asigurate prin unitatile de profil
trebuie sa fie organizate la distante cat mai mari de zonele de
cazare-tratament.
3. Spatiile verzi din statiuni
Art. 90
(1) Amenajarea spatiilor verzi trebuie sa fie efectuata in urmatoarele
scopuri:
a) asigurarea in zona statiunii a unui cadru optim din punct de vedere
peisagistic si curativ;
b) protejarea factorilor naturali - zacaminte de apa din subsol, oglinzi de
apa, microclimat;
c) tratament si odihna - spatii verzi cu specific organizate in zonele de
cazare si tratament;
d) agrement - parcuri publice.
(2) Suprafata spatiilor verzi trebuie sa ocupe 2/3 din teritoriul cuprins
in perimetrul statiunii, fiind dimensionat dupa norma de 50 - 150 mp pentru un
vizitator sau un locuitor permanent.
4. Echiparea tehnico-edilitara a statiunilor
Art. 91
Statiunile balneare, climatice si balneoclimatice trebuie sa fie asigurate,
la nivelul importantei si a gradului de confort respectiv, cu dotari
referitoare la:
a) alimentare cu apa potabila - aprox. 350 - 700 l/min.;
b) canalizare pentru apele reziduale si meteorice;
c) furnizarea energiei calorice;
d) furnizarea energiei electrice;
e) reteaua de telecomunicatii.
Art. 92
Realizarea echiparii tehnico-edilitare a statiunii impune respectarea
urmatoarelor conditii:
a) interzicerea deversarii apelor reziduale in lacuri terapeutice, chiar in
conditiile decantarii si tratarii;
b) efectuarea deversarii apelor reziduale minerale si a namolurilor
terapeutice utilizate in emisarul general al retelei publice de canalizare dupa
neutralizarea prealabila sau in locuri anume organizate pentru restituire -
recuperare, in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii;
c) amplasarea centralelor termice furnizoare de energie calorica necesara
pentru incalzit si pentru pregatirea apei calde, potabila si minerala, in
conformitate cu reglementarile legale in vigoare, la distante optime de centrul
de greutate al statiunii in zone care sa asigure evitarea influentei vanturilor
dominante care ar putea antrena emanatii de gaze si fum spre statiune;
d) amplasarea de regula subterana a retelelor de inalta si joasa tensiune,
acestea putand fi si aeriene in situatii de relief si spatii plantate, precum
si in statiunile de interes local;
e) amplasarea de regula subterana a retelelor de instalatii de
telecomunicatii si radioficare, mai ales in zonele centrale si in zonele de
cazare-tratament.
5. Protectia statiunilor
Art. 93
Protectia statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice se realizeaza
prin instituirea de zone de protectie hidrogeologica si sanitara in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
6. Delimitarea statiunii
Art. 94
(1) In functie de structura sau vecinatatea fata de alte localitati
statiunile se diferentiaza in urmatoarele categorii:
a) statiuni balneare, climatice sau balneoclimatice cu functii exclusive de
tratament sau odihna, ca localitati independente;
b) statiuni situate in continuarea unor localitati urbane sau rurale;
c) statiuni situate in cadrul unor localitati urbane sau rurale, in care
zonele de tratament - odihna se intrepatrund cu alte zone ale localitatii
respective.
(2) Delimitarea statiunii se face in conformitate cu prevederile Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, respectandu-se un
indice de minimum 100 - 200 mp pentru un vizitator sau un locuitor permanent.
7. Restrictii cu caracter general
Art. 95
Sistematizarea statiunilor este conditionata de respectarea urmatoarelor
restrictii cu caracter general:
a) interzicerea in limitele si in zona inconjuratoare a statiunii a
organizarii unor activitati care ar putea polua aerul, apele, solul, subsolul
si resursele naturale terapeutice, padurile si orice fel de vegetatie terestra
si acvatica, precum si zonele construite;
b) prevenirea oricaror interferente cu caracter nociv pentru zonele de tratament
- odihna - turism in cazul statiunilor cu specific complex care au si functii
industriale, agricole si altele asemenea.
8. Criterii unitare pentru definirea si autorizarea functionarii
statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice permanente si pentru
definirea localitatilor balneare, climatice si balneoclimatice si autorizarea
functionarii acestora ca statiuni sezoniere
Art. 96
Criteriile pentru definirea si autorizarea statiunilor balneare cu caracter
permanent sunt urmatoarele:
a) existenta in cantitati corespunzatoare a surselor terapeutice si a
factorilor naturali terapeutici recunoscuti stiintific ca eficienti - ape
minerale terapeutice, lacuri si namoluri terapeutice, gaze naturale
terapeutice;
b) existenta de unitati sanitare organizate in conformitate cu dispozitiile
legale in vigoare, prin care sa fie acordata asistenta medicala balneara
profilactica, terapeutica si, dupa caz, de recuperare, in functie de profilul
statiunii;
c) existenta instalatiilor balneotehnice necesare captarii, transportului
si utilizarii terapeutice a factorilor naturali, adecvate metodologiilor in
vigoare de aplicare terapeutica acestor factori:
d) existenta unui complex de instalatii si dotari de medicina fizica
adaptate profilurilor patologiei care se trateaza in statiunea respectiva:
hidrokinetoterapie, kinetoterapie, termomasoterapie, electroterapie,
pneumoterapie, terapie ocupationala si altele asemenea;
e) existenta posibilitatii de asigurare a regimurilor alimentare adaptate
bolilor tratate in statiunea respectiva;
f) existenta dotarilor necesare pentru asigurarea asistentei medicale de
urgenta in regim de continuitate: camera de garda dotata corespunzator, medic
de garda, autosanitara, precum si punct de terapie intensiva in statiunile cu
profil cardiorespirator;
g) existenta dotarilor minimale pentru efectuarea de investigatii adaptate
profilului statiunii, pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea efectelor
terapeutice;
h) existenta personalului medico-sanitar instruit in patologia specifica
statiunii si in metodologia utilizarii eficiente a factorilor naturali
terapeutici;
i) existenta unui microclimat nepoluat;
j) realizarea conditiilor unei urbanistici moderne: retea de apa potabila
si de canalizare, iluminat electric, cai de acces si drumuri asfaltate sau
pavate, constructii salubre, neaglomerate si cu arhitectura corespunzatoare,
predominanta spatiilor verzi;
k) stabilirea perimetrului de protectie sanitara a surselor de factori
naturali terapeutici, in scopul evitarii elementelor care ar putea polua
microclimatul si factorii naturali terapeutici sau ar putea produce poluare
fonica sau estetica in perimetrul statiunii - constructii, industrii, ateliere,
crescatorii animale si altele asemenea;
l) existenta posibilitatilor de relaxare, sport, culturalizare.
Art. 97
Criteriile pentru definirea si autorizarea statiunilor climatice cu
caracter permanent sunt urmatoarele:
a) existenta unui bioclimat cu efecte favorabile, diferentiate, asupra
organismului uman sanatos sau bolnav, care este bine definit in sensul
cunoasterii tuturor factorilor care il compun - temperaturi, regim
pluviometric, miscare a aerului, ionizare a aerului, incarcare cu aerosoli
naturali a aerului si altele asemenea ca si a factorilor conecsi - altitudinea,
structura solului, configuratia reliefului, oglinzile de apa, cadrul
peisagistic general, spatiul verde arboricol si floricol si altele asemenea;
b) existenta unui punct dotat si incadrat de observatie si urmarire a
factorilor climatici si microclimatici din statiune;
c) existenta conditiilor pentru reconfortarea si intarirea sanatatii si a
capacitatii de munca, prin instalatii si amenajari care sa asigure utilizarea
corecta a factorilor bioclimatici ai statiunii: plaje, solarii, stranduri,
terenuri de sport si agrement in aer liber, trasee marcate pentru cura de
teren, terase, umbrare, parcuri pentru aeroterapie, bazine de inot, piscine,
sali de gimnastica si altele asemenea;
d) stabilirea si respectarea zonei de protectie sanitara a statiunii in
scopul evitarii poluarii;
e) realizarea conditiilor unei urbanistici moderne prevazute la art. 96
lit. j);
f) existenta unor mijloace variate de relaxare si agrement;
g) asigurarea asistentei medicale inclusiv a climatoterapiei.
Art. 98
Criteriile pentru autorizarea functionarii statiunilor balneoclimatice cu
caracter permanent sunt stabilite prin cumularea criteriilor de autorizare a
statiunilor balneare si climatice, dupa caz.
Art. 99
Criteriile pentru definirea localitatilor balneare si pentru autorizarea
functionarii acestora ca statiuni balneare cu caracter sezonier sunt
urmatoarele:
a) existenta pe teritoriul localitatii a factorilor naturali terapeutici -
ape minerale, lacuri, namoluri si turbe terapeutice, gaze naturale terapeutice;
b) existenta de amenajari balneotehnice pentru utilizarea factorilor
naturali terapeutici care sa respecte cerintele igienico-sanitare precum si
normele tehnice de utilizare a acestor factori;
c) existenta cel putin a unui medic de specialitate recuperare, medicina
fizica si balneologie care sa asigure aplicarea metodologiei de utilizare a
factorilor naturali terapeutici specifici localitatii respective;
d) existenta de amenajari care sa permita efectuarea climatoterapiei,
adaptata principalelor elemente geografice ale localitatii - plaje, trasee
marcate pentru cura de teren, alei in parcurile naturale si altele asemenea;
e) existenta posibilitatii de procurare prin reteaua comerciala locala a
produselor necesare asigurarii la nivel minimal a regimurilor alimentare
recomandate in diferite afectiuni - preparate dietetice industrializate sau
pregatite in cadrul unitatilor de alimentatie publica.
Art. 100
Criteriile pentru definirea localitatilor climatice si pentru autorizarea
functionarii acestora ca statiuni climatice cu caracter sezonier sunt
urmatoarele:
a) existenta unui bioclimat favorabil stabilita fie prin studii directe,
fie prin analogie cu zone similare de bioclimat ca si a factorilor conecsi care
sa contribuie la realizarea efectelor sanogene - relief, vegetatie, oglinzi de
ape, cadru peisagistic;
b) respectarea limitelor zonei de protectie sanitara;
c) existenta de amenajari care sa permita efectuarea unei climatoterapii
corespunzatoare, adaptate la principalele elemente geografice ale localitatii -
plaje, trasee marcate pentru cura de teren, alei in parcurile naturale si
altele asemenea;
d) existenta posibilitatii de procurare prin reteaua comerciala locala a
produselor necesare asigurarii la nivel minimal a regimurilor alimentare
recomandate in diferite afectiuni - preparate dietetice industrializate sau
pregatite in cadrul unitatilor de alimentatie publica.
Art. 101
Criteriile pentru definirea localitatilor balneoclimatice si pentru
autorizarea functionarii acestora ca statiuni balneoclimatice sezoniere se
stabilesc prin cumularea conditiilor prevazute pentru localitatile balneare si
localitatile climatice.
CAP. 5
NORME TEHNICE DE UTILIZARE A SUBSTANTELOR MINERALE TERAPEUTICE
1. Principii si conditii balneotehnice pentru exploatarea si utilizarea
apelor minerale in scopuri terapeutice
Art. 102
Exploatarea si utilizarea rationala a apelor minerale in scopuri
terapeutice are la baza principiul general al mentinerii nealterate a
conditiilor fizico-chimice naturale din zacamant, prin solutionari
balneotehnice adecvate si prin respectarea cu strictete a unor norme
referitoare la:
a) captare;
b) pompare;
c) transport;
d) inmagazinare;
e) distributie la consumator;
f) evacuare a apelor reziduale;
g) tipuri de aparaturi;
h) materiale utilizate.
Art. 103
Captarea apelor minerale terapeutice din izvoarele naturale trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) executare direct pe sursa, prin decopertari pana la roca de baza;
b) absorbtia integrala a debitului, in care scop se impune interceptarea la
nivel cat mai profund a cailor de acces ale apei, inainte de divagarea
acesteia;
c) evitarea la maximum a contactului apei cu aerul atmosferic;
d) utilizarea pentru constructii - instalatii si pentru diferite
dispozitive accesorii a unor materiale rezistente la actiunea agresiva a apelor
cu continut gazos de dioxid de carbon, hidrogen sulfurat si cloruri - betoane
speciale, materiale ceramice vitrifiate, materiale plastice, sticla, otel inox,
alama cromata, bronz fosforos, cauciuc dur;
e) asigurarea posibilitatii de vizitare in intregime;
f) efectuare prin clopote sub presiune in cazul apelor cu continut gazos de
dioxid de carbon si hidrogen sulfurat;
g) instalarea, in limita posibilitatilor, a unor dispozitive de reglare -
dirijare a debitelor;
h) realizarea scurgerii apelor provenite din sursele captate astfel incat
sa se evite recircuitarea apei in captare.
Art. 104
Captarea apelor minerale terapeutice prin foraje trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) echiparea sondelor cu coloane fabricate din materiale plastice, filtre
din metal emailat sau otel inox, vane din grafal si altele asemenea;
b) realizarea pe tronsonul superior al sondei a unui diametru minim al
coloanei de echipare de 200 mm pentru a se permite introducerea pompelor
submersibile pana la adancimea optima de exploatare efectuandu-se tubarea
acestora cu coloane pierdute in cazurile in care straturile acvifere mai adanci
reclama utilizarea unor diametre mai reduse;
c) utilizarea tehnologiei speciale de cimentare a forajelor - cimentari cu
priza rapida in cazul apelor minerale insotite de gaze - dioxid de carbon,
hidrogen sulfurat;
d) etansarea forajelor la suprafata terenului, atat cazul celor cu nivel
piezometric negativ cat si pentru cel artezian, fiind creata astfel
posibilitatea recoltarii degajarilor de gaze - dioxid de carbon - din perna de
gaze de la partea superioara a coloanelor, pentru diferite utilizari ca:
reimpregnare a apelor de balneatie sau pentru imbuteliere, alimentare a
instalatiilor mofetariene, imbuteliere de dioxid de carbon in scopul
industrializarii;
e) utilizarea in cursul procesului de exploatare a apelor cu continut de
dioxid de carbon a pompelor submersibile pentru exploatarea sub presiune a
zacamantului, in scopul evitarii degazeificarii, chiar in cazul forajelor
arteziene;
f) exploatare stricta in limitele resurselor de substante terapeutice
naturale.
Art. 105
(1) Extragerea apelor minerale terapeutice din acumularile existente in
ocnite de sare, lacuri si apa marii se efectueaza prin instalatii de pompare
executate din materiale rezistente la coroziune.
(2) Prizele de recoltare sau sorburile se vor amplasa la adancimi si
distante mai mari de la mal, mai ales cand in zonele respective exista
amenajari de solarii.
Art. 106
(1) In situatiile in care pentru izvoarele de ape minerale terapeutice
utilizate pentru cura interna este necesara instalarea unui sistem de pompare
amplasat intre captarea sursei si punctul de consum se utilizeaza pentru apele
negazoase pompe submersibile de mica capacitate sau pompe cu piston, iar pentru
apele cu continut gazos - dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, se poate utiliza
unul din urmatoarele sisteme:
a) pompare sub presiune cu pompe submersibile de mica capacitate;
b) gaz-liftare cu dioxid de carbon - gazul se recircuiteaza.
(2) In situatiile in care pentru izvoarele de ape minerale utilizate pentru
cura externa este necesara instalarea unui sistem de pompare amplasat intre
captarea sursei si punctul de consum se utilizeaza pentru apele negazoase pompe
submersibile sau pompe cu piston, iar pentru apele cu continut gazos se
utilizeaza exclusiv sisteme de pompare cu presiuni marite prin pompa
submersibila in scopul evitarii degazeificarii.
Art. 107
(1) In situatiile in care este necesara pomparea apelor minerale
terapeutice captate prin sonde forate sau puturi, pentru apele negazoase poate
fi utilizat orice sistem de pompare, in functie de caracterul si parametrii
hidrodinamici ai zacamantului acvifer, iar pentru apele cu continut gazos -
dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, se utilizeaza in exclusivitate pompe
submersibile instalate la adancimi optime din punct de vedere hidrodinamic si
al concentratiei gazoase, inclusiv in cazul surselor hidrominerale arteziene.
(2) Exploatarea apelor minerale terapeutice in conditiile prevazute la
alin. (1) trebuie sa fie efectuata cu debite dirijate, in functie de
necesitati, chiar si in cazul sondelor cu debitare arteziana la presiuni
comparabile cu presiunea corespunzatoare nivelului de amplasare a sorbului
pompei, in scopul evitarii degazeificarii.
Art. 108
(1) Recoltarea apelor minerale terapeutice din acumularile formate in
ocnite de sare, din lacuri si din mare se poate face prin utilizarea oricarui
sistem de pompare in functie de conditiile specifice, amplasarea sorbului fiind
efectuata astfel incat sa fie evitata absorbtia de ape poluate, materii in
suspensii, vegetatie subacvatica si altele asemenea.
(2) Exploatarea pentru cura externa a apelor din lacurile si ocnitele
utilizate ca piscine publice este interzisa, exceptandu-se situatiile in care
acestea au un volum mare de apa si in conditiile avizarii prealabile de catre
Ministerul Sanatatii.
Art. 109
(1) In proiectarea si executarea sistemelor de transport al apelor minerale
terapeutice trebuie sa se tina seama de necesitatea indeplinirii urmatoarelor
conditii balneotehnice:
a) mentinerea in conductele de transport pentru apele cu continut gazos -
dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, a unor presiuni superioare presiunii la
care se realizeaza priza de apa, respectiv asigurarea circulatiei inecate pe
conducte - sectiune plina;
b) aplicarea de procedee tehnice care sa impiedice contactul apei cu aerul
atmosferic, in scopul evitarii degradarii apelor vehiculate prin conductele de
transport;
c) mentinerea in conducte a unei viteze optime constante in circulatia
apei, in urmatoarele scopuri:
- antrenarea bulelor de gaz provenite din degajare;
- evitarea socurilor de presiune in conducte.
d) fabricarea conductelor de transport din materiale care sa nu intre in
reactie cu apa vehiculata - materiale plastice, eventual armate cu fibre de
sticla, oteluri inox, azbociment si altele asemenea;
e) alegerea materialului optim pentru conductele de transport al apelor
minerale trebuie sa fie precedata de efectuarea unui studiu pentru fiecare caz
in parte;
f) izolarea termica a conductelor de transport al apelor termominerale;
g) proiectarea conductelor de transport cu sectiune constanta, evitandu-se
pantele mari, coturile si curbele pronuntate;
h) realizarea pentru conductele de transport a unor trasee vizitabile si
accesibile in intregime pentru interventii si intretinere, prevazute cu vane de
degazeificare dupa necesitati - in cazul apelor cu continut gazos.
(2) Oprirea sistemului de transport prin conducte in cazul apelor gazoase
trebuie sa fie efectuata numai in situatii accidentale, fiind totodata necesara
prevederea unor ventile de dezaerisire montate lateral pentru a se evita
evacuarea gazelor in functionarea normala.
(3) In cazuri deosebite, cand trebuie sa fie evitate stagnari in
desfasurarea proceselor de balneatie sau de imbuteliere poate fi analizata
posibilitatea montarii pe anumite trasee ale conductei principale a unei
conducte anexa utilizabila in caz de interventii tehnice fortuite pe sistemul
de transport.
Art. 110
(1) Inmagazinarea apelor minerale terapeutice se efectueaza in scopul
asigurarii de stocuri tampon si al distribuirii in reteaua balneotehnica de
folosinta.
(2) Mijloacele utilizate pentru inmagazinarea apelor minerale sunt:
a) rezervoare;
b) bataluri.
(3) In functie de modul de executie si de amplasare rezervoarele pot fi:
a) subterane;
b) la nivelul solului;
c) supraterane - castele de apa.
Art. 111
(1) Proiectarea si executia tehnica a rezervoarelor pentru ape minerale
terapeutice trebuie sa fie efectuata in conformitate cu normele uzuale in
vigoare, respectandu-se urmatoarele conditii specifice tehnicii balneare:
a) rezistenta materialelor de executie la actiunea corosiva a apelor
minerale - betoane speciale si metal, protejate anticoroziv cu pelicule de
silicati si rasini polimerice, epoxidice;
b) proiectarea mai multor compartimente in scop de intretinere si
interventii tehnice, precum si in scopul asigurarii unei functionalitati fara
intrerupere, prevazandu-se totodata si posibilitati de vizitare pentru fiecare
compartiment;
c) realizarea unei etanseitati perfecte in scopul evitarii totale a
contactului cu aerul atmosferic;
d) instalarea la partea inferioara a rezervoarelor a sistemelor de umplere
si preluare a apei, in scopul evitarii aerarii apei inmagazinate si a
degazeificarii apelor gazoase - dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, in timpul
alimentarii sau golirii;
e) realizarea de izolatii termice corespunzatoare a rezervoarelor in
vederea pastrarii la maximum posibil a temperaturii initiale a apei.
(2) Batalurile se utilizeaza in practica balneara numai in cazuri locale -
ape cloruro-sodice de mare concentratie si mare debit, utilizabile pentru cura
externa.
Art. 112
Rezervoarele de inmagazinare a apelor minerale terapeutice indeplinesc
urmatoarele functii:
a) acumulari de rezerve de ape minerale terapeutice pentru procesele
balneare sau in alte scopuri;
b) distribuirea apelor minerale terapeutice in retelele consumatorilor in
sistem gravitational, prin stabilirea unor amplasamente convenabile in teren;
c) distribuirea apelor minerale terapeutice - simultana, dupa caz, prin
racordare multipla la retelele unor consumatori diferiti: balneatie,
imbuteliere, extragere de saruri, extragere de gaze.
Art. 113
Regimul de exploatare a rezervoarelor si batalurilor de ape minerale
terapeutice implica in mod obligatoriu respectarea urmatoarelor reguli:
a) asigurarea la partea superioara a rezervorului a unei perne de gaz inert
- dioxid de carbon, azot, in scopul inmagazinarii fara contact cu aerul
atmosferic;
b) mentinerea in rezervor a unui nivel de presiune cel putin egal cu
presiunea punctului de recoltare a apei din zacamant, in toate cazurile
presiunea fiind superioara presiunii atmosferice, in scopul mentinerii in
solutie a gazelor dizolvate;
c) asigurarea in rezervor a unui nivel de temperatura a apei cat mai
apropiat de temperatura apei din zacamant;
d) valorificarea energetica a apelor hipertermale inainte de inmagazinarea
acestora in scop terapeutic, actiune realizata prin utilizarea unor instalatii
de recuperare a excesului de caldura in raport cu necesitatile balneare,
amplasate pe traseul dintre sursa si rezervorul de acumulare;
e) functionarea rezervoarelor deschise sau bataluri in regim de stricta
asigurare a respectarii masurilor adecvate pe linie de protectie
igienico-sanitara a apelor acumulate.
Art. 114
(1) In scopul evitarii poluarii mediului natural evacuarea apelor minerale
terapeutice uzate trebuie sa fie efectuata dupa operatiuni prealabile de
desalinizare sau diluare pentru eventuala industrializare a sarurilor
rezultate;
(2) In cazuri speciale se preconizeaza recircularea si autoepurarea apei.
Art. 115
Cura externa cu ape minerale terapeutice este practicata in bazele de
tratament prin utilizarea urmatoarelor mijloace balneotehnice:
a) cazi individuale;
b) bazine pentru balneatie;
c) bazine de kinetoterapie;
d) bazine piscina in solarii;
e) cabinete pentru irigatii medicinale.
Art. 116
(1) Consumul de apa minerala terapeutica necesar pentru o procedura la cada
este de aprox. 300 l, considerandu-se in calculele de evaluare a capacitatilor balneare
un metru cub pentru 3 bai;
(2) Temperatura apei in cada se obtine local printr-o baterie de amestec
racordata la reteaua de alimentare si se situeaza intre 36 - 37,5 grade C
putand varia in limite mai largi in functie de scopul urmarit.
(3) Conductele de alimentare si de scurgere ale cazilor trebuie sa fie
astfel dimensionate incat sa asigure umplerea in 5 minute si golirea in 3
minute.
(4) Reteaua interioara a conductelor de alimentare cu apa minerala trebuie
sa fie executata din materiale care sa evite producerea de combinatii chimice
in contact cu apa minerala, iar conductele de scurgere trebuie sa fie executate
din tevi de PVC dur.
Art. 117
(1) Bazinele pentru balneatie pentru bai in comun efectuate concomitent de
4 - 6 persoane se proiecteaza de regula in forma dreptunghiulara, la inaltime
de 0,75 - 0,80 m fata de pardoseala salii, cu adancimea uniforma a apei de 0,90
- 1 m, fiind prevazute cu balustrada interioara de sustinere montata la cel
putin una din laturile lungi si avand de-a lungul aceleiasi laturi o bancheta
pentru pozitia sezand.
(2) Accesul in bazinele pentru balneatie se face printr-o scara prevazuta
cu o cuva alimentata cu apa calda in curgere continua, pentru clatirea
obligatorie a picioarelor.
(3) Temperatura uzuala a apei din bazinele pentru balneatie este 37 grade C
si este obtinuta printr-o vana centrala de amestec;
(4) In scopul asigurarii unor conditii optime de igienizare alimentarea
bazinelor pentru balneatie se face prin curgere continua la preaplin,
prevazandu-se un jgheab interior de colectare executat pe una din laturile mai
libere astfel incat consumul de apa necesar pentru functionarea bazinului in
program util de 7 ore inainte de amiaza se poate deduce din conditia ca la
sfarsitul zilei de lucru apa in bazin sa fie schimbata o data.
(5) In imediata vecinatate a salilor bazinelor pentru balneatie si in
legatura directa cu acestea trebuie sa fie prevazute dusuri de curatenie si
instalatii pentru dezinfectia antimicotica a picioarelor si a pardoselilor in
spatiile in care se circula fara incaltaminte.
(6) Capacitatea bazinelor se proiecteaza potrivit normei de 4 metri patrati
de persoana.
(7) In scopul rezistentei la actiunea corosiva a apelor minerale
terapeutice utilizate in cura externa, bazinele pentru balneatie se construiesc
din urmatoarele materiale:
a) beton turnat cu dozaj puternic, izolat si placat pe strat de suport
tratat cu produse hidrofobe de tip Apa Stop cu placi ceramice;
b) tronsoane prefabricate din material plastic armat cu fibre de sticla,
sau din aluminiu, montate in cazi de beton obisnuit turnat;
(8) Bazinele pentru balneatie nu se alimenteaza cu ape minerale care degaja
potential dioxid de carbon sau hidrogen sulfurat decat dupa degazeificare prealabila
avandu-se in vedere amplasarea lor in spatii inchise, urmarindu-se totodata
evitarea actiunii nocive asupra ochilor si cailor respiratorii, precum si
prevenirea actiunii corosive asupra materialelor de contact.
Art. 118
(1) Bazinele de kinetoterapie pentru recuperari medicale se proiecteaza in
conditii asemanatoare cu bazinele pentru balneatie, cu urmatoarele diferente:
a) asigurarea capacitatii utile pentru 10 - 12 persoane concomitent, in
functie de precizarile Temei-program;
b) adancime variabila a apei intre 1,20 si 1,40 m - prin Tema se poate
solicita si o nisa cu adancime de 1,60 - 1,70 m pentru elongatii cu incarcare
in pozitia ortostatica;
c) nivelul uzual al temperaturii apei intre 34 - 36 grade C;
(2) In scopul efectuarii unor proceduri kinetice bazinele de kinetoterapie
trebuie sa fie dotate cu dispozitive de liftare, iar pe marginea interioara sau
la exterior, de-a lungul cel putin al uneia din laturi, trebuie sa se amenajeze
diferite puncte de ancorare - balustrade, tije, carlige si altele asemenea.
(3) Deosebit de dotarile prevazute la alin. (2), bazinele de kinetoterapie
trebuie sa fie prevazute cu urmatoarele dispozitive: plansete submerse,
suspensoare pentru elongatii verticale, strapontine, scaune cu bare de
sustinere, sine cu glisor pentru mers sustinut in apa si altele asemenea.
(4) Bazinele de kinetoterapie, datorita specificitatii procedurilor sunt
alimentate de regula cu apa potabila din reteaua publica.
(5) Bazinele de kinetoterapie nu se alimenteaza cu ape minerale terapeutice
care degaja potential dioxid de carbon si hidrogen sulfurat decat dupa
degazeificare prealabila avandu-se in vedere amplasarea lor in spatii inchise,
urmarindu-se totodata evitarea actiunii nocive asupra ochilor si a cailor
respiratorii, precum si prevenirea actiunii corosive asupra materialelor de
contact.
(6) Bazinele de kinetoterapie pot fi alimentate cu ape minerale cu continut
gazos in cazul surselor importante de ape termale, fiind predominanta in aceste
situatii valorificarea in terapie a energiei calorice.
Art. 119
Bazinele piscina in solarii se proiecteaza in conformitate cu normele
uzuale pentru aceste tipuri de bazine, avandu-se in vedere profilul general de
agrement si calire.
Art. 120
Cabinetele pentru irigatii medicinale, rectale sau vaginale, se proiecteaza
si se amenajeaza avandu-se in vedere urmatoarele dotari:
a) cazi prevazute cu instalatii speciale, plus paturi pentru relaxare in
cazul cabinetelor pentru irigatii rectale - bai intestinale;
b) mese ginecologice pentru irigatii vaginale, plus paturi pentru aplicatii
de tampoane;
c) grupuri sanitare proprii, dusuri si lavoare pentru fiecare cabinet.
Art. 121
Incalzirea apelor minerale terapeutice pentru cura externa este efectuata
in instalatii schimbatoare de caldura fabricate din inox, agentul de incalzire
fiind aburul de joasa presiune furnizat de la un punct termic.
Art. 122
Pregatirea apei calde minerale care alimenteaza cazile si bazinele de
balneatie si pe cele de kinetoterapie, dupa caz, cu temperaturi potrivite
indicatiilor medicale, poate fi efectuata in urmatoarele modalitati:
a) incalzire intr-o statie centralizata;
b) pregatire locala prin baterii de amestec, eventual cu dilutia apei
minerale reci de mare concentratie prin adaos de apa obisnuita calda -
cloruro-sodice;
c) reimpregnarea continua cu dioxid de carbon prin difuzoare de bule de
gaze montate la fiecare cada, metoda utilizata in cazul apelor carbogazoase in
care concentratia acestui gaz ajunge la nivelul de 1 g/l indiferent de
modalitatea de incalzire - schimbatoare de caldura centralizate sau locale,
boilere, introducere de abur viu direct in apa, pereti dubli cu serpentine cu
abur si altele asemenea.
Art. 123
Reteaua de conducte pentru alimentarea cazilor si bazinelor cu ape minerale
trebuie sa fie fabricata din materiale rezistente la agresivitatea acestor ape.
Art. 124
Reteaua de scurgere a apelor minerale terapeutice uzate trebuie sa fie
construita din conducte fabricate din azbociment sau fonta.
Art. 125
(1) Instalatiile de ventilatie din incaperile de balneatie cu ape minerale
terapeutice sunt fabricate din tabla galvanizata, protejate atat la interior
cat si la exterior cu pelicule de elastomeri sau din folii de PVC fasonate la
cald si sudate.
(2) Ventilatoarele trebuie sa fie de asemenea fabricate din materiale
rezistente la actiunea agentilor corosivi degajati ca urmare a evaporarii
apelor minerale.
Art. 126
Reteaua electrica pentru iluminat si forta, conductorii de cupru, corpurile
de iluminat fluorescent si aparatura electrica din spatiile de balneatie cu ape
minerale se instaleaza in conformitate cu normativele de specialitate in
vigoare, avandu-se in vedere asigurarea unei perfecte etanseitati.
Art. 127
Racirea apelor hipertermale pentru cura externa se poate face in aparate
schimbatoare de caldura construite din materiale care sa evite producerea de
reactii chimice in contact cu apa minerala.
Art. 128
Alimentarea cazilor sau bazinelor de balneatie cu ape termale poate fi
efectuata fie prin statii centrale la temperatura de serviciu, fie prin racire
locala la cazi sau la bazine, prin baterii de amestec - apa hipertermala plus
apa racita minerala.
Art. 129
Intretinerea instalatiilor de alimentare cu apa minerala si a retelei de
scurgere a apelor uzate se asigura prin tunele tehnice vizitabile a caror
amenajare este obligatorie cel putin pentru conductele magistrale.
Art. 130
(1) Finisajele in spatiile de tratamente balneare prin ape minerale
terapeutice pentru cura externa se executa din materiale rezistente la actiunea
corosiva mai ales a apelor cloruro-sodice, sulfuroase, carbogazoase.
(2) Tencuielile se executa pe baza de mortaruri cu dozaj puternic de ciment
cu adaos de solutii hidrofobe de tip "Apa Stop".
(3) Pardoselile se executa din placaje ceramice vitrifiate.
(4) Peretii subtiri pentru panotaje exterioare se executa din PVC sau din
betoane prefabricate protejate cu pelicule hidrofobe anticorosive.
(5) Tamplaria interioara - usi, ferestre, se executa din aluminiu eloxat.
Art. 131
Cura interna cu ape minerale terapeutice se efectueaza prin administrarea
acestora prin ingestie - crenoterapie si prin aerosoli si inhalatii.
Art. 132
(1) Crenoterapia este efectuata cu ape minerale terapeutice preluate direct
de la sursa - izvoare, foraje si altele asemenea, cu ape minerale transportate
in recipienti la puncte de distributie si servite exclusiv la orele stabilite
de medic si cu ape minerale imbuteliate si procurate din reteaua comerciala.
(2) Crenoterapia efectuata direct de la sursa necesita existenta unei
captari simple instalata cu un punct de servire sau existenta unei buvete -
captare mai reprezentativa din punct de vedere estetico-constructiv.
(3) In cazuri deosebite crenoterapia poate fi efectuata in pavilioane
prevazute cu spatii de servire - eventual puncte de distributie cu cadre medii
sanitare, pe baza prezentarii de catre pacienti a prescriptiei medicale, in zone
de consum al apelor in plimbari usoare - terase libere sau acoperite sau spatii
dotate cu banci si canapele, putand fi amenajate ghisee pentru vanzarea de
recipienti si tevi-sugar necesare pentru ingestia apei in prize incete.
(4) Atat in cazul buvetelor cat si al pavilioanelor pot fi distribuite
concomitent, dupa caz, ape minerale provenite din mai multe surse, prin
robinete de serviciu separate.
(5) Pentru fiecare izvor trebuie sa fie afisata denumirea acestuia si
compozitia chimica a apei minerale captate.
(6) In functie de prescriptiile medicale apele minerale terapeutice pentru
crenoterapie pot fi consumate la temperatura sursei sau pot fi incalzite in
recipienti, in instalatii de tip bain-marie, incalzirea fiind efectuata de
regula la barurile de servire.
(7) Apele minerale terapeutice pentru cura interna care sunt imbuteliate
sunt supuse unei tehnologii speciale de imbuteliere in conformitate cu normele
specifice in vigoare, situatie care determina stabilirea unui timp de pastrare
in conditii adecvate - intuneric si temperaturi scazute care nu trebuie sa
depaseasca 3 luni.
Art. 133
Captarile din izvoare, a buvetele si pavilioanele trebuie sa fie construite
tinand seama de necesitatea utilizarii unor materiale rezistente la coroziune -
betoane cu dozaj puternic de ciment, piatra si marmura dura, bazaltul, sticla,
otelurile inox, alama, bronzul si altele asemenea.
Art. 134
(1) Cura interna cu ape minerale terapeutice - clorurate iodo-bromate,
sulfuroase prin aerosolizari si inhalatii se practica in incaperi special
amenajate in cadrul unor baze de tratament, prin urmatoarele tipuri de
proceduri:
a) individuale, care necesita lavoare, instalatii de aerosoli -
pulverizatii, inhalatii, gargarisme si scaune pentru pacienti;
b) in comun, care necesita incaperi etanse echipate cu instalatii de
ultrasunete pentru producerea si distribuirea particulelor micronice de apa
minerala utilizata pentru inhalatii precum si scaune pentru 4 - 10 persoane
odata pe procedura;
(2) Procedurile individuale de aerosolizari necesita instalarea fie a
aparatelor care functioneaza fara sursa de aer comprimat centralizate, fie a
aparatelor puse in functiune si alimentate cu aer comprimat furnizat de un
electrocompresor montat in incapere corespunzatoare.
(3) Calcularea marimii compresoarelor in functie de numarul de posturi pe
care le deservesc are in vedere norma de 25 litri aer/minut pentru fiecare
post.
2. Principii si conditii balneotehnice pentru exploatarea si utilizarea
namolurilor terapeutice - peloizi
Art. 135
Exploatarea si utilizarea namolurilor terapeutice - peloizi cuprinde
urmatoarele procedee si tehnici diferentiate pentru fiecare categorie a acestor
substante terapeutice:
a) recoltare;
b) sortare;
c) depozitare - inmagazinare;
d) pregatire;
e) incalzire;
f) transport;
g) utilizare;
h) evacuare din baza de tratament;
i) recuperare pentru reutilizare in scopuri terapeutice.
Art. 136
Recoltarea namolurilor terapeutice de lac cuprinde urmatoarele etape:
a) balizarea parcelelor alese pentru exploatare;
b) efectuarea de sondaje si amplasarea platformelor sau pontoanelor;
c) recoltarea propriu-zisa, care poate fi manuala sau mecanizata, cu
ajutorul instalatiilor de tip greifer amplasate pe platforme plutitoare sau pe
pontoane;
d) depozitarea in containere si transportarea cu ambarcatiuni speciale la
mijloacele de transport auto care aprovizioneaza statiile de distributie catre
pavilioanele de tratament;
e) efectuarea de sondaje pentru stabilirea eficacitatii exploatarii,
urmata, dupa caz, de mutarea platformelor in alte locuri de recoltare.
Art. 137
(1) Depozitarea namolurilor terapeutice de lac trebuie sa fie efectuata in
rezervoare din beton sau metalice protejate cu pelicule de elastomeri, rasini
epoxidice, silicati de sodiu si altele asemenea, construite ingropat sau la
suprafata terenului, in functie de situatia locala.
(2) Rezervoarele pentru depozitarea namolurilor terapeutice de lac trebuie
sa fie proiectate cu mai multe compartimente, cu posibilitati de vizitare,
spalare, intretinere si trebuie sa fie bine etansate si izolate termic.
(3) Capacitatea rezervoarelor pentru depozitarea namolurilor terapeutice de
lac se stabileste in functie de necesitati, deosebindu-se astfel urmatoarele
tipuri:
a) rezervoare pentru depozitare indelungata - au deasupra un strat de apa
din lac;
b) rezervoare pentru consum zilnic - se amplaseaza de regula in zona
bucatariei de namol din baza de tratament.
(4) Namolurile terapeutice de lac necesare pentru onctiuni in aer liber se
depoziteaza in rezervoare construite din beton, amplasate in incinta solariilor
si alimentate cu cantitatile necesare pentru consumul de o zi - fara strat de
apa deasupra.
Art. 138
Incalzirea pentru impachetari a namolurilor terapeutice de lac trebuie sa
fie efectuata pana la temperaturi care sa nu altereze substantele organice si
volatile, intre 45 si 50 grade C, utilizandu-se, dupa caz, urmatoarele
modalitati:
a) reactoare cu pereti dubli, avand ca agent de incalzire apa calda sau
aburi de joasa presiune;
b) incalzire electrica - pentru consumuri mici;
c) incalzire cu apa calda, utilizandu-se sistemul bain-marie in recipienti
mici de aproximativ 10 l.
Art. 139
(1) Transportul namolurilor terapeutice de lac in incinta bazei de
tratament, la locurile de efectuare a procedurilor, se efectueaza in functie de
capacitatea serviciului de terapie respectiv prin urmatoarele modalitati:
a) transport manual in recipienti deplasati cu carucioare - gueridon;
b) transport semimecanizat prin sisteme transportoare electromecanice
instalate in zona de servire a locurilor de tratament, cu incarcarea si
preluarea manuala a recipientilor;
c) transport mecanizat, prin instalatii de pompare - pompe cu melc;
(2) Namolurile terapeutice de lac transportate prin tehnicile prevazute la
alin. (1) se incalzesc de regula la temperatura uzuala pentru tratament.
(3) In cazul alimentarii cazilor pentru bai cu namol amestecat cu apa
minerala acesta poate fi transportat in stare rece.
Art. 140
(1) Evacuarea namolurilor terapeutice din bazele de tratament este
efectuata avandu-se in vedere recuperarea eventuala a unor cantitati cat mai
importante, situatie realizabila prin depozitarea namolului utilizat la
impachetari in recipienta din material plastic transportabile pe carucioare de
mana, platforme si altele asemenea pana la rezervoarele de colectare din care
va fi preluat si indepartate.
(2) Evacuarea namolului terapeutic de lac rezultat de la bai, aflat in
stare fluida, poate fi efectuata, in functie de situatia locala, prin conducte
intr-un rezervor de sedimentare de unde va putea fi evacuat ulterior, sau prin
conducta speciala direct in lacul din care a fost recoltat, in zone special
stabilite in acest scop.
Art. 141
Recuperarea namolului terapeutic de lac poate fi efectuata in situatiile in
care, in anumite conditii de depozitare - bazine speciale sau in locurile in
care a fost restituit, se produce autoepurarea si regenerarea corespunzatoare.
Art. 142
Avand in vedere actiunea corosiva a namolurilor sapropelice insotite de
anumite cantitati de apa minerala din lacul de origine, in serviciile de
tratament cu aceste substante terapeutice trebuie sa fie utilizate urmatoarele
instalatii si materiale:
a) conducte de transport fabricate din PVC dur, otel inox, tevi din
poliesteri armati cu fibra de sticla - tuburi Ropafs;
b) pompe cu melc de comanda speciala;
c) paturi de impachetare din material plastic, comanda speciala sau lemn
impregnat si protejat cu pelicula din vopsele pe baza de rasini epoxidice;
d) cazi fabricate din otel inox, materiale plastice armate cu fibre de
sticla si eventual fonta emailata, protejate cu pelicule din rasini epoxidice
aplicate periodic sprituire;
e) armaturi si conducte fabricate din materiale rezistente la coroziune;
f) conducte de evacuare fabricate din PVC sau azbociment;
g) finisaje executate dupa cum urmeaza:
- tencuieli pe baza de mortaruri cu dozaj puternic de ciment, cu adaugare
de solutii hidrofobe de tip "apa stop";
- pardoseli din placaje ceramice vitrifiate;
- tamplarie interioara - usi, ferestre si altele asemenea, din aluminiu
eloxat.
h) mobilier care vine in contact cu recipientii si vasele de namol - mese,
tejghele, polite si altele asemenea, construit cu blaturi protejate prin tabla
de otel inox, placi de marmura, placi ceramice si altele asemenea;
i) containere de transport manuale sau de mica mecanizare fabricate din
otel inox sau PVC dur;
j) recipienti de incalzire pentru tratament fabricati din otel inox;
k) dulapuri incalzitoare, cu aburi sau cu curent electric, pentru pastrarea
recipientilor cu namol cald un timp mai indelungat, fabricate din otel inox.
Art. 143
Modalitatile de utilizare a namolurilor terapeutice de lac sunt
urmatoarele:
a) onctiuni reci urmate de expunere la soare si apoi spalare in spatii
amenajate de obicei in solarii, pe terase si in alte locuri asemenea;
b) impachetari calde prin aplicatii, generale sau partiale, bai calde in
cazi cu adaos de apa minerala terapeutica, cataplasme si tampoane vaginale;
c) aplicatii sub forma de extracte - partea apoasa - in terapeutica si
cosmetica.
Art. 144
Recoltarea namolurilor terapeutice de turba se efectueaza in conformitate
cu natura zacamantului:
a) pentru turba de mlastina se utilizeaza agregate de recoltare - greifer
cu cupe, autopurtate sau montate pe pontoane si vase de tip amfibie, materialul
recoltat urmand a fi transportat la o baza de inmagazinare pentru sortare,
depozitare, pregatire si distributie la bazele de tratament;
b) pentru turba uscata recoltarea se efectueaza prin decopertare si
recoltare manuala pe fasii segmentate;
Art. 145
Sortarea namolurilor terapeutice de turba urmareste selectia a doua
categorii de turba terapeutica:
- turba nedescompusa cu un continut ridicat de masa vegetala care, prin
operatiunea de pregatire devine apta pentru uscare si balotare in vederea
distribuirii la bazele de tratament in vederea efectuarii procedurilor de bai
la cada cu infuzii de turba - contine substante eterice;
- turba cu grad inalt de saturare care se distribuie la bazele de tratament
sub forma initiala de recoltare - masa vegetala descompusa cu aspect de namol,
pentru proceduri de impachetari calde si eventual bai in dilutie cu ape
minerale terapeutice calde - sulfuroase sau sarate.
Art. 146
Depozitarea namolurilor de turba este efectuata prin urmatoarele
modalitati:
a) pentru turba uscata - pastrare in depozite bine ventilate sub forma de
baloturi transportabile;
b) pentru turba namoloasa - pastrare in bazine-rezervoare din beton
acoperite cu un strat de apa minerala pentru impiedicarea alterarii, urmand ca
preluarea din statia de depozitare si transportul la bazele de tratament sa fie
efectuate manual sau mecanizat prin pompe tip de noroi pentru furaje.
Art. 147
Pregatirea namolurilor terapeutice de turba pentru utilizare in diferite
proceduri - turba uscata pentru infuzii si turba namoloasa pentru impachetari
si bai la cada se efectueaza in bucatarii de pregatire existente in bazele de
tratament fiind pastrata in rezervoare de mica capacitate pentru consum de zi,
de unde se preia portionat pentru incalzire la temperaturile uzuale ale
procedurilor respective.
Art. 148
Modalitatile de utilizare a namolurilor terapeutice de turba sunt
urmatoarele:
a) infuzii, prin urmatoarele metode:
- oparire cu apa fierbinte in marmite pentru obtinerea de esenta de infuzii
care este preluata in recipienti si transportata in cazile de baie unde se
dilueaza cu apa minerala terapeutica;
- umezire partiala, introducere in saculeti de panza rara si plasare direct
in cada de baie.
b) bai generale cu turba namoloasa incalzita prin bain-marie sau in
reactoare cu apa calda sau abur, similar cu sistemul de incalzire a namolului
sapropelic, procedura utilizata numai in situatia in care exista posibilitatea
instalarii de cazi comanda speciala cu scurgere de minimum 70 mm, amplasate cu
slutul de scurgere intr-un recipient colector montat in pardoseala in directa
legatura cu conducta de evacuare de minimum 125 mm diametru.
Art. 149
Consumurile de namol terapeutic de turba se stabilesc dupa baremul urmator:
a) turba uscata pentru infuzii = 5 kg pentru o procedura de bai generale la
cada, la care se adauga apa minerala terapeutica necesara potrivit capacitatii
cazii;
b) turba namoloasa = 15 kg pentru o impachetare si 25 kg pentru bai in
cada.
Art. 150
(1) Evacuarea turbei utilizate se efectueaza fara a se avea in vedere
recuperarea in scopuri terapeutice, aceasta putand fi utilizata numai pentru
alta destinatie - ingrasamant agricol.
(2) Turba rezultata in urma tratamentelor cu impachetari calde se
colecteaza pentru evacuare intr-un rezervor sau in containere mobile de
capacitate mica, urmand ca acestea sa fie incarcate pe autoplatforme si
transportate la locul de evacuare.
Art. 151
(1) Avand in vedere asocierea pentru tratamente a namolurilor terapeutice
de turba cu apa minerala, materialele, conductele, armaturile si orice alte
utilaje cu care acestea vin in contact direct sa fie protejate anticorosiv.
(2) Masurile de protectie anticorosiva trebuie sa fie aplicate si pentru
spatiile in care se desfasoara procesul de utilizare al namolurilor terapeutice
de turba - similar cu indicatiile referitoare la utilizarea namolurilor
sapropelice.
Art. 152
(1) Namolurile minerale care pot fi utilizate in terapeutica sunt
urmatoarele:
a) namoluri minerale care provin din decantarea apelor minerale debitate de
sonde in rezervoarele de acumulare;
b) namoluri minerale care provin din depozite argiloase naturale;
c) namoluri minerale care provin din aluviuni ale apelor curgatoare.
(2) Namolurile minerale provenite din depozite argiloase naturale si din
aluviuni ale apelor curgatoare devin utilizabile in scopuri terapeutice numai
dupa o prealabila pregatire - malaxare cu ape minerale concentrate
cloruro-sodice si sulfuroase.
Art. 153
Recoltarea namolurilor minerale se efectueaza de obicei manual, tinandu-se
seama de conditiile de zacamant care nu permit utilizarea unor mijloace
mecanice.
Art. 154
Pregatirea namolurilor minerale se efectueaza in malaxoare obisnuite sau
manual in mici rezervoare deschise in care masa namoloasa se amesteca cu apa
minerala terapeutica, rece sau calda, pana cand aceasta se transforma intr-o
pasta moale potrivita pentru efectuarea procedurii, incalzirea la temperatura
uzuala - intre 40 si 45 grade C, fiind efectuata ca si cea a namolurilor
sapropelice.
Art. 155
Depozitarea namolurilor minerale se efectueaza in rezervoare construite din
beton, compartimentate, inchise, cu posibilitati de vizitare si dotate cu
instalatii pentru alimentare cu apa minerala ca strat de protectie impotriva
degradarii prin uscare, avandu-se in vedere ca este contraindicata utilizarea
namolurilor argiloase reconditionate de la starea uscata.
Art. 156
Namolurile minerale se utilizeaza in terapeutica pentru tratamente balneare
prin aplicatii si impachetari calde si mai rar pentru onctiuni in aer liber.
Art. 157
Consumul in scopuri terapeutice de namol mineral este de aproximativ 5 kg
pentru o impachetare generala.
Art. 158
(1) Evacuarea namolurilor minerale utilizate se efectueaza avandu-se in
vedere posibilitatea reutilizarii acestora dupa recuperare si pregatire
prealabila conform tehnologiei specifice.
(2) Avandu-se in vedere posibilitatea recuperarii si reutilizarii namolurilor
minerale, favorizata de structura si compozitia fizico-chimica a acestora,
bazele de tratament trebuie sa fie dotate cu rezervoare pentru redepozitare,
avand deasupra un strat de apa minerala de preferinta cloruro-sodica
concentrata.
Art. 159
Avand in vedere actiunea corosiva a namolurilor terapeutice, in bazele de
tratament trebuie sa fie aplicate masurile de protectie prevazute la art. 161
al prezentelor norme.
3. Principii si conditii balneotehnice pentru exploatarea si valorificarea
gazelor terapeutice
Art. 160
Exploatarea si utilizarea gazelor terapeutice cuprinde urmatoarele procedee
si tehnici:
a) captare;
b) inmagazinare - distributie;
c) consum de gaz;
d) evacuare.
Art. 161
(1) Captarea gazelor terapeutice este efectuata prin utilizarea unei
tehnologii specifice care permite colectarea emanatiilor naturale sau din sonde
forate, inmagazinarea acestora intr-un recipient tampon si distributia prin
cadere libera sau pompare la consumator.
(2) In cazul degazeificarii apelor minerale dioxidul de carbon se
inmagazineaza in recipienti de unde poate fi condus si utilizat direct in
reteaua consumatorului terapeutic sau in instalatii de imbuteliere sub presiune
in vederea utilizarii in scopuri industriale sau terapeutice.
(3) Avand in vedere prezenta in compozitia gazului mofetarian pe langa
dioxidul de carbon in concentratie de peste 90% si a altor gaze, in principal
gaz metan, in situatiile in care concentratia acestei substante este mai mare
se procedeaza la instalarea unui separator de gaz.
Art. 162
(1) Inmagazinarea - distributia prealabila a gazelor terapeutice nu este
necesara in cazul mofetariilor amenajate in bazele de tratament din statiuni,
care utilizeaza dioxid de carbon colectat direct din emergenta.
(2) In situatia in care mofetariile sunt amenajate la distanta de captarea
gazelor terapeutice trebuie sa se construiasca un recipient-rezervor in care
dioxidul de carbon sa poata fi inmagazinat cu sau fara presiune in functie de
debitul sursei si de capacitatea mofetariului respectiv.
(3) In situatia stocarii sub presiune, dioxidul de carbon este dirijat in
mofetariu, cu debite controlate prin intermediul unor dispozitive de reglare si
reducere a presiunii.
(4) Introducerea dioxidului de carbon in mofetariu trebuie sa fie efectuata
obligatoriu prin partea inferioara a acestuia, instalatia de alimentare trebuie
sa fie prevazuta cu armaturi de inchidere, reglaj si evacuare a gazului pentru
a se putea efectua lucrarile de intretinere necesare, preintampinarea
turbulentelor fiind realizata prin reducerea vitezei gazului sub 0,1 m/sec.
Art. 163
(1) Instalatiile de distributie a dioxidului de carbon in mofetarii cuprind
urmatoarele componente:
a) canale si conducte pentru alimentarea si golirea spatiilor de balneatie,
fabricate din mase plastice, tabla protejata cu vopsele anticorosive,
azbociment si altele asemenea;
b) armaturi metalice;
c) agregate pentru vehicularea gazelor, in cazul inmagazinarii si
distributiei sub presiune;
(2) In cazul utilizarii dioxidului de carbon inmagazinat in butelii sub
presiune ridicata trebuie sa fie prevazute dispozitive de incalzire a
reductorului de presiune si a duzelor de distributie in scopul evitarii
inghetarii acestora.
Art. 164
(1) Transportul gazelor terapeutice provenite din surse naturale se poate
realiza prin gravitatie, cu exceptia situatiilor in care relieful terenului
impune efectuarea transportului mecanizat realizat de preferinta prin crearea
de depresiuni de 0,1 - 0,2 atmosfere.
(2) Materialele utilizate pentru transportul gazelor sunt reprezentate de
conducte cu diametre mari, cuprinse intre 90 si 220 mm, bine etansate,
fabricate din PVC sau din tabla galvanizata.
Art. 165
(1) Evacuarea gazelor din mofetarii se efectueaza in mod continuu, prin
prea plin, in functie de procesul propriu-zis de tratament sau pentru golirea
periodica a spatiilor de balneatie pentru interventii tehnice sau pentru
curatire si igienizare.
(2) Orificiile de evacuare de la prea plin nu trebuie sa fie practicate in
exterior in directia vanturilor dominante.
(3) Golirea totala a spatiilor de balneatie se efectueaza prin sifonul de
pardoseala, prin care se evacueaza apa si gazele.
Art. 166
(1) Mofetariile sunt amenajari tehnice in forma de amfiteatru, cu contur
poligonal, patrat, oval sau rotund, cu numar variat de trepte - gradene, care
permit o pozitie comoda a pacientului in timpul tratamentului.
(2) Mofetariile instalate direct pe sursa, umede sau uscate, dupa caz, se
construiesc din beton, piatra, caramida, lemn si trebuie sa fie prevazute cu
gradene interioare pentru diferite inaltimi.
(3) Mofetariile trebuie sa fie prevazute cu sisteme de avertizare a
nivelului gazelor in locurile de balneatie, automatizate sau prin observatii si
manevre directe.
(4) Mofetariile alimentate cu gaze de la distanta se construiesc cu locuri
de balneatie amenajate pentru mai multe persoane odata sau individuale, fiind
necesara existenta unui dispecerat care organizeaza si supravegheaza atat
seriile de balneatie ale pacientilor cat si instalatiile de alimentare,
avertizare, evacuare si altele asemenea.
(5) Structura constructiva si componenta in plan a mofetariilor este
specifica factorului terapeutic respectiv - gaze terapeutice, o asemenea
structura putand sa fie amenajata izolat ca pavilion de sine statator sau sa
fie cuprinsa intr-o baza de tratament complexa.
(6) Capacitatea unui mofetariu este de maximum 30 - 50 persoane
concomitent, avand in vedere ca durata unei proceduri este de 25 - 30 minute si
ca aceasta nu este urmata de alta procedura asociata.
(7) Vestimentatia pacientilor carora li se recomanda bai mofetice este
confectionata din tesaturi rare din bumbac sau lana pentru a permite contactul
cat mai complet al organismului uman cu gazele mofetariene.
(8) Ventilatia spatiilor de balneatie este realizata combinat prin doua
modalitati: suprafete deschise prevazute cu jaluzele reglabile si orificii de
absorbtie cu prizele de aer la nivelul pardoselii, respectiv la nivelul gazului
din mofetariu.
(9) In scopul favorizarii ventilatiei naturale, nu trebuie sa fie permisa
dezvoltarea unei paturi dese de vegetatie in spatiile din vecinatatea
mofetariilor.
(10) Iluminarea mofetariilor este efectuata cu corpuri de iluminat
fluorescente, etanse, cu actionare de la punctul de dispecerat;
(11) Incalzirea spatiilor de balneatie in incinta mofetariilor este
realizata prin radianti electrici, restul spatiilor fiind incalzite prin
sisteme centrale obisnuite.
(12) In cazul incalzirii mofetariilor cu sobe, focarele trebuie sa fie
manipulate din exterior, cu asigurarea prizei de aer.
CAP. 6
NORME TEHNICE PENTRU APLICAREA CLIMATOTERAPIEI IN ROMANIA
1. Generalitati
Art. 167
(1) Climatoterapia este un mijloc terapeutic care utilizeaza actiunea
biologica a factorilor climatici in scopul reconfortarii si al intaririi
capacitatii de munca si a sanatatii.
(2) Factorii climatici cu actiune terapeutica prevazuti la art. 82 al
prezentelor norme actioneaza complex asupra organismului expus direct actiunii
acestora, obtinandu-se un efect terapeutic maxim in conditiile in care
procedurile climatoterapeutice sunt aplicate dozat, progresiv, in conformitate
cu indicatiile medicilor de specialitate.
2. Amenajari si instalatii pentru valorificarea potentialului terapeutic al
bioclimei Romaniei
Art. 168
Amenajarile si instalatiile pentru valorificarea potentialului terapeutic
al bioclimei Romaniei trebuie sa fie realizate in conformitate cu urmatoarele
normative:
a) normative pentru amplasari - amenajari si instalatii pentru aplicarea
procedurilor climatice in zona bioclimatica de munte: normativ pentru
amenajarea teraselor, normativ pentru amenajarea aerosolariilor, normativ pentru
amenajarea drumurilor pentru cura de teren;
b) normative pentru amplasari - amenajari si instalatii pentru aplicarea
procedurilor climatice in zona bioclimatica de dealuri: normativ pentru
amenajarea teraselor, normativ pentru amenajarea solariilor, normativ pentru
amenajarea drumurilor pentru cura de teren;
c) normative pentru amplasari - amenajari si instalatii pentru aplicarea
procedurilor climatice in zona bioclimatica de stepa: normativ pentru
amenajarea aerosolariilor
- normativ pentru amenajarea drumurilor pentru cura de teren
d) normative pentru amplasari - amenajari si instalatii pentru aplicarea
procedurilor climatice in zona bioclimatica a litoralului maritim:
- normativ pentru aerosolarii artificiale organizate si amplasate pe malul
marii
- normativ pentru aplicarea curei de teren pe litoralul maritim.
Art. 169
(1) In zonele climatice de munte, cu altitudini intre 700 si 2000 m
climatoterapia se aplica in tot cursul anului prin aeroterapie, bai de aer si
de soare si cura de teren.
(2) In scopul obtinerii efectului terapeutic maxim si al valorificarii
potentialului bioclimatic local, locurile pentru aplicarea procedurilor trebuie
sa fie astfel amplasate si amenajate incat sa se mentina starea de confort
termic a persoanelor expuse la aer si la soare, indiferent de conditiile
sezoniere si de starea vremii.
Art. 170
(1) Aerohelioterapia in zonele climatice de munte este aplicata in
urmatoarele locuri:
a) terase situate in incinta constructiei sanatoriale;
b) aerosolarii situate pe teritoriul localitatii.
(2) Amenajarea teraselor trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
a) amplasare la parter, etajul I sau cel mult etajul II al constructiei
sanatoriale;
b) orientare catre sud - sud-est;
c) pozitie peisagistica cu efect reconfortant;
d) suprafata suficienta pentru expunerea la aer si la soare a unui numar de
maxim 20 - 25 persoane, respectiv 4 mp pentru o persoana;
e) construirea din beton, caramida si altele asemenea a 1 - 3 pereti
externi cu inaltime de 1 m, cu balustrada de lemn, completate in partea
superioara cu pereti glisanti sau ferestre glisante, acoperiti cu sticla
translucida;
f) construirea in 1/2 externa a terasei a unui acoperis de sticla rabatabil
realizat in partea interna din material - lemn, PVC si altele asemenea,
rabatabil dupa caz;
g) podea acoperita cu dusumea din material lemnos sau PVC; amenajarea in
peretii interiori a locurilor pentru instalarea de calorifere, pentru 1 - 3
prize electrice, precum si pentru amplasarea aparaturii meteorologice, la
inaltimea de 1,5 m;
h) dotarea cu incaperi anexe: grupuri sanitare, garderobe, debarale;
i) dotare cu paturi, sezlonguri, saltele, cearsafuri, pleduri, perne, saci
imblaniti sau captusiti, umbrele de masa, mese, scaune;
j) dotarea cu aparatura medicala potrivit normelor referitoare la
cabinetele de medicina generala si cu aparatura meteorologica pentru dozarea
procedurii climatice: termometru de perete gradat intre 20 - 50 grade C,
higrometru, anemometru, psihrometru.
(3) Instalatiile auxiliare ale teraselor trebuie sa cuprinda sisteme de
incalzire centrala sau electrica si iluminare electrica, numarul surselor de
caldura fiind calculat pentru mentinerea unei temperaturi a aerului situata
intre 17 - 21 grade C.
(4) Amenajarea aerosolariilor trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
a) amplasare pe teritoriul localitatii in conditii ambiante bine insorite
in tot cursul anului intr-un cadru peisagistic reconfortant, protejate de curenti
de aer de mare intensitate, in vecinatatea unor microzone acoperite cu arbori,
arbusti si alta vegetatie, in afara unor surse de poluare a aerului;
b) suprafata suficienta pentru expunerea la aer si soare a unui numar de 20
- 25 persoane, respectiv 4 mp pentru o persoana;
c) construirea de pereti delimitatori din material lemnos sau PVC, cu o
inaltime de 2 m, prevazuti cu poarta de acces;
d) podea de lemn sau podium situat la 20 - 30 cm inaltime de la sol,
acoperit cu PVC;
e) acoperis din sticla, rabatabil dupa caz, sau copertina din panza;
f) dotare in conformitate cu prevederile art. 170 alin. (2) lit. i) si j)
din prezentele norme;
g) iluminare electrica, dupa caz;
h) dotarea cu incaperi anexe - grupuri sanitare, garderobe, situate in
vecinatate.
Art. 171
Amenajarea drumurilor pentru cura de teren pe teritoriul localitatii sau in
imediata vecinatate a acesteia, in zonele climatice de munte, trebuie sa
corespunda urmatoarelor cerinte;
a) amplasare adaptata la conditiile de relief - de insotire si inclinare a
pantelor, la vegetatie si la natura solului;
b) cadru peisagistic reconfortant;
c) traseu situat la distanta de surse de poluare;
d) conditii meteorologice suportabile de catre pacienti - umezeala moderata
a aerului, lipsa curentilor puternici, strat subtire de zapada;
e) evitarea locurilor in care se formeaza gheata si polei;
f) inclinarea maxima a pantelor de 15 - 20 grade, distante de parcurs intre
100 si 2000 m cu marcaje ale traseului la distante de 50 - 100 m, latime
cuprinsa intre 0,75 - 2 - 3 m, dupa caz;
g) suprafata asfaltata sau cu pietre de rau, nisip, pamant, iarba;
h) delimitare cu arbori, liziere de padure, arbusti plantati;
i) amplasarea, la distante de 50 - 100 m, in conformitate cu profilul de
boala indicat, varsta persoanelor, conformatia terenului, a unor banci din
material lemnos pentru 3 - 4 persoane, prevazute cu umbrare in forma de grilaj
sau copertina si cu mese.
Art. 172
(1) In zona bioclimatica de dealuri climatoterapia se aplica in tot cursul
anului atat pentru odihna cat si in completarea balneoclimatoterapiei,
utilizandu-se aerohelioterapia si cura de teren pe terase, aerosolarii si,
respectiv, pe drumuri special amenajate.
(2) Amenajarea teraselor in zonele bioclimatice de dealuri trebuie sa
corespunda cerintelor prevazute la art. 170 alin. (2) si (3) din prezentele
norme.
(3) Amenajarea aerosolariilor in zonele bioclimatice de dealuri trebuie sa
corespunda cerintelor prevazute la art. 170 alin. (4) din prezentele norme, cu
urmatoarele mentiuni suplimentare:
a) in cazul amplasarii pe malul unor ape curgatoare pe o plaja naturala sau
artificiala amenajata prin lucrari de curatire si denivelare aerosolariile
trebuie sa fie prevazute cu incaperi anexe - grupuri sanitare, garderobe, cu
sursa de curent electric, dotarile fiind limitate la sezlonguri, scaune, mese,
umbrele si aparatura meteorologica;
b) podium situat la 30 - 50 cm inaltime de la sol, prevazut cu acoperis tip
grilaj din material lemnos;
c) in cazul amenajarii aerosolariilor in jurul unor piscine, suprafata
acestora trebuie sa fie delimitata prin pereti, dotarile fiind cele prevazute
la art. 170 alin. (2) lit. i) si j) din prezentele norme.
d) amenajarea drumurilor pentru cura de teren in zonele climatice de
dealuri trebuie sa corespunda cerintelor prevazute la art. 190 din prezentele
norme.
Art. 173
In zonele bioclimatice de stepa climatoterapia poate fi aplicata in doua
regimuri diferite:
a) in sezonul rece - octombrie - mai, prin aeroterapie si cura de teren,
amenajarile necesare respectand cerintele prevazute la art. 170 alin. (2) si la
art. 171 din prezentele norme;
b) in sezonul cald - iunie - septembrie, prin bai de aer si bai de soare
efectuate cu respectarea cerintelor referitoare la amplasarile, amenajarile si
instalatiile specifice din prezentele norme, la aceste proceduri putand fi
adaugate imersii in apa - lacuri, piscine, onctiuni cu namol rece si altele
asemenea.
Art. 174
Amenajarea aerosolariilor in zonele bioclimatice de stepa, pe malurile
lacurilor si apelor curgatoare, in interiorul unor parcuri, in jurul unor
piscine, trebuie sa corespunda cerintelor prevazute la art. 170 alin. (4) din
prezentele norme, cu urmatoarele mentiuni suplimentare:
a) incalzirea, dupa caz, a apei din piscine, in situatia in care aceasta
provine din lacuri;
b) acoperirea solului cu un strat cu grosime de aproximativ 20 - 30 cm de
nisip fin granulat de culoare deschisa;
c) dotarea cu grupuri sanitare si dusuri cu apa curenta incalzita;
d) delimitarea cailor de acces dintre sanatorii si aerosolarii prin umbrare
si banci amplasate la distanta de 50 - 100 m una de alta;
e) dotare cu instalatii pentru aducerea la cunostinta pacientilor a indicatiilor
expunerii la aer si la soare - difuzoare, aparate radio, panouri pentru afisaj
si altele asemenea;
f) delimitarea unei microzone umbrita natural - arbusti, liziere de arbori,
cu acces direct de pe plaja;
Art. 175
Aerosolariile amplasate pe malurile lacurilor si ale apelor curgatoare
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) amenajarea pentru expunerea femeilor, barbatilor, copiilor si mamelor cu
copii mici a unui numar de patru suprafete bine delimitate, pentru fiecare fiind
realizate urmatoarele amenajari: acces direct la malul lacului, scara de lemn
pentru intrare, in apa, fund de lac curatat si netezit oblic de la 0,15 m la
1,5 m adancime, trei pereti delimitatori din material lemnos, prevazuti cu un
spatiu deschis in partea inferioara, la distanta de 20 - 30 cm distanta de la
sol;
b) amenajarea unei suprafete suficiente pentru expunerea la soare a unui
numar de 30 - 40 persoane, respectiv 4 mp pentru o persoana;
c) acoperirea solului cu un strat cu grosime de 50 cm de nisip fin granulat
de culoare deschisa;
d) dotare cu banci din lemn amplasate pe laturile aerosolariului, cu cazi
pentru depozitarea namolului terapeutic, cu sezlonguri si umbrele;
e) amenajarea unui podium de lemn cu inaltime de 20 - 30 cm de la suprafata
solului, cu latura de 5 - 6 m, cu acoperis din lemn, 1/2 din grilaj, sau
copertina de panza, continuat cu incaperi anexe - cabinet medical, grup
sanitar, garderoba si cu incapere pentru odihna, 4 mp pentru o persoana,
prevazuta cu paturi si inventar moale - saltele, cearsafuri, perne;
f) dotarea plajelor cu dusuri cu apa curenta incalzita si cu instalatii de
canalizare si scurgere a apei;
g) dotarea incaperilor anexe cu prize pentru alimentare cu curent electric
si cu surse de alimentare cu apa potabila.
Art. 176
Amenajarea drumurilor pentru cura de teren in zonele bioclimatice de stepa
trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute la art. 190 din prezentele norme,
la care se adauga amplasarea in microzone delimitate cu arbori sau arbusti in
conditii microclimatice insorite, alternand cu portiuni de drum umbrite si bine
protejate de curenti de aer, prevazute cu banci amplasate la 50 - 100 m
distanta intre ele si acoperite cu umbrare de lemn cu grilaj sau cu copertine.
Art. 177
In zona bioclimatica a litoralului marin climatoterapia se aplica in
conditiile prevazute pentru bioclimatul de stepa, la care se adauga amplasarea
si amenajarea teraselor in sezonul rece in conformitate cu prevederile art. 170
alin. (2) si (3) si orientarea spre malul marii - sud, sud-est, est.
Art. 178
Aerosolariile artificiale organizate pe malul marii trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte;
a) amplasare in vecinatatea malului marii si a plajelor, in conditii
microclimatice insorite, ferite de curenti puternici de aer;
b) delimitare, dupa caz, a zonelor pentru barbati, femei, copii prin pereti
construiti din lemn si prevazuti in partile inferioare cu spatii deschise
pentru aerisire;
c) laturi delimitate prin garduri vii din arbori sau arbusti;
d) amenajare fara ingradire in vecinatatea sanatoriilor si a spatiilor
verzi din apropierea acestor unitati;
e) amenajare in perimetrul aerosolariilor a piscinelor cu apa de mare sau
cu apa potabila incalzita;
f) suprafata acoperita cu un strat cu grosime de 0,50 m de nisip fin
granulat, de culoare deschisa;
g) dotare cu sezlonguri, scaune, mese, paravane mobile, umbrele si altele
asemenea;
h) amplasarea pe una din laturi a unei cladiri tip cabana pentru functionarea
unui cabinet medical dotat cu aparatura medicala necesara pentru acordarea
primului ajutor medical in caz de inec, insolatie, arsuri solare si cu inventar
moale.
Art. 179
Amenajarea drumurilor pentru cura de teren in zona bioclimatica a litoralului
marin trebuie sa corespunda in general cerintelor prevazute pentru celelalte
zone bioclimatice, cu urmatoarele mentiuni suplimentare:
a) amplasare mai ales pe malul marii, pe faleze, pe malul lacurilor, in
parcuri;
b) amplasare de banci pe marginea drumurilor, in numar mai mare in zona
falezelor, prevazute cu umbrare si, dupa caz, cu paravane mobile cu dimensiuni
1/1,5 m impotriva vantului.
CAP. 7
NORME TEHNICE PENTRU AMENAJAREA UNOR SPATII DE TRATAMENT IN SALINE
1. Generalitati
Art. 180
In sensul prezentelor norme tehnice salinele sunt definite ca escavatii
executate in scopul exploatarii masivelor de sare, avand forme variate de
galerii, alveole si altele asemenea, delimitate de pereti si tavane, legate
intre ele prin puturi pentru circulatia in sens vertical sau prin galerii in
rampa pentru circulatia in sens orizontal pana la mina propriu-zisa.
Art. 181
(1) Spatiile de tratament in saline sunt incluse in structura unitatilor
balneo-sanatoriale din exterior care asigura primirea pacientilor, alimentatia
si unele tratamente asociate.
(2) Capacitatea de cazare a unitatilor balneo-sanatoriale se stabileste si
in functie de capacitatea spatiilor organizate in subteran.
Art. 182
Amplasarea unitatilor balneo-sanatoriale din exterior se stabileste de
regula in zone cat mai apropiate de saline, amplasarea putand fi si la distanta
daca sunt asigurate caile de acces si mijloacele de circulatie necesare
transportului pacientilor.
Art. 183
In spatiile de tratament din saline pot avea acces atat pacienti din
unitatile balneo-sanatoriale, cat si pacienti carora li se recomanda tratament
ambulatoriu (cazare neorganizata).
2. Amenajarea si functionarea spatiilor de tratament in saline
Art. 184
(1) Spatiile pentru amenajari de cura si altele asemenea trebuie sa fie
proiectate in functie de situatiile existente in subteran, existand urmatoarele
modalitati de partajare:
a) amenajari in spatii mari care necesita diferite delimitari prin elemente
constructive proiectate ca atare;
b) amenajari in alveole si galerii de mici dimensiuni care necesita mici
lucrari de structurare si finisare.
(2) Instalatiile, anexele si dotarea cu aparatura sunt similare in ambele
tipuri de spatii prevazute la alin. (1):
a) in cazul salinelor cu spatii mari constructiile destinate repausului
pacientilor, servirii mesei, jocurilor intelectuale si micilor divertismente,
precum si cabinetele medicale se amenajeaza sub forma unor camere construite
din panouri termoizolante si prevazute cu instalatii de iluminat, incalzire si
ventilatie;
b) in cazul salinelor cu spatii alveolare si galerii de mica inaltime
partajarile trebuie sa fie efectuate numai pentru izolare in confort termic si
fonic, in special in locurile in care sunt continuate si activitatile curente
de exploatare a sarii;
(3) Activitatea de partajare a zonelor terapeutice din saline trebuie sa
fie avute in vedere masuri de sectorizare a spatiilor separate pentru adulti si
pentru copii.
Art. 185
In spatiile de tratament organizate in saline se disting urmatoarele
categorii de flux functional:
a) circuit de acces in salina, asigurat prin circulatie in sens vertical
prin ascensor sau, dupa caz, pe rampa inclinata;
b) circuitul pacientilor;
c) circuitul personalului medical si pentru servicii, asigurat prin caile
de acces ale pacientilor, avand la suprafata traseu prealabil prin vestiare cu
grupuri sanitare;
d) circuitul materialelor.
Art. 186
Principiile de proiectare si organizare a spatiilor de tratament in saline
sunt urmatoarele:
a) stabilirea legaturilor functionale specifice cu unitatile
balneo-sanatoriale de la suprafata;
b) respectarea unui program specific care sa corespunda functiilor
spatiilor respective;
(c) sejur in ambianta de repaus: odihna activa, divertisment, servire a
mesei, mic bar, bufet, somn de zi si de noapte;
d) sejur in conditii de miscare, plimbari in subteran, practicare de jocuri
sportive si de exercitii de gimnastica de ansamblu, control medical,
supraveghere si indrumare medicala.
Art. 187
(1) Elementele componente ale spatiilor de tratament din saline sunt
urmatoarele:
a) incaperi, spatii si servicii pentru primirea, accesul, distributia si
circulatia pacientilor - sali de asteptare si odihna, mici bufete cu servire de
ape minerale terapeutice, dispecerate, puncte de prim ajutor, grupuri sanitare;
b) incaperi si spatii de lucru pentru efectuarea procedurilor de cura,
control si indrumare medicala;
c) spatii si amenajari auxiliare tratamentului in saline - terenuri
sportive, minigolf, tenis, popice, tir distractiv si altele asemenea;
d) incaperi pentru activitati tehnice si administrativ-gospodaresti -
ateliere, depozite de materiale si altele asemenea, precum si pentru personalul
de specialitate si servicii.
(2) Incaperile si spatiile amenajate in saline trebuie sa fie dotate cu
scaune, fotolii, birouri, canapele medicale, dulapuri pentru instrumentar, mese
de sah cu scaune, aparatura de video-proiectie si altele asemenea.
(3) In situatiile in care anumiti pacienti adaptati la temperaturile
scazute din saline doresc sa se odihneasca pe sezlonguri sau cusete amenajate
in afara spatiilor incalzite sau climatizate, dispeceratul de indrumare
medicala trebuie sa le asigure acestora inventar moale special - paturi, glugi
vatuite, saci de dormit, incaltaminte calda si altele asemenea.
CAP. 8
NORME TEHNICE PENTRU FUNCTIONAREA SERVICIILOR DE RECUPERARE MEDICALA
1. Generalitati
Art. 188
In sensul prezentelor norme serviciile de recuperare sunt unitati sanitare
care asigura realizarea programelor de recuperare cu ajutorul factorilor fizici
si a factorilor asociati.
Art. 189
Principalele functiuni ale serviciilor de recuperare pentru pacienti sunt:
a) grupul functiunilor de acces - primire a pacientilor;
b) grupul functiunilor de consultatii si explorari medicale;
c) grupul functiunilor de terapie specializata;
d) grupul functiunilor de serviciu si tehnico-administrative;
e) grupul de dotare si amenajari exterioare;
f) grupul de asigurare a urgentelor si a garzilor medicale.
Art. 190
Legaturile de flux tehnologic intre grupurile de functiuni prevazute la
art. 189 sunt urmatoarele:
a) accesul pacientilor in spatiile de primire si trecerea in zona de
consultatii, explorari functionale si determinari de laborator, urmate de
distributia in incinta spatiilor de tratament prin filtrul vestiar - grupuri
sociale - bai si grupuri sanitare;
b) efectuarea procedurilor de relaxare, incalzire, decontractare,
stimulare;
c) mobilizari individuale si ulterior in grup prin aplicatii conjugate de
hidrokinetoterapie si kinetoterapie;
d) exercitii globale sintetice de grup si reeducare a mersului;
e) aplicatii adjuvante de fizioterapie, dupa caz;
f) ergoterapie pentru reeducarea deprinderilor si miscarilor uzuale.
Art. 191
(1) Componentele in plan ale functiunilor prevazute la art. 189 sunt
urmatoarele:
a) patrunderea pacientilor din unitati sanitare cu paturi sau din unitati
sanitare de asistenta medicala ambulatorie in bazele de recuperare;
b) accesul in circulatia centrala reprezentata prin holuri dimensionate
pentru un numar de persoane echivalent cu 1/5 din numarul pacientilor care frecventeaza
baza intr-un interval de timp de 7 ore/zi si dotate cu mobilier adecvat pentru
asteptare si repaus, permitand totodata accesul pacientilor la serviciile de
planificare a procedurilor, la serviciile de dispecerat si la grupurile
sanitare publice;
c) accesul pacientilor, prin circulatie in sens orizontal sau vertical, la
grupul cabinetelor de consultatii, precum si la laboratoarele de explorari
functionale, motorii si cardiorespiratorii si la laboratoarele de recoltari si
efectuari de analize medicale.
(2) Dotarea si echiparea cabinetelor si laboratoarelor prevazute la alin.
(1) se asigura in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.
Art. 192
Accesul pacientilor in bazele de recuperare se realizeaza concomitent sau
diferentiat pe sexe urmand trecerea spre spatiile de tratament prin vestiare
prevazute cu cabine de dezbracare, serviciu de primire-predare a lenjeriei si a
obiectelor personale, grupuri sanitare, lavoare si dusuri cu accesibilitate
dubla pentru pacienti imbracati si dezbracati si cu uscatoare cu aer cald
pentru par si maini.
2. Serviciile din structura bazelor de recuperare
Art. 193
(1) Serviciul procedurilor pregatitoare cuprinde o incapere boxate prin
paravane fabricate din materiale lavabile si mobilata cu paturi pentru masaj,
impachetari cu parafina si altele asemenea, precum si spatii anexe cu lavoare
si dusuri si un depozit pentru pregatirea parafinarilor a carui ventilatie
trebuie sa fie foarte eficienta.
(2) Posturile de tratament la pat trebuie sa corespunda urmatoarelor
cerinte:
a) dotare cu masute cu sertare, taburete si dulapuri pentru lenjerie;
b) pardoseala preferabil realizata din placi ceramice;
c) pereti placati cel putin pana la inaltimea usilor cu placi de faianta;
d) plafoane zugravite cu vopsele lavabile;
e) tamplarie preferabil metalica (din aluminiu);
f) incalzire cu radiatoare;
g) iluminat fluorescent;
h) ventilatie combinata, mecanica si naturala.
(3) Incaperea pentru pregatirea parafinei trebuie sa fie dotata cu
incalzitor electric al acestei substante, cu dulap metalic incalzit pentru
depozitarea cataplasmelor si un rastel metalic pentru tavile cu parafina
turnata.
Art. 194
(1) Serviciul procedurilor de mobilizare individuala si de grup prin
hidrokinetoterapie si kinetoterapie cuprinde urmatoarele spatii:
a) o incapere boxata pentru kinetoterapie individuala, pentru exercitii de
scripetoterapie, mecanoterapie, vibromasaje, elongatii;
b) o incapere comuna, partajata prin paravane lavabile, pentru
hidrokinetoterapie in cazi fluture, trefla, paralelipipedice pentru extensii in
apa, bazine de tip special prevazute cu instalatii de dus subacvatic.
(2) Incaperile prevazute la alin. (1) trebuie sa corespunda urmatoarelor
cerinte:
a) pardoseli lavabile din ceramica antiderapanta;
b) pereti si tavane complet faiantate;
c) plafoane prevazute cu izolatii hidrofuge si protejate cu vopsele
lavabile;
d) tamplarie metalica din aluminiu sau din lemn impregnat cu uleiuri minerale;
e) incalzire asigurata prin suflante de aer cald sau prin radiatoare
mascate;
f) iluminat de tip etans, cu lampi fluorescente;
g) ventilatie mecanica combinata cu naturala organizata;
h) alimentare cu apa rece si calda astfel calculata incat sa fie asigurata
primenirea permanenta a apei de baie prin instalatia de prea-plin.
(3) Avand in vedere producerea unei solicitari importante a organismului
pacientilor determinata de aplicarea procedurilor de hidrokinetoterapie cu
durata de aprox. 50 - 60 minute, mai ales cand sedintele sunt precedate sau
combinate cu proceduri de termoterapie, spatiile in care se aplica aceste
tratamente trebuie sa fie prevazute cu o sala de odihna prevazuta cu paturi si
cu mobilierul necesar.
Art. 195
(1) Serviciul procedurilor pentru efectuarea exercitiilor globale sintetice
de grup si reeducarea mersului cuprinde sali de kinetoterapie dimensionate
pentru o capacitate de 9 - 11 persoane concomitent, fiind prevazute cu diferite
aparate si dispozitive.
(2) Salile prevazute la alin. (1) trebuie sa corespunda urmatoarelor
cerinte:
a) pardoseli plane acoperite cu mocheta;
b) lambriuri din lemn;
c) plafoane si finisaje zugravite cu vopsele lavabile;
d) iluminat uniform in toata incaperea, cu corpuri de iluminat mascate in
scafe;
e) ventilatie mecanica si naturala organizata;
f) incalzire cu radiatoare de tip calorifer.
Art. 196
(1) Serviciul procedurilor adjuvante de fizioterapie cuprinde de regula
incaperi pentru dusuri terapeutice, incaperi pentru bai cu infuzii la cada si
incaperi pentru alte proceduri.
(2) Procedurile prevazute la alin. (1) pot fi aplicate si intr-o sala
comuna, protejata prin paravane lavabile si dotata cu un vestiar propriu
echipat si prevazut cu toate anexele necesare.
(3) Incaperile prevazute la alin. (1) si la alin. (2) trebuie sa corespunda
cerintelor si dotarilor prevazute la art. 194 alin. (2) din prezentele norme.
Art. 197
(1) Serviciul procedurilor de electroterapie cuprinde incaperi speciale
boxate pentru posturi de regula individuale cu paturi si aparate
electromedicale.
(2) Cerintele care trebuie sa fie indeplinite de incaperile prevazute la
alin. (1) sunt cele prevazute pentru orice incapere, cu urmatoarele mentiuni speciale:
a) acordarea unei atentii deosebite masurilor de protectie impotriva
electrocutarii - prize speciale suko si dubla legare la pamant;
b) amplasare separata a posturilor de tratament dotate cu aparatura
medicala care utilizeaza curenti de inalta frecventa de cele care utilizeaza
curenti de medie frecventa;
c) mobilier - paturi, mese pentru aparate, fabricat din materiale
electroizolante - lemn;
d) calorifere protejate prin gratare de lemn;
e) ventilare mecanica in combinatie cu cea naturala.
Art. 198
(1) Serviciul procedurilor pentru terapia cailor respiratorii cuprinde
urmatoarele incaperi:
a) sala pentru inhaloterapie;
b) sala pentru respiratie in presiune intermitenta;
c) sala de cultura fizica medicala pentru relaxare musculara si psihica,
drenaj postural cu vibromasaj toracic, gimnastica corectoare, antrenament la
efort dozat, terapie ocupationala.
(2) Incaperile prevazute la alin. (1) trebuie sa indeplineasca cerintele
prevazute la art. 195 alin. (2) din prezentele norme.
3. Sectoarele din structura serviciilor de recuperare
Art. 199
(1) Sectorul de terapie ocupationala este compus dintr-un lant de ateliere
diferentiate pe activitati si coordonate de instructori specializati -
croitorie, broderie, tesatorie, tamplarie, pirogravura, modelaj, olarit, jocuri
mecanice, dactilografie.
(2) Sectorul de psihoterapie cuprinde urmatoarele componente:
a) sala pentru psihoterapie de grup, proiectata si amenajata pentru 20 - 25
persoane asigurandu-se pentru fiecare post o suprafata de 2,5 - 3 mp, dotata cu
fotolii speciale pentru relaxare, cu draperii de culoare inchisa si cu iluminat
artificial indirect;
b) cabinet dotat pentru aplicarea selectiva a psihoterapiei individuale;
(c) sala pentru educatie pentru sanatate, proiectata si amenajata pentru 10
persoane, dotata cu ecran, suport de proiectie si fotolii de relaxare.
(3) Reteaua de instalatii trebuie sa fie proiectata si realizata astfel
incat sa fie grupate sectoarele care utilizeaza acelasi tip de agent fizic.
(4) Sectoarele care cuprind servicii de proceduri umede trebuie sa fie
izolate de cele care solicita intens reteaua electrica.
CAP. 9
NORME TEHNICE PRIVIND ELIBERAREA AUTORIZATIEI DE FUNCTIONARE DIN PUNCT DE
VEDERE MEDICO-BALNEAR SI AL VALORIFICARII TERAPEUTICE A FACTORILOR SANOGENI
NATURALI PENTRU UNITATILE MEDICO-BALNEARE SI DE RECUPERARE DIN LOCALITATILE CU
STATUT DE STATIUNE BALNEARA, CLIMATICA SAU BALNEOCLIMATICA SI PENTRU STATIUNILE
BALNEARE, CLIMATICE SI BALNEOCLIMATICE
Art. 200
(1) Autorizatia de functionare din punct de vedere medico-balnear si al
valorificarii terapeutice a factorilor sanogeni naturali a unitatilor
medico-balneare si de recuperare, precum si a bazelor de tratament balnear si
de recuperare din cadrul societatilor comerciale de turism balnear si de
recuperare din localitatile cu statut de statiune balneara, climatica sau
balneoclimatica se elibereaza de catre Ministerul Sanatatii pe baza
documentatiei intocmite de catre Institutul National de Recuperare, Medicina
Fizica si Balneoclimatologie.
(2) In perioada intocmirii documentatiei in vederea eliberarii autorizatiei
de functionare, unitatile medico-balneare si de recuperare, precum si bazele de
tratament balnear si de recuperare din cadrul societatilor comerciale de turism
balnear si de recuperare din localitatile cu statut de statiune balneara,
climatica si balneoclimatica pot functiona pe baza unei autorizatii provizorii
eliberate de Ministerul Sanatatii pe baza unei documentatii elaborate de
Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie.
(3) Modelul autorizatiilor prevazute la alin. (1) si (2) sunt prevazute in
anexele nr. 1 si nr. 2 la prezentele norme.
Art. 201
Autorizarea utilizarii in consumul alimentar a apelor minerale terapeutice
se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, pe baza documentatiei intocmite
de catre Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si
Balneoclimatologie.
ANEXA 1
la norme
MINISTERUL SANATATII
DIRECTIA GENERALA ASISTENTA MEDICALA
________________________________________________________________________________
Str. Cristian Popisteanu 1 - 3, Sector 1, 70109 Bucuresti,
Telefon 021/307.25.66, 021/307.25.68, Fax 021/307.25.67 si 021/315.50.33
________________________________________________________________________________
AUTORIZATIE DE FUNCTIONARE
Nr. ..../............
Unitatea medico-balneara si de recuperare
............................./Baza de tratament din cadrul Societatii
comerciale de turism balnear si de recuperare
................................................................................
cu sediul in ...................................................................
este autorizata pentru functionare din punct de vedere medico-balnear si al
valorificarii terapeutice a factorilor sanogeni naturali, in conformitate cu
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 109/2000 privind statiunile balneare,
climatice si balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 343/2002 si in conditiile
prevazute in Referatul tehnic nr. ...../.............. elaborat de Institutul National
de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie.
Prezenta autorizatie este valabila timp de 5 ani de la data eliberarii.
DIRECTOR GENERAL,
ANEXA 2
la norme
MINISTERUL SANATATII
DIRECTIA GENERALA ASISTENTA MEDICALA
________________________________________________________________________________
Str. Cristian Popisteanu 1 - 3, Sector 1, 70109 Bucuresti,
Telefon 021/307.25.66, 021/307.25.68, Fax 021/307.25.67 si 021/315.50.33
________________________________________________________________________________
AUTORIZATIE PROVIZORIE DE FUNCTIONARE
Nr. ..../............
Unitatea medico-balneara si de recuperare
............................./Baza de tratament din cadrul Societatii
comerciale de turism balnear si de recuperare
................................................................................
cu sediul in ...................................................................
este autorizata pentru functionare din punct de vedere medico-balnear si al
valorificarii terapeutice a factorilor sanogeni naturali, in conformitate cu
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 109/2000 privind statiunile balneare,
climatice si balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 343/2002 si in conditiile
prevazute in Referatul tehnic nr. ...../.............. elaborat de Institutul
National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie.
Prezenta autorizatie este valabila numai pentru perioada intocmirii
documentatiei necesare pentru eliberarea autorizatiei finale de functionare.
DIRECTOR GENERAL,