DECRET   Nr. 77 din  6 martie 1986

privind evaluarea, in camp, a productiei agricole vegetale

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 12 din 10 martie 1986

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Evaluarea productiei agricole vegetale se efectueaza in scopul cunoasterii, urmaririi si inregistrarii evolutiei culturilor, precum si determinarii cantitative si calitative a productiei. Evaluarea se face in toate unitatile agricole socialiste, in alte unitati detinatoare de terenuri agricole, precum si in gospodariile populatiei.
    Productia agricola vegetala se evalueaza la produsele prevazute in anexa nr. 1 "Nomenclatorul produselor agricole vegetale", potrivit normelor metodologice si tehnice de evaluare prevazute in anexele nr. 2, 3 si 4 la prezentul decret.
    Art. 2
    Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare raspund de intreaga activitate de evaluare, in care scop sunt obligate sa asigure aplicarea intocmai a prevederilor prezentului decret cu privire la evaluarea productiei agricole vegetale.

    CAP. 2
    Organizarea activitatii de evaluare a productiei agricole vegetale

    Art. 3
    Pentru elaborarea si coordonarea lucrarilor de evaluare se organizeaza Comisia centrala de evaluare a productiei agricole vegetale, care isi desfasoara activitatea  pe langa Consiliul de Ministri.
    Comisia este formata din reprezentanti ai conducerilor unor ministere si organe centrale, prevazuti in anexa nr. 5 a).
    Presedintele Comisiei centrale de evaluare a productiei agricole vegetale este un prim-viceprim-ministru al guvernului.
    Activitatea de secretariat a comisiei centrale se realizeaza de Directia Centrala de Statistica.
    Art. 4
    In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza o comisie de evaluare a productiei agricole vegetale, care functioneaza pe langa comitetul executiv al consiliului popular judetean si al municipiului Bucuresti.
    Comisia este formata din reprezentanti ai conducerii organelor si unitatilor, prevazuti in anexa nr. 5 b).
    Presedintele comisiei judetene si a municipiului Bucuresti este presedintele comitetului executiv al consiliului popular.
    Activitatea de secretariat a comisiei se realizeaza de catre directiile de statistica judetene si a municipiului Bucuresti.
    Art. 5
    In fiecare municipiu, oras, Sectorul agricol Ilfov, sectoarele municipiului Bucuresti si in comune se organizeaza comisii de evaluare a productiei agricole vegetale, care functioneaza pe langa comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare respective.
    Comisiile sunt formate din reprezentanti ai organelor si unitatilor, prevazuti in anexele nr. 5 c) - 5 f).
    Presedinti ai comisiilor de evaluare sunt: la municipii, presedintele comitetului executiv al consiliului popular; la orase, Sectorul agricol Ilfov, sectoarele municipiului Bucuresti si comune, presedintii birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare, dupa caz.
    Activitatea de secretariat a comisiilor se realizeaza de catre aparatul propriu al comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare respective.
    Art. 6
    In fiecare unitate agricola socialista se constituie o subcomisie de evaluare a productiei agricole vegetale formata din reprezentanti ai organelor si unitatilor, prevazuti in anexa nr. 5 g).
    Presedintele subcomisiei este reprezentantul consiliului popular.
    Art. 7
    Comisiile desfasoara o activitate permanenta de cunoastere a starii de vegetatie si intretinere a culturilor si propun operativ unitatilor socialiste si consiliilor populare masuri corespunzatoare pentru realizarea productiei agricole prevazute in plan.

    CAP. 3
    Atributiile comisiilor si subcomisiilor de evaluare a productiei agricole vegetale

    Art. 8
    Comisia centrala indruma si controleaza activitatea comisiilor judetene, municipale, sectoarelor municipiului Bucuresti, Sectorului agricol Ilfov, orasenesti, comunale si a subcomisiilor din unitati, asigurand functionarea permanenta a acestora, si controleaza in unitatile de productie modul cum a fost efectuata lucrarea de evaluare a productiei agricole vegetale, in care scop:
    a) verifica daca s-au insamantat la termen toate suprafetele de teren prevazute a fi cultivate, calitatea lucrarilor executate, densitatea plantelor si evolutia vegetatiei culturilor; controleaza modul cum este tinuta evidenta in registrul culturilor si ia masuri tehnice si organizatorice in vederea realizarii sarcinilor de plan;
    b) organizeaza si raspunde de instruirea comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti de evaluare a productiei agricole vegetale, in vederea efectuarii lucrarilor, potrivit normelor metodologice si tehnice de evaluare;
    c) controleaza in unitatile agricole de productie modul in care a fost evaluata productia agricola vegetala si temeinicia datelor comunicate;
    d) analizeaza datele privind evaluarea productiei agricole vegetale transmise de comisiile de evaluare judetene  si a municipiului Bucuresti, le centralizeaza si, in urma controlului efectuat, stabileste concluzii proprii asupra nivelurilor evaluarii productiei agricole;
    e) inainteaza la Consiliul de Ministri, la termenele stabilite, situatiile cuprinzand rezultatul evaluarii productiei agricole vegetale si propune masurile necesare a fi luate.
    Art. 9
    Comisiile judetene si comisia municipiului Bucuresti raspund de aplicarea intocmai de catre comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti, Sectorului agricol Ilfov si comunale si subcomisiile din unitati a normelor metodologice si tehnice de evaluare a productiei agricole vegetale, precum si de exactitatea datelor ce se prezinta comisiei centrale, in care scop:
    a) controleaza, urmaresc si verifica daca s-au insamantat la timp suprafetele prevazute a fi cultivate, calitatea lucrarilor executate, densitatea plantelor, precum si curatirea, fertilizarea, insamantarea si suprainsamintarea pasunilor si finetelor naturale, evolutia vegetatiei culturilor si iau masuri pentru realizarea productiei la nivelul prevazut prin plan;
    b) verifica, in toate categoriile de unitati si la gospodariile populatiei, modul de evaluare a productiei agricole vegetale, in vederea asigurarii exactitatii datelor si a respectarii termenelor stabilite;
    c) analizeaza, verifica si centralizeaza datele la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, si intocmeste rapoarte privind evaluarea productiei agricole vegetale, pe care le prezinta comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti si le inainteaza comisiei centrale;
    d) instruiesc membrii comisiilor municipale, orasenesti, Sectorului agricol Ilfov, sectoarelor municipiului Bucuresti si comunale, precum si ai subcomisiilor din unitatile agricole socialiste.
    Art. 10
    Comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, Sectorului agricol Ilfov, orasenesti si comunale desfasoara o activitate permanenta de cunoastere a respectarii epocilor optime de insamantare a culturilor, a starii de vegetatie si de intretinere a acestora, propun conducerii unitatilor si consiliilor populare masuri de realizare a productiei prevazute, raspund de exactitatea datelor obtinute si de prezentarea lor in termen la comisia judeteana si a municipiului Bucuresti, in care scop:
    a) urmaresc indeplinirea sarcinilor prevazute in planurile unitatilor agricole socialiste si ale altor unitati detinatoare de terenuri agricole, in ceea ce priveste insamantarea la timp a suprafetelor cultivate, calitatea lucrarilor executate, insamantarea si suprainsamintarea pasunilor si finetelor naturale, realizarea cantitativa si calitativa a productiei planificate;
    b) evalueaza productia agricola vegetala de pe loturile aflate in folosinta personala si de pe terenurile gospodariilor populatiei, cu respectarea normelor metodologice si tehnice de evaluare;
    c) indruma si controleaza permanent activitatea subcomisiilor din unitatile agricole socialiste;
    d) definitiveaza si raspund de exactitatea datelor privind evaluarea productiei agricole vegetale si le prezinta comitetului executiv al consiliului popular municipal, al sectoarelor municipiului Bucuresti, Sectorului agricol Ilfov, respectiv biroului executiv al consiliului popular orasenesc sau comunal, precum si comisiei judetene sau a municipiului Bucuresti, la termenele stabilite.
    Art. 11
    Subcomisiile din unitatile agricole socialiste raspund de evaluarea corecta si la termen a productiei agricole vegetale, cu respectarea normelor metodologice si tehnice de evaluare, desfasoara o activitate permanenta de cunoastere a starii de vegetatie si intretinere a culturilor si iau masurile necesare pentru realizarea productiei prevazute in plan, in care scop:
    a) controleaza insamantarea la timp a suprafetelor prevazute a fi cultivate, calitatea lucrarilor efectuate, densitatea plantelor, precum si curatirea, fertilizarea, insamantarea si suprainsamintarea pasunilor si finetelor naturale pentru realizarea cantitativa si calitativa a productiei planificate;
    b) urmaresc evolutia starii de vegetatie a plantelor si inscrierea in registrul culturilor a datelor privind tehnologia aplicata;
    c) transmit comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti rezultatele evaluarii productiei agricole vegetale, aprobate de comisiile comunale, orasenesti, sectoarelor municipiului Bucuresti, Sectorului agricol Ilfov sau municipale, dupa caz.
    Comisiile predau conducerilor unitatilor, sefilor de ferma sau de brigada, cu proces-verbal, productia agricola vegetala rezultata la ultima evaluare.
    Conducerile unitatilor agricole, sefii de ferme sau brigazi semneaza de luarea in primire a productiei agricole ce trebuie realizata potrivit ultimei evaluari.

    CAP. 4
    Sanctiuni

    Art. 12
    Incalcarea prevederilor prezentului decret atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, a persoanelor cu sarcini de efectuare si control a lucrarilor de evaluare si raportare a datelor privind productia agricola vegetala.
    Art. 13
    Constituie contraventii, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sunt considerate infractiuni, urmatoarele fapte:
    a) nerespectarea de catre membrii subcomisiilor si comisiilor teritoriale de evaluare a termenelor stabilite in metodologia de evaluare a productiei agricole vegetale;
    b) distrugerea actelor cu privire la evaluarea productiei agricole vegetale. Contraventiile prevazute la lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 2.000 lei, iar cele de la lit. b), cu amenda de la 1.000 la 2.000 lei.
    Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre imputernicitii comisiei centrale, precum si ai comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti de evaluare a productiei agricole vegetale.
    Contraventiilor prevazute in prezentul decret le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

    CAP. 5
    Dispozitii finale

    Art. 14
    Presedintii comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare, conducerile unitatilor agricole socialiste, precum si intreg personalul care participa la actiunea de evaluare a productiei agricole vegetale, au obligatia de a semna de luare la cunostinta a prevederilor prezentului decret si de a asigura aplicarea riguroasa a acestuia.
    Art. 15
    Anexele nr. 1, 2, 3, 4 si 5 a) - 5 g) fac parte integranta din prezentul decret.
    Art. 16
    Pe data prezentului decret Decretul nr. 79/1973 cu privire la evaluarea, in camp, a productiei agricole vegetale se abroga.

    ANEXA 1

                    NOMENCLATORUL
             produselor agricole vegetale

------------------------------------------------------------------------------
                             Termen de prezentare a datelor privind evaluarea
                             productiei agricole de catre comisia centrala
  Produse agricole vegetale --------------------------------------------------
                             Preevaluare        Evaluare   Evaluare definitiva
------------------------------------------------------------------------------
Grau - secara                15 mai            1 iunie         10 iunie
Orz - orzoaica de toamna      1 mai           15 mai            1 iunie
Orzoaica de primavara        15 mai            1 iunie         10 iunie
Orez                         10 august        20 august         1 septembrie
Porumb si sorg boabe         15 iulie          1 august        15 august
Fasole boabe                 20 iunie         10 iulie         20 iulie
In pentru fibra               1 iulie         15 iulie         30 iulie
Canepa pentru fibra           1 iulie         15 iulie         30 iulie
Floarea - soarelui            1 iulie         15 iulie         30 iulie
Soia boabe                   20 iulie          1 august        20 august
Rapita boabe                 10 mai           20 mai            1 iunie
In pentru ulei                1 iunie         15 iunie         30 iunie
Sfecla de zahar - radacini    1 iulie         20 iulie         10 august
Tutun - frunze               10 iulie         20 iulie          1 august
Cartofi de toamna             5 iulie         25 iulie         10 august
Tomate timpurii              15 mai           25 mai           10 iunie
Tomate de vara               20 mai           20 iunie          5 iulie
Tomate de toamna             15 iunie         25 iulie         15 august
Ceapa uscata                 10 mai           10 iunie          5 iulie
Varza de toamna               1 august        20 august        10 septembrie
Struguri de vin              10 iunie         10 iulie         15 august
Struguri de masa             10 iunie         10 iulie         15 august
Prune                        10 mai           20 iunie         15 august
Mere de toamna               10 mai           20 iunie          1 septembrie
Fanete naturale              10 mai           20 mai            1 iunie
Leguminoase perene si
amestecuri cu graminee
cultivate pentru fin        In functie de data recoltarii
------------------------------------------------------------------------------

    ANEXA 2

                METODOLOGIA
de evaluare in camp a productiei agricole vegetale

    1. Evaluarea productiei agricole vegetale cuprinde doua etape:
    a) In prima etapa se urmareste starea de vegetatie a culturilor in fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor, pentru culturile de toamna de la intrarea in iarna, iar pentru culturile de primavara, dupa rasarirea plantelor si pana la intrarea in pirga. Pe aceasta baza se evalueaza productia dupa aspectul vegetativ.
    Verificarea starii de vegetatie a culturilor se face periodic, in functie de fazele caracteristice fiecarei culturi, astfel:
grau - secara, orz si orzoaica de periodic, la intrarea si iesirea din iarna
toamna
porumb si sorg boabe               la formarea primelor 3-4 frunze
orzoaica de primavara              la rasarire
orez                               la rasarire si la infratire
fasole si soia                     la formarea primelor 3-4 frunze si la in-
                                   florit
floarea-soarelui                   la formarea primelor 4-6 frunze
sfecla de zahar                    dupa rasarire si la formarea primelor 4-6
                                   frunze
in si canepa pentru fibra si in    la formarea primelor 3-4 frunze si la
pentru ulei                        inflorit
rapita boabe                       la intrarea si iesirea din iarna
tutun                              la 15 zile dupa plantare
cartofi de toamna                  dupa rasarire si la inflorit
tomate timpurii, de vara si       la 15 zile dupa plantare si la
toamna                             inflorit
ceapa uscata                       la formarea primelor 3-4 frunze
varza de toamna                    la 15 zile dupa plantare
prun                               dupa caderea fiziologica a fructelor
mar                                dupa caderea fiziologica a fructelor
struguri                           la formarea ciorchinilor si a boabelor
leguminoase perene si amestecuri
cu graminee pentru fin             la pornirea vegetatiei
fanete naturale                    la pornirea vegetatiei.
    b) In etapa a II-a se face evaluarea in camp a productiei agricole dupa normele tehnice de evaluare a productiei agricole vegetale prevazute in anexele nr. 3 si 4 la decret, in acel stadiu de vegetatie care permite determinarea marimii reale a recoltei.
    2. La unitatile agricole socialiste evaluarea productiei se face pe baza probelor luate de pe intreaga suprafata, iar la gospodariile populatiei, pe 25% din suprafata fiecarei culturi, inscrisa in registrul agricol.
    3. Evaluarea productiei agricole vegetale va cuprinde, pentru fiecare cultura, urmatoarele date:
    - suprafata productiva de primavara raportata prin darea de seama statistica;
    - productia totala;
    - productia medie raportata la suprafata productiva de primavara.
    4. Rapoartele privind evaluarea productiei agricole vegetale vor fi transmise de subcomisiile din unitati si comisiile comunale, orasenesti, sectoarelor municipiului Bucuresti, Sectorului agricol Ilfov si municipale la comisiile judetene sau a municipiului Bucuresti, in termen de 5 zile de la inceperea actiunii de evaluare a productiei.
    Comisiile judetene si a municipiului Bucuresti de evaluare vor analiza, definitiva si centraliza datele privind evaluarea productiei agricole vegetale primite de la subcomisiile din unitati si comisiile teritoriale si le vor inainta comisiei centrale in termen de 2 zile de la primirea lor.
    Comisia centrala de evaluare inainteaza la Consiliul de Ministri rapoartele privind evaluarea productiei agricole vegetale in termen de 3 zile de la primirea datelor de la comisiile judetene si a municipiului Bucuresti.
    Termenele de prezentare la Consiliul de Ministri a datelor privind productia la principalele produse vegetale, in anii cu conditii climatice normale, sunt prevazute in anexa nr. 1 la decret. Aceste termene pot fi modificate si diferentiate pe zone, in functie de conditiile climatice anuale, de catre Comisia centrala de evaluare, care va informa Consiliul de Ministri despre modificarile si diferentierile facute.
    5. Datele privind productia agricola vegetala de la insamantare pana la recoltare vor fi inscrise in mod obligatoriu in registrul culturilor de inginerii sefi din unitatile agricole socialiste. Evidenta productiei agricole vegetale pentru loturile date in folosinta si pentru terenurile producatorilor particulari va fi tinuta de personalul insarcinat cu completarea si tinerea la zi a registrului agricol.
    6. Pierderile rezultate dupa evaluare, ca urmare a unor calamitati naturale (grindina, inundatii, invazii de daunatori si altele) care diminueaza productia agricola vegetala, vor fi constatate si determinate de subcomisiile din unitati, de comisiile comunale, orasenesti, sectoarelor municipiului Bucuresti, Sectorului agricol Ilfov si municipale, impreuna cu reprezentantii organelor prevazute de lege. Comisiile judetene si a municipiului Bucuresti de evaluare a productiei agricole vegetale vor confirma si comunica comisiei centrale cauzele calamitatilor, in termen de maximum 48 de ore de la producerea lor, precum si culturile, suprafetele afectate, pagubele produse si masurile luate.
    Primarii comunelor, oraselor si municipiilor au obligatia de a instiinta despre aceste cazuri comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti in termen de 24 de ore de la producerea lor.
    Pierderile datorate ca urmare a calamitatilor vor fi luate in considerare la evaluare numai dupa verificarea exactitatii comunicarilor de catre comisiile judetene si a municipiului Bucuresti de evaluare a productiei agricole vegetale.
    Anexa nr. 3 se afla in Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986.

    ANEXA 4

                     NORME TEHNICE
    de evaluare a productiei agricole vegetale

    1. Grau, secara, orz, orzoaica de toamna si primavara, orez
    Metodologia de evaluare a productiei in camp este aceeasi pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului.
    a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea si uniformitatea lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. In cazul unui lan uniform de pana la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafete mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonala lanului. Determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice.
    b) Evaluarea productiei in punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei metrice se numara. Se stabileste proportia de spice mari, mijlocii si mici (ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii si 10% spice mici). In acest caz vom lua 10 spice din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii si un spic mic la care se numara boabele. Totalul boabelor obtinute se imparte la spicele la care s-au numarat boabele (10) obtinindu-se numarul mediu de boabe in spic.
    Pe baza celor doua elemente, numarul mediu de spice la mp si numarul mediu de boabe in spic, cunoscand masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile in cultura (anexa nr. 3), se calculeaza productia medie la hectar, folosind formula:
    Q kg/ha = Nsp X Nb X MMB/ 100
    in care:
    Q kg/ha = productia medie kg/ha;
    Nsp     = numar mediu de spice la mp;
    Nb      = numar mediu de boabe in spic;
    MMB     = greutatea a 1000 boabe.

    Exemplu: grau irigat
    Nsp     = 500
    Nb      =  35
    MMB     =  38 grame
    Q kg/ha = 500x35x38/100 = 6650 kg

    Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
    2. Porumb si sorg boabe
    a) Numarul punctelor de ridicare a probelor de control se stabileste in functie de uniformitatea si marimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pana la 100 hectare se iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua minimum 8 puncte situate la distante egale pe diagonala mare a solei.
    Suprafata unui punct de control este de 28 mp (4 randuri x 0,70 x 10 m lungime).
    b) Evaluarea productiei in punctele stabilite
    La fiecare punct de control se numara stiuletii.
    Numarul de stiuleti la hectar se calculeaza folosind formula urmatoare:
    N st/ha = nst x 10000/d x i
    in care:
    Nst  = numarul de stiuleti la hectar;
    nst  = numarul de stiuleti numarati la toate punctele de control;
    d    = suprafata unui punct de control ( mp );
    i    = numarul probelor de control.

    Exemplu: porumb irigat
    nst  = 1050
    d    =   28
    i    =    5
    Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000

    Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabileste procentul stiuletilor mari, mijlocii si mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). In acest caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, dupa exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici.
    Determinarea numarului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici ).
    Avand cele doua elemente (numarul de stiuleti la hectar si numarul mediu de boabe pe un stiulete) si cunoscand MMB (anexa nr. 3) se va calcula productia medie la hectar dupa formula:
    Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000
    in care:
    Q kg/ha   = productia medie;
    Nst       = numar de stiuleti la hectar;
    Nb        = numarul mediu de boabe pe stiulete;
    MMB       = greutatea a 1000 boabe.

    Exemplu: porumb irigat
    Nst   = 75000 stiuleti
    Nb    =   500 boabe
    MMB   =   280 grame
    Q kg/ha = 75000 x 500 x 280 / 1000 x 1000 = 10500

    Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia medie ponderata pe unitate.  Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
    3. Soia si fasole boabe
    a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea solei si uniformitatea  culturii.
    Pana la 100 hectare se vor stabili 3 puncte de control, iar peste 100 hectare, minimum 5 puncte de control, situate la distante egale pe diagonala lanului. Punctele de unde se delimiteaza probele de control se stabilesc astfel incat sa reprezinte media lanului. Suprafata unui punct de control va fi de 10 mp masurata cu panglica (2 m lungime x 5 m latime).
    b) Evaluarea productiei la punctele de control si la hectar se face astfel:
    Se numara plantele existente in fiecare punct de control, numarul mediu de pastai pe planta si numarul mediu de boabe in pastaie.
    Pe baza acestor elemente se calculeaza productia medie la hectar, folosind formula:
    Q kg/ha = Npl x Npp x Nbp x MMB/ 100
    in care:
    Q kg/ha   = productia medie la hectar;
    Npl       = numarul mediu de plante pe mp;
    Npp       = numarul mediu de pastai pe planta;
    Nbp       = numarul mediu de boabe pe pastaie;
    MMB       = masa a 1000 boabe.

    Exemplu: soia
    Npl  =  30
    Npp  =  30
    Nbp  =   1,9
    MMB  = 150
    Q kg/ha = 30x 30x 1,9x150 / 100 = 2565

    Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
    4. Floarea-soarelui
    a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea si uniformitatea culturii. Pana la 100 hectare se stabilesc 5 probe, iar peste 100 hectare, minimum 8 puncte. Punctele de control se iau la distante egale pe diagonala mare a lanului.
    Suprafata unui punct de control va fi de 28 mp (4 randuri x 0,70 x 10).
    b) Evaluarea productiei in punctele stabilite si la hectar
    La fiecare punct de control se numara capitolele si se stabileste numarul mediu de  la mp si la ha, dupa urmatoarea formula:
    Ncp/ha = ncp x 10000/d x i
    in care:
    Ncp = numarul total de capitole la hectar;
    ncp = numarul de capitole numarate la toate punctele de control;
    d   = suprafata unui punct de control (mp);
    i   = numarul punctelor de control.

    Exemplu:
    ncp = 770
    d   =  28 mp
    i   =   5
    deci: Ncp/ha = 770 x 10000/ 28x5 = 55000 capitole

    Din totalul capitolelor la probele luate se stabilesc procentual capitolele mari, mijlocii si mici (ex.: 40% mari, 40% mijlocii si 20% mici). In acest caz se vor recolta 10 capitole din care, dupa exemplul luat, revin: 4 capitole mari, 4 mijlocii si 2 mici.
    Determinarea numarului mediu de seminte pe capitol se face ponderat la cele 10 capitole recoltate.
    Avand cele doua elemente, numarul de capitole la hectar si numarul mediu de seminte pe un capitol, si cunoscand MMB (anexa nr. 3) se va calcula productia medie la hectar dupa formula:
    Q kg/ha = Ncp x Ns x MMB/ 1000 x 1000
    in care:
    Q kg/ha = productia medie;
    Ncp     = numarul mediu de capitole la hectar;
    Ns      = numarul de seminte pe capitul;
    MMB     = greutatea a 1000 seminte.

    Exemplu:
    Ncp = 55000 capitule
    Ns  =   730 seminte
    MMB =    65 grame
    Q kg/ha = 55000 x 730 x 65/1000 x 1000 = 2610

    Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
    5. Sfecla de zahar
    a) Momentul de evaluare a productie in camp
    Deoarece evaluarea productiei la cultura sfeclei de zahar se face  intr-o perioada in care radacinile nu au ajuns la maturitatea tehnica si greutatea maxima care sa exprime productia posibila de realizat, este necesar ca productia evaluata in aceasta perioada sa fie corectata.
    La greutatea rezultata in momentul evaluarii productiei in camp se adauga sporul mediu zilnic de crestere, tinandu-se cont de starea culturii, precipitatii, fertilizare, irigatii etc.
    Sporul mediu zilnic de crestere a productiei in conditii normale la sfecla de zahar este de 3-5 grame pe planta/zi, in functie de zona de cultura.
    b) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea solei si uniformitatea culturii, astfel: pana la 100 hectare se iau 5 probe si peste 100 hectare, 10 probe. Punctele de control se iau pe diagonala solei, la distante egale, astfel ca acestea, in final, sa fie cat mai reprezentative.
    Suprafata unui punct de control va fi de 10 mp (7,4 m lungime x 3 randuri x 0,45 metri).
    In situatia in care cultura este semanata dupa alte scheme de semanat decat cea in randuri echidistante, marimea probei va fi aceeasi (10 mp), insa atat lungimea, cat si latimea probei, se vor lua in functie de schema de semanat. Stabilirea punctelor se va face pe multiplu de semanatoare folosita.
    c) Evaluarea productiei la punctele stabilite si la hectar se face dupa cum urmeaza: la fiecare punct de control plantele se recolteaza, se decoleteaza, se curata de pamant si se cantaresc.
    Productia medie la hectar in kg se determina dupa urmatoarea formula:
    Q kg/ha = q x 10000/ d x i
    in care:
    q = cantitatea de radacini recoltate din punctele de control, in kg;
    d = suprafata unui punct de control, in mp;
    i = numarul probelor de control.

    Exemplu:
    q = 185 kg
    d =  10 mp
    i =   5
    Q kg/ha = 185x10000/10x5=37000

    La productia stabilita se va adauga sporul de productie ce se va realiza de la data evaluarii la data prevazuta a se recolta in graficele incheiate cu fabrica de zahar.
    Evaluind sporul de productie de 1,8 grame pe zi si pe planta, rezulta ca in cele 45 de zile ( 15 august - 1 octombrie) productia va creste cu 6480 kg: 37000+6480=43480 kg.
    Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
    6. In si canepa pentru fibra
    Metodologia de evaluare a productiei este aceeasi pentru ambele culturi. Pentru exemplificare se ia cultura de in pentru fibra.
    a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea solei si uniformitatea culturii. Sub 50 hectare se iau 5 puncte, iar peste 50 hectare se iau minimum 7 puncte, suprafata unui punct de control fiind de 1 mp.
    Punctele de control se stabilesc la distante egale pe diagonala mare a solei, iar pentru determinari se foloseste rama metrica.
    b) Evaluarea productiei la punctele stabilite si la hectar.
    Plantele recoltate se conditioneaza prin uscare, se scutura de restul frunzelor si de pamant si apoi se cantaresc si se calculeaza la umiditatea de receptionare prevazuta in STAS 140/76 (18%).
    Pentru determinarea productiei medii pe mp si la hectar folosim urmatoarea formula:
    Q kg/ha = q x 10000/ d x i
    in care:
    q = greutatea tulpinilor recoltate din punctele de control exprimata la
umiditatea de receptionare in kg;
    d = suprafata unui punct de control in mp;
    i = numarul probelor de control.

    Exemplu: in pentru fibra
    q = 3,85 kg
    d = 1    mp
    i = 7
    Q kg/ha = 3,85x10000/1x7= 5500

    Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
    7. Tutun
    La evaluare se face aprecierea generala asupra starii de vegetatie, gradului de uniformitate si starii fitosanitare a culturii.
    In raport cu observatiile facute, culturile se vor imparti in portiuni (1; 2; 3; .....n) de aceeasi uniformitate.
    In fiecare din acestea se delimiteaza probe de cate 100 mp in mai multe puncte, pe diagonala.
    Numarul de probe va fi de:
    5 pentru suprafete de pana la 10 ha;
    7 pentru suprafete cuprinse intre 10 - 20 ha;
    10 pentru suprafete cuprinse intre 20 - 50 ha;
    15 pentru suprafete de peste 50 ha.
    Elementele care stau la baza evaluarii productiei sunt urmatoarele:
    - suprafata (S);
    - numarul mediu de plante de 100 mp (P);
    - numarul mediu de frunze pe planta (F);
    - numarul mediu de frunze uscate ce intra intr-un kg (m).
    Calculul productiei medii pe hectar se face dupa formula:
    Q = Pxf/mx100
    Suprafata portiunii delimitate se determina prin masuratoare.
    Numarul mediu de plante pe 100 mp se determina astfel:
    - se numara plantele existente in fiecare proba, se aduna si rezultatul se imparte la numarul de probe.
    Pentru determinarea numarului de frunze pe planta intr-o proba se stabileste un rand in care plantele reprezinta ca aspect media de dezvoltare. Pe randul respectiv se numara plantele si numarul total de frunze existent pe acestea.
    Prin impartirea numarului total de frunze rezultate la  numaratoare la numarul de plante din randul respectiv se obtine numarul de frunze pe planta.
    Numarul mediu de frunze pe planta in portiunea delimitata se stabileste prin insumarea numarului de frunze pe planta, determinat la fiecare proba, si impartirea acestuia la numarul probelor din portiunea respectiva.
    Numarul mediu de frunze uscate ce intra la un kg difera in raport cu soiul, etajul foliar, natura terenului, lucrarile agrotehnice si conditiile meteorologice ale anului.
    Orientativ numarul de frunze uscate intr-un kg este de:
    la soiul Djebel 3000-3300;
    la soiul Molovata 2000-2500;
    la soiul Ghimpati 800-900;
    la soiul Virginia 400-500;
    la soiul Burley 400-500;
    la soiul Banat 500-600;
    la soiul Baragan 400-500;
    Sistemul de calcul:
    Inlocuind elementele de mai sus in formula, avand in vedere o parcela de 10 hectare cultivata cu soiul Baragan, obtinem:

numarul de probe:     I   II  III IV  V
numarul mediu
de plante pe
100 mp               (352+344+348+354+351):5=350
numarul mediu de
frunze pe planta     (19+ 20 + 21+ 22+ 19):5= 20
numarul mediu de
frunze uscate
intr-un kg            500  500 500 500 500

    Deci:
    Q kg/ha = 350x20/500x100=1400 kg
    Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
    8. Cartofi de toamna
    a) Momentul de evaluare a productiei
    Evaluarea productiei se determina la momentul maturitatii fiziologice, cand 75% din vreji sunt uscati si ingalbeniti.
    Evaluarea se va efectua si la gospodariile populatiei pe 25% din suprafata de cartofi inscrisa in registrul agricol.
    b) Modul de evaluare a productiei
    Evaluarea productiei incepe prin stabilirea numarului de probe care trebuie luate in functie de suprafata solei cultivate cu cartofi, dupa cum urmeaza:
        5 ha     3 probe
  5,1- 10 ha     5 probe
 10,1- 20 ha     8 probe
 20,1- 50 ha    10 probe
    Parcelele mai mari de 50 ha se impart in parcele mici.
    Probele se iau pe diagonala lanului prin recoltarea cartofilor pe 14,28 m.l. in cazul plantarii la 70 cm intre randuri la neirigat si pe 20 m.l. in cazul plantarii la 50 cm intre randuri la irigat.
    Dupa luarea probelor se determina starea fitosanitara a tuberculilor, eliminindu-se tuberculii atacati de putregaiul umed, roz si uscat, nedepasind o abatere de maximum 10% din proba.
    Tuberculii ramasi in proba de recoltare se aduna, se curata de pamant, se sterg, se cantaresc si se evalueaza productia medie la mp si apoi la ha.
    Exemplu:
    - productia medie pe 20 m.l. (la 50 cm intre biloane) = 10 mp
    - productia medie pe 14,28 m.l. (la 70 cm intre biloane) = 10 mp
    - productia la un hectar = productia la 10 mp x 1000
    Evaluarea productiei la cartofi va cuprinde urmatoarele date:
    - suprafata productiva de primavara raportata prin darea de seama statistica;
    - suprafata ramasa in cultura;
    - productia totala.
    Exemplu:
    La o parcela cu suprafata de 4 ha la irigat, plantata la 50 cm intre randuri, se evalueaza productia astfel:
    1. Se recolteaza cartofii pe 20 ml in 3 locuri la distanta egala pe diagonala lanului.
    2. Se curata de pamant, se sterg si se cantaresc separat probele, exprimindu-se in kg:
    proba 1 = 40,0 kg
    proba 2 = 45,0 kg
    proba 3 = 48,2 kg
    3. Se elimina tuberculii atacati de putregaiul umed, roz si uscat, se cantaresc si se scad din proba initiala.
    Aceste scazaminte trebuie sa se incadreze in 10% abateri:
    proba 1  = 40,00 kg, pierderi  3,88 kg = 36,12 kg
    proba 2  = 45,00 kg, pierderi  4,50 kg = 40,50 kg
    proba 3  = 48,20 kg, pierderi  4,82 kg = 43,38 kg
    4. Se face media aritmetica la cele 3 probe si se obtine productia la 10 mp:
    36,12+40,50+43,38/3=40,0 kg/10 mp
    5. Se evalueaza productia la hectar:
    40,0 x 1000 = 40.000 kg/ha
    9. Tomate timpurii, tomate de vara, tomate de toamna
    Se face in mod asemanator pentru toate cele trei grupe de culturi.
    a) Momentul de evaluare a productie in camp
    Se face cand fructele din prima inflorescenta au intrat in pirga, pe soiuri si parcele de cultura.
    b) Numarul punctelor de control si marimea lor
    Evaluarea se face dupa metoda analizei probelor.
    Probele se fixeaza si se marcheaza pe teren, pe soiuri si parcele de cultura in numar de 5 pentru parcelele cu suprafata pana la 10 hectare si de 10 pentru suprafete mai mari de 10 hectare.
    Marimea unei probe este de 10 mp.
    Fixarea si materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala fiecarei parcele de cultura, la distante egale in functie de lungimea diagonalei si numarul probelor, pentru a cuprinde zonele reprezentative ale fiecarei parcele de cultura.
    c) Evaluarea productiei in punctele stabilite
    Pentru fiecare proba se noteaza:
    - numarul de plante care rodesc;
    - numarul de inflorescente formate pe planta, cu posibilitati de fructificare;
    - numarul de fructe si flori roditoare in inflorescente.
    La tomatele timpurii evaluarea se face atat pentru primele doua inflorescente (pentru a evalua productia timpurie), cat si pentru inflorescentele urmatoare 3-5 (pentru evaluarea productiei totale).
    La tomatele de vara - toamna determinarile respective se fac pentru toate inflorescentele impreuna.
    Pe baza datelor de mai sus se calculeaza pe total probe:
    - numarul de plante;
    - suprafata cultivata a probelor;
    - numarul mediu de inflorescente roditoare pe o planta;
    - numarul mediu de fructe pe o inflorescenta.
    La tomatele timpurii numarul mediu de inflorescente roditoare si numarul mediu de fructe intr-o inflorescenta se determina atat pentru primele doua inflorescente, cat si pentru total inflorescente:
    - numarul de plante pe hectar cultivat;
    - productia probelor analizate, in kg.
    10. Ceapa uscata
    Evaluarea se face la ceapa din arpagic si semanata direct in camp si este asemanatoare pentru ambele sisteme de cultura.
    a) Momentul de evaluare a productie in camp
    Se face cand camasa exterioara a bulbilor se coloreaza specific soiului cultivat.
    b) Numarul punctelor de control si marimea lor
    Evaluarea productiei se face dupa metoda analizei probelor.
    Probele se fixeaza si se marcheaza pe teren, pe soiuri, sisteme de cultura si parcele de cultura, in numar de 5 pentru parcele cu suprafete pana la 10 hectare, si de 10 pentru suprafete mai mari de 10 hectare.
    Marimea unei probe este de 4 mp.
    Fixarea si materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala parcelei de cultura, la distante egale, in functie de lungimea diagonalei si numarul probelor dispuse, in asa fel incat sa reprezinte conditiile medii din terenul cultivat.
    Nu se fac evaluari in locuri accidentate sau in depresiuni (unde a baltit apa). Aceste zone se delimiteaza si se evalueaza separat daca exista suprafete mai mari.
    c) Evaluarea productiei in punctele stabilite
    Pentru fiecare proba se determina numarul de bulbi normal dezvoltati si greutatea medie a acestora.
    In fiecare proba plantele recoltate se curata de frunze si pamant, dupa care se cantaresc, apoi se face greutatea medie a bulbilor pe fiecare proba.
    Prin insumarea cantitatilor recoltate in fiecare proba se obtine cantitatea totala, dupa care se calculeaza productia medie a probelor.
    11. Varza de toamna
    Evaluarea se face pe soiuri si parcele de cultura.
    a) Momentul de evaluare a productiei in camp
    Se face cand 10% din plante au format capatini apte pentru consum, iar restul plantelor sunt in curs de invelire a capatinii.
    b) Numarul punctelor de control si marimea lor
    Evaluarea productiei se face dupa metoda analizei probelor. Probele se fixeaza si se marcheaza pe teren, pe diagonala fiecarei parcele de cultura, la distante egale in functie de lungimea diagonalei si numarul probelor. Probele trebuie sa fie cat mai reprezentative si in numar de 5 pentru parcele cu suprafata pana la 10 ha si de 10 pentru suprafete mai mari de 10 ha.
    Marimea unei probe este de 8 mp.
    c) Evaluarea productiei in punctele stabilite
    Pentru evaluarea productiei probelor se stabileste:
    - numarul de plante cu capatini formate si in curs de formare;
    - greutatea medie a capatinilor formate;
    - productia medie a probelor rezultata din inmultirea greutatii medii a capatinilor cu numarul total de plante recoltabile (plante cu capatini formate + plante cu capatini in curs de formare).
    d) Calcularea productiei evaluate se face in functie de cele mentionate mai sus, ca in exemplul urmator:
--------------------------------------------------------------------------------
Nr.             Specificare                  Nr. de ordine al probelor
crt.                                         -----------------------------------
                                              1       2       3      4     5
--------------------------------------------------------------------------------
1. Numar de plante existente in cultura        35    34      37     36    38
2. Numar de capatini formate                    4     5       5      4     4
3. Numar de capatini in curs de formare        31    29      32     32    34
4. Greutatea capatinilor formate - kg           5,25  5,40    5,94   5,59  5,41
5. Greutatea medie a capatinilor formate:     27,59/22=1,254 kg
6. Suprafata cultivata a probelor              8x5=40 mp
7. Productia medie kg/ha = Nr. capatini formate si in curs de formare x
   greutatea medie/suprafata probelor x 1000 = 180x1,254 kg/40x1000=56430 kg/ha
8. Productie totala 10 ha x 56430 = 564,3 tone
--------------------------------------------------------------------------------
    12. Fructe
    Metodologia de lucru:
    Se stabileste productia de fructe pe fiecare plantatie in parte pe parcele, pe fiecare specie si soi.
    Numarul minim de pomi care se examineaza este de 2%. La plantatiile realizate in sistem obisnuit (clasic) se poate merge pana la 5%.
    Pentru ca evaluarile sa fie cat mai reale, se aleg pomi cat mai reprezentativi ca vigoare, stare de sanatate si incarcatura de fructe, dispusi pe diagonala parcelei, evitindu-se pomii din randurile marginale.
    Evaluarea productiei se face prin numararea fructelor.
    La plantatiile in primul si al doilea an de rod se numara toate fructele de pe pomii alesi.
    Incepand cu anul trei de productie si pana in anul al saselea inclusiv se aleg doua sarpante de incarcatura medie pe fiecare pom si se numara fructele de pe sarpantele respective, iar rezultatul numaratorii se imparte la 2, pentru a afla incarcatura medie pe sarpanta, cifra care se inscrie in fisa de calcul.
    La pomii mai in varsta se alege cate o singura sarpanta din pom, astfel ca aceasta sa aiba o incarcatura medie de fructe comparativ cu celelalte sarpante ale pomului respectiv si se numara fructele gasite pe aceasta sarpanta.
    Fiecarui pom ales si analizat odata cu numaratoarea fructelor i se numara si sarpantele (axul se considera tot sarpanta), datele inscriindu-se in fisa de calcul.
    Dupa aceea se determina numarul mediu de fructe pe pom si greutatea acestora in kg.
    La pomii tineri in primii 2 ani de rod, productia pe pom se obtine direct, prin numararea tuturor fructelor.
    Pentru determinarea greutatii se folosesc datele din tabelul de la pag. 90, in care este cuprinsa greutatea medie a unui fruct pe soiuri si numarul de fructe la kg.
    Dupa ce se determina greutatea fructelor pe sarpanta, se inmulteste cu numarul de sarpante din acelasi pom, pentru fiecare pom analizat in parte, folosind datele inregistrate in fisa de calcul.
    Insumind cantitatile de fructe de la toti pomii analizati si impartind la numarul de pomi rezulta incarcatura medie de fructe pe pom. Aceasta se inmulteste cu numarul de pomi existenti la un ha de plantatie si se obtine astfel productia medie la ha.
  Pentru calcul se vor utiliza formulele:
            Pr.kg.s      =   N.fr.s/n.fr.kg  sau  N.fr.s x G.m.fr.
            Pr.kg.p.     =   kg.fr.s. x N.s.
            Pr.m.kg.p    =   suma prod. tuturor p.a./N.p.a.
            Pr.m.kg/ha   =   Pr.m.kg.p. x N.p.ef.e.ha
            in care:
            Pr.kg.s.     =   productia in kg pe sarpanta
            N.fr.s.      =   numarul de fructe pe sarpanta
            N.fr.kg.     =   numarul de fructe la kg
            G.m.fr.      =   greutatea medie a unui fruct
            Pr.kg.p.     =   productia = kg/pom
            kg.fr.s      =   kg fructe pe sarpanta
            N.s.         =   numarul sarpantelor
            Pr.m.kg.p.   =   productia medie kg pe pom
            Suma prod.
            tuturor p.a. =   suma productiilor tuturor pomilor analizati
            N.p.a.       =   numarul pomilor analizati
            Pr.m.kg/ha   =   productia medie kg/ha
            N.p.ef.e.ha  =   numarul pomilor efectiv existenti la ha.
    Exemplu: intr-o livada cu mar din soiurile Jonathan si Golden delicious, in suprafata de 10 ha, se gasesc 10000 meri, din care 2000 din soiul Golden delicious si 8000 din soiul Jonathan, revenind la hectar 1000 de meri, din care 200 sunt Golden delicious si 800 Jonathan. Soiurile sunt dispuse in randuri alternante, sub raportul 1/4 (un rand cu Golden delicious si 4 randuri cu Jonathan). Plantatia este realizata in sistem intensiv, condusa in forma de palmeta cu distanta de plantare 4/2,5 m, avand varsta de 7 ani dupa plantare.
    Propunindu-se sa verificam 2% din pomi, inseamna ca se analizeaza cate 20 pomi pentru fiecare hectar (4 pomi din soiul Golden delicious si 16 din soiul Jonathan), pe total plantatie analizindu-se 200 pomi, din care 40 Golden delicious si 160 de Jonathan.
    Din datele inregistrate in fisa de calcul rezulta numarul de fructe si greutatea acestora pe fiecare sarpanta analizata, date inscrise direct in fisa, calculate dupa formula mentionata, cat si greutate de fructe pentru fiecare pom in parte analizat, pe soiuri.
    In cazul nostru, considerand ca s-au gasit 5680 kg fructe la cei 160 pomi analizati din soiul Jonathan, rezulta o productie medie de fructe pe pom de 35,5 kg  (5680/160 = 35,5 kg).
    Considerand de asemenea productia gasita de 1080 kg la cei 40 pomi analizati din soiul Golden delicious, rezulta o productie medie pe pom de 27 kg (1080/40 = 27 kg).
    La cei 200 pomi analizati pe hectar rezulta o productie medie pe pom de 33,8 kg (6760 kg/ 200 pomi = 33,8 kg), revenind la cei 1000 de pomi/ha cantitatea de 33800 kg/ha.
    13. Struguri
    Lucrarile de evaluare a productiei de struguri se incep cu precizarea suprafetelor ocupate de viile pe rod, separat la viile nobile (din care pentru struguri de masa) si separat la viile de hibrizi.
    Dupa aceea este necesar sa se stabileasca:
    - numarul butucilor pe rod la hectar;
    - productia medie de struguri pe butuc;
    - productia medie de struguri la hectar;
    - productia totala de struguri.
    a) Numarul de butuci pe rod la hectar se afla folosind urmatoarea relatie:
    N.b.ha = 10000/d.r. x d.b. - N.g.,  in care:
    N.b.ha   = numarul de butuci pe rod la hectar
    d.r.     = distanta intre randuri, in m
    d.b.     = distanta dintre butuci pe rand, in m
    N.g.     = numarul mediu de goluri la hectar

    Exemplu:  intr-o plantatie cu distanta intre randuri de 1,8 m si intre butuci pe rand de 1,40 m si cu 168 goluri la hectar, numarul de butuci pe rod calculat dupa relatia de mai sus va fi de 3968 - 168 = 3800.

    b) Evaluarea productiei de struguri pe butuc.
    Dupa stabilirea numarului de butuci pe rod la hectar, pentru a evalua productia de struguri pe butuc, este necesar sa se numere toti strugurii de pe un numar de 1-2% din butucii existenti in parcela, in functie de uniformitatea plantatiei.
    Deoarece parcelele in plantatiile de vii au o suprafata de 3-5 ha este recomandat sa se efectueze numaratoarea strugurilor pe fiecare al zecelea butuc din 15 in 15 randuri, exceptindu-se butucii situati pe marginea parcelei. Procedandu-se astfel, rezulta ca la o parcela de circa 5 hectare vor fi numarati strugurii de pe circa 200 butuci ( 28 randuri a cate 7 butuci din fiecare rand).
    Strugurii numarati la fiecare butuc din cei analizati se noteaza direct in fisa de calcul.
    Dupa aceea se calculeaza productia de struguri pe butuc folosindu-se urmatoarea formula:
    P.m.b. = G.m.s. x N.s./N.b.a.,   in care:
    P.m.b.  = productia medie pe butuc, in g
    G.m.s   = greutatea medie a strugurilor, in g
    N.s.    = numarul de struguri gasiti la numaratoare
    N.b.a.  = numarul butucilor analizati

    Exemplu: intr-o parcela de Babeasca  neagra au fost numarati strugurii de pe 200 butuci, gasindu-se in total 5250 struguri. Greutatea medie a strugurilor de Babeasca fiind de 160 g (conform tabelului), rezulta ca productia medie pe butuc va fi:
    160 x 5250/ 200 = 4200 = 4,20 kg

    c) Calcularea productiei la hectar
    Cunoscand productia de struguri pe butuc si numarul de butuci la hectar, se determina productia medie de struguri la hectar dupa formula:
    P.m.ha = N.b.ha x P.m.b.,     in care:
    P.m.ha  = productia medie de struguri la hectar, in kg
    N.b.ha  = numarul de butuci pe rod la hectar
    P.m.b.  = productia medie pe butuc, in kg

    Exemplu:  folosind datele de mai sus, rezulta:
    P.m.ha = 3800 x 4,2 = 15960 kg

    d) Evaluarea productiei totale de struguri.
    Mai intai se evalueaza productia de struguri pe fiecare parcela prin inmultirea productiei de struguri la hectar cu suprafata parcelei si dupa aceea, prin insumarea productiei la toate parcelele, se obtine productia totala de struguri pe unitate.
    14. Fin din leguminoase perene, amestecuri de leguminoase perene si graminee si din fanete naturale
    Probele pentru evaluarea productiei se vor cosi de pe suprafetele de control de cel putin 1 mp din 5 puncte pentru tarlalele de pana la 10 ha, la care se adauga cate 1 punct de control pentru fiecare 5 hectare in plus.
    Productia de fin se obtine prin inmultirea productiei de masa verde cu un coeficient de transformare mentionat in tabelul alaturat, in functie de umiditatea la recoltare a diferitelor specii si procedeul de uscare. In timpul procesului de uscare se produc pierderi cantitative datorita proceselor fiziologice si fenomenelor meteorologice care variaza in functie de procedeul de uscare, intre 25-45% la uscarea fanului pe sol si 20-30% la uscarea pe suporti.
    Anexele nr. 5a 5g se afla in Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986.