DECRET
Nr. 623 din 21 noiembrie 1973
privind organizarea Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste
Romania
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 184 din 22 noiembrie 1973

EXPUNERE DE MOTIVE
Atributiile, sarcinile si activitatea Camerei de Comert a Republicii
Socialiste Romania au fost reglementate pina in prezent prin Decretul nr.
495/1953.
In conditiile cresterii continue a potentialului economic, tehnic si
stiintific al Republicii Socialiste Romania, ale dezvoltarii si diversificarii
activitatii de comert exterior si ale modului de organizare a acestei
activitati pe baza Legii nr. 1/1971 cu privire la activitatea de comert
exterior, de cooperare economica si tehnico-stiintifica a Republicii Socialiste
Romania, au sporit si sarcinile Camerei de Comert privind sprijinirea
unitatilor producatoare pe linia desfasurarii activitatii de dezvoltare a relatiilor
comerciale externe.
Pentru indeplinirea in mai bune conditii a atributiilor sale si pentru a
corespunde sarcinilor din etapa actuala de dezvoltare a economiei nationale,
s-a emis alaturatul decret prin care Camera de Comert a Republicii Socialiste
Romania se reorganizeaza, devenind Camera de Comert si Industrie a Republicii
Socialiste Romania, constituita ca organizatie obsteasca, cu gestiune economica
si personalitate juridica.
Potrivit atributiilor care definesc continutul activitatii, Camera de
Comert si Industrie sprijina unitatile producatoare si centralele industriale
in realizarea sarcinilor de export si import, tinind o cit mai strinsa legatura
cu acestea, prin acordarea asistentei de specialitate, menita sa contribuie la
promovarea relatiilor economice externe, stimularea productiei pentru export,
efectuarea propagandei si reclamei comerciale externe, asigurarea protejarii
drepturilor de proprietate industriala, eliberarea certificatelor de origine si
calitate.
Pe linga Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania
functioneaza Comisia de arbitraj al carei regulament de organizare si
functionare este aprobat prin decretul alaturat.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art. 1
Camera de Comert a Republicii Socialiste Romania se reorganizeaza, devenind
Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania, ca organizatie
obsteasca, cu gestiune economica si personalitate juridica, avind ca obiect de
activitate intensificarea relatiilor comerciale si a altor relatii economice cu
alte tari si sprijinirea membrilor sai in promovarea raporturilor cu
strainatatea.
Art. 2
Activitatea Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania
se desfasoara pe baza politicii partidului si statului in domeniul comertului
exterior si al cooperarii economice si tehnico-stiintifice internationale, a
carei infaptuire este asigurata de catre Ministerul Comertului Exterior.
Art. 3
Modul de organizare si functionare a Camerei de Comert si Industrie a
Republicii Socialiste Romania se va stabili prin statut aprobat de adunarea
generala a Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania.
Art. 4
Sint membri de drept ai Camerei de Comert si Industrie a Republicii
Socialiste Romania unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste si
alte organizatii obstesti care desfasoara activitate de comert exterior.
Pot fi membri si alte unitati socialiste de stat sau alte organizatii
obstesti, precum si oameni de stiinta sau specialisti in probleme de comert
exterior, in conditiile prevazute in statut.
Art. 5
In desfasurarea activitatii sale Camera de Comert si Industrie a Republicii
Socialiste Romania colaboreaza cu ministerele si celelalte organe centrale de
stat, cu organele administratiei locale de stat, cu centralele industriale si
unitatile asimilate acestora si cu alte unitati socialiste.
Art. 6
Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania este
autorizata sa desfasoare urmatoarele activitati:
a) sa intretina si sa dezvolte relatii cu organizatiile internationale
similare, firme, organizatii economice si asociatii profesionale din
strainatate;
b) sa faca propaganda economica si reclama comerciala in cadrul sistemului
de comert exterior, editind in acest scop publicatii, organizind si efectuind
actiuni publicitare in tara si strainatate;
c) sa organizeze participari la tirguri si expozitii in tara si
strainatate;
d) sa asigure, pe baza de mandat, protejarea drepturilor de proprietate
industriala straine in Republica Socialista Romania si a celor romanesti in
strainatate;
e) sa efectueze prestari de servicii pentru firmele si organizatiile
economice straine autorizate a avea reprezentanta comerciala in Republica
Socialista Romania, in conditiile legii;
f) sa efectueze controlul calitativ si cantitativ al marfurilor destinate
exportului sau importului, pe baza mandatului clientilor externi;
g) sa asigure documentarea membrilor sai asupra reglementarilor practicii
de comert exterior din diferite tari, precum si asupra firmelor si produselor
acestora;
h) sa asigure documentarea firmelor straine asupra posibilitatilor de
export, de import si de cooperare economica si tehnico-stiintifica
internationala ale membrilor sai, precum si asupra reglementarilor in domeniul
comertului exterior in Republica Socialista Romania;
i) sa elibereze certificatele de origine, carnetele pentru admitere
temporara a marfurilor (ATA), sa vizeze facturile sau procurile, sa certifice
cazurile de forta majora, existenta si obiectul unitatilor socialiste de stat,
cooperatiste si obstesti, precum si semnaturile celor care angajeaza in mod
valabil unitatile respective in operatiunile de comert exterior.
Art. 7
In vederea realizarii activitatilor prevazute la art. 6, Camera de Comert
si Industrie a Republicii Socialiste Romania poate infiinta unitati in
subordine, cu gestiune economica - cu sau fara personalitate juridica -,
stabilind modul de organizare si functionare a acestora.
Art. 8
Pe linga Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania
functioneaza Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comert
exterior.
Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de arbitraj
pentru rezolvarea litigiilor de comert exterior, anexa la prezentul decret.
Art. 9
Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania si unitatile
sale in subordine vor putea primi si transmite bunuri fara plata, in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
Art. 10
Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania va avea ca
surse de finantare: cotizatiile membrilor, taxe si comisioane, beneficiile
unitatilor prestatoare de servicii din cadrul sau, sumele puse la dispozitie de
unitatile expozante pentru organizarea participarilor la tirguri si expozitii,
precum si subventii de la bugetul de stat, in completarea veniturilor proprii,
pentru actiuni de propaganda si amenajari cu caracter deosebit determinate de organizarea
unor tirguri si expozitii internationale.
Art. 11
Decretul nr. 495/1953 pentru organizarea Camerei de Comert a Republicii
Socialiste Romania si aprobarea Regulamentului privind organizarea si
functionarea Comisiei de arbitraj de pe linga Camera de Comert a Republicii
Socialiste Romania se abroga.
ANEXA 1
REGULAMENT
privind organizarea si functionarea Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea
litigiilor de comert exterior de pe linga Camera de Comert si Industrie a
Republicii Socialiste Romania
CAP. 1
Organizare si competenta
Art. 1
Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comert exterior de pe
linga Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania, denumita
in continuare Comisia de arbitraj, se organizeaza si functioneaza, in
conformitate cu dispozitiile prezentului regulament, ca organ cu caracter
obstesc, independent in exercitarea atributiilor jurisdictionale ce ii revin
potrivit competentei sale.
Sediul Comisiei de arbitraj este la Bucuresti.
Art. 2
Comisia de arbitraj este competenta sa solutioneze litigiile patrimoniale
nascute din raporturile de comert exterior, de colaborare si cooperare
economica si tehnico-stiintifica ori din alte asemenea raporturi ce se
stabilesc intre o persoana juridica romana si persoane fizice sau juridice
straine ori intre parti care sint toate straine, in toate cazurile daca partile
au incheiat in acest sens o conventie scrisa sau daca competenta Comisiei de
arbitraj este prevazuta in acorduri internationale.
De asemenea, in cazul in care partile convin, Comisia de arbitraj este
competenta sa solutioneze si litigii nascute din raporturile contractuale
dintre societatile mixte constituite in Republica Socialista Romania si orice
alte persoane juridice romane.
Prin conventie scrisa, in sensul prezentului regulament, se intelege o
clauza compromisorie cuprinsa intr-un contract sau orice alta intelegere
incheiata in scris prin care partile convin ca litigiul dintre ele sa fie
solutionat de Comisia de arbitraj. Conventia scrisa poate rezulta si dintr-un
schimb de scrisori, telegrame ori telexuri.
Art. 3
Competenta Comisiei de arbitraj de a solutiona un litigiu exclude, pentru
acel litigiu, competenta instantelor de drept comun.
Art. 4
Comisia de arbitraj se compune din 15 - 20 membri, numiti, la propunerea
presedintelui Comisiei de arbitraj in functiune, de Prezidiul Camerei de Comert
si Industrie a Republicii Socialiste Romania, pe timp de 3 ani, dintre persoane
cu inalta calificare juridica si cunostinte in materie de comert exterior.
Art. 5
Prezidiul Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania
numeste pe presedintele si vicepresedintele Comisiei de arbitraj dintre membrii
acesteia.
Art. 6
Presedintele Comisiei de arbitraj are conducerea acestei comisii.
Vicepresedintele ajuta pe presedinte in indeplinirea atributiilor sale si
este inlocuitorul de drept al acestuia.
Art. 7
Comisia de arbitraj are un secretariat compus din asistenti arbitrali si
personal tehnico-administrativ, salariati ai Camerei de Comert si Industrie a
Republicii Socialiste Romania. Asistentii arbitrali sint numiti cu acordul
presedintelui Comisiei de arbitraj.
Secretariatul are atributiile stabilite de Prezidiul Camerei de Comert si
Industrie, la propunerea presedintelui Comisiei de arbitraj.
Art. 8
Litigiile se solutioneaza de un complet de arbitraj format din 3 membri
sau, dupa caz, de un arbitru unic, potrivit dispozitiilor capitolului III din
prezentul regulament.
CAP. 2
Sesizarea Comisiei de arbitraj
Art. 9
Comisia de arbitraj este sesizata printr-o cerere scrisa care va cuprinde:
a) denumirea si sediul sau, in cazul persoanelor fizice, numele si
domiciliul ori resedinta partilor;
b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in
litigiu, anexindu-se dovada calitatii;
c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa evaluarea reclamantului;
d) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. In cazul in
care reclamantul invoca o lege straina, se va anexa copie de pe dispozitiile
care intereseaza cauza;
e) probele pe care se sprijina cererea. Cind proba se face cu inscrisuri,
se vor anexa copii de pe acestea, certificate de reclamant. Cind se cere proba
cu martori, se vor arata numele si domiciliul martorilor;
f) indicarea temeiului juridic al competentei Comisiei de arbitraj. Cind se
invoca o conventie, se va anexa copia acesteia, certificata de reclamant;
g) numele arbitrului ales si al supleantului sau, iar in cazul prevazut de
art. 19 alin. 2, numele arbitrului unic, ori declaratia reclamantului ca
intelege ca acestia sa fie desemnati de presedintele comisiei. Daca reclamantul
nu cunoaste lista arbitrilor, o va cere de la secretariatul comisiei si, in
termen de 15 zile de la primirea ei, va completa cererea comunicind numele
arbitrului si supleantului ales ori, dupa caz, al arbitrului unic;
h) semnatura partii.
Art. 10
La cerere se va anexa si dovada platii taxelor arbitrale.
Tariful taxelor arbitrale este stabilit prin decizia Prezidiului Camerei de
Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania.
Taxele arbitrale cuprind o taxa fixa si o taxa procentuala, calculata la
valoarea cererii.
Taxa procentuala poate fi platita in doua transe egale: prima transa, la
introducerea cererii, iar a doua transa, pina la primul termen stabilit pentru
dezbateri, la care partile au fost legal citate.
Daca taxele arbitrale nu sint platite conform dispozitiilor prezentului
articol, nu se va da curs cererii.
Cheltuielile arbitrale, cum sint plata expertilor si a traducatorilor,
cheltuielile de traducere, cheltuielile martorilor si altele asemenea, se
stabilesc de completul de arbitraj separat si se avanseaza de partea la a carei
cerere ele se efectueaza.
Art. 11
Cererea, impreuna cu toate actele, se va depune in atitea exemplare citi
piriti sint, plus un exemplar pentru Comisia de arbitraj.
Cererea va fi redactata in limba romana sau intr-una din limbile: engleza,
franceza, germana sau rusa.
Inscrisurile se prezinta in limba originala si vor fi insotite de o
traducere in limba romana sau in una din limbile aratate in alineatul
precedent. Partile pot solicita ca traducerea sa fie efectuata, pe socoteala
lor, de Comisia de arbitraj.
Art. 12
Daca cererea este insotita de probe de marfa, esantioane etc., acestea se
vor depune intr-un singur exemplar, facindu-se mentiune in cerere. Asistentul
arbitral va intocmi un proces-verbal de luare in custodie, care va cuprinde
descrierea amanuntita a obiectelor depuse.
Art. 13
In cazul in care cererea nu cuprinde toate mentiunile prevazute la art. 9,
reclamantul va fi invitat sa o completeze in mod corespunzator.
Art. 14
Copii de pe cerere, avind cuprinsul prevazut de art. 9, si de pe anexe,
precum si o lista a arbitrilor, se vor comunica piritului, cu mentiunea de a
depune intimpinare in termen de 30 de zile de la primirea lor. In acelasi
termen piritul va comunica numele arbitrului ales si al supleantului sau ori va
declara ca intelege ca acestia sa fie desemnati de presedintele comisiei.
In cazul prevazut de art. 19 alin. 2, piritul va comunica daca este de
acord ca litigiul sa fie solutionat de un singur arbitru si daca accepta
propunerea reclamantului cu privire la alegerea sau desemnarea arbitrului unic.
Art. 15
Intimpinarea va cuprinde exceptiile la cererea reclamantului, raspunsul in
fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod
corespunzator, celelalte mentiuni prevazute de art. 9, precizindu-se, cind este
cazul, daca se accepta propunerea cu privire la solutionarea litigiului de un
singur arbitru si cu privire la numirea acestuia.
Art. 16
Daca partea nu comunica numele arbitrului ales si al supleantului sau in
termenele prevazute de art. 9 si art. 14, desemnarea acestora se face de
presedintele Comisiei de arbitraj.
Art. 17
Daca piritul are pretentii impotriva reclamantului, el poate face cerere
reconventionala.
Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute
pentru cererea de sesizare a Comisiei de arbitraj si poate fi introdusa pina la
primul termen stabilit pentru dezbateri, la care partile au fost legal citate,
iar dupa acest termen, numai cu consimtamintul reclamantului.
Cererea reconventionala se solutioneaza odata cu cererea principala, afara
de cazul in care ar intirzia solutionarea acesteia.
Art. 18
Oricine are interes poate interveni intr-un litigiu cu care este sesizata
Comisia de arbitraj, fie pentru a-si apara un drept propriu, fie pentru
apararea dreptului uneia dintre parti.
Cererea de interventie pentru apararea unui drept propriu se poate
introduce numai daca partile in litigiu sint de acord ca aceasta sa fie
solutionata in cadrul aceluiasi litigiu. Ea trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in art. 9 din prezentul regulament si poate fi introdusa la primul
termen stabilit pentru dezbateri, iar dupa acest termen, numai cu acordul
partilor.
Cererea de interventie pentru apararea dreptului uneia dintre parti se
poate introduce cu acordul acestei parti si se poate face si oral, oricind in
cursul dezbaterilor.
Cererea de interventie nu aduce nici o atingere actelor procedurale
indeplinite anterior, intervenientul luind procedura in starea in care se afla
in momentul introducerii cererii.
CAP. 3
Completul de arbitraj
Art. 19
Completul de arbitraj este format din 3 membri, 2 arbitri si un
supraarbitru, alesi sau, dupa caz, desemnati in conformitate cu dispozitiile
prezentului regulament, dintre membrii Comisiei de arbitraj.
Litigiul poate fi solutionat de un singur arbitru, daca partile sint de
acord asupra acestei solutionari si convin asupra persoanei arbitrului unic sau
declara ca inteleg sa fie desemnat de presedintele Comisiei de arbitraj.
In cazul in care arbitrul unic nu poate sa-si indeplineasca atributiile,
partile vor conveni asupra unui alt arbitru unic sau, dupa caz, asupra
desemnarii lui de catre presedintele Comisiei de arbitraj.
Art. 20
Daca exista mai multe parti care au interese comune, ele vor alege un
singur arbitru si pe supleantul sau. In caz de neintelegere, arbitrul va fi
desemnat de presedinte.
Art. 21
Arbitrii aleg un supraarbitru care va prezida completul de arbitraj.
In caz de neintelegere, supraarbitrul va fi desemnat de presedinte.
Art. 22
Presedintele si vicepresedintele Comisiei de arbitraj pot face parte din
completul de arbitraj numai in calitate de supraarbitru sau de arbitru unic
ales de parti.
Art. 23
In caz de impiedicare a unuia dintre arbitri de a-si exercita atributiile,
acesta va fi inlocuit prin supleantul sau; daca si acesta este impiedicat de
a-si exercita atributiile, va fi instiintata partea care i-a ales, cu invitatia
de a alege un nou arbitru si un nou supleant in termen de 15 zile de la
primirea instiintarii, dispozitiile art. 16 fiind aplicabile in mod
corespunzator.
In cazul in care arbitrul si supleantul care nu-si mai pot exercita
atributiile au fost desemnati de presedinte, acesta va desemna de indata un alt
arbitru.
In caz de impiedicare a supraarbitrului de a-si exercita atributiile sale,
arbitrii partilor vor alege un alt supraarbitru, in conditiile prevazute de
art. 21.
Art. 24
Arbitrii vor continua sa solutioneze litigiile in curs la data expirarii
perioadei pentru care au fost numiti conform art. 4, in afara de cazul in care
ar fi impiedicati, din alte motive, sa-si exercite atributiile.
Art. 25
Recuzarea unui arbitru sau a supraarbitrului poate fi ceruta de partea
interesata numai pina la primul termen fixat pentru dezbateri. In cazul in care
motivul de recuzare s-a ivit dupa aceasta data sau partea nu a cunoscut cauza
de recuzare la acel termen, cererea de recuzare poate fi formulata numai pina
la prima sedinta urmatoare.
Recuzarea se solutioneaza de completul de arbitraj. In locul arbitrului cu
privire la care s-a formulat cererea de recuzare, presedintele Comisiei de
arbitraj va desemna un alt arbitru pentru solutionarea acestei cereri.
Arbitrii se vor abtine de a face parte din completul de arbitraj atunci
cind exista motive de a fi recuzati.
In cazul arbitrului unic, cererea de recuzare se solutioneaza de
presedintele Comisiei de arbitraj.
CAP. 4
Procedura de arbitraj
Art. 26
Dupa alegerea sa, supraarbitrul fixeaza un termen pentru solutionarea
litigiului, dispunind citarea partilor.
Art. 27
Citarea partilor si comunicarea actelor se fac prin scrisoare recomandata,
recipisa de predare a scrisorii tinind loc de dovada.
In cazul comunicarii de acte, in recipisa de predare a scrisorii se va face
mentiune despre aceasta.
Citarea partilor se poate face si prin telegrama.
Art. 28
Inaintea sau in cursul arbitrajului, oricare dintre partile interesate
poate cere instantelor judecatoresti sa incuviinteze masuri de asigurare si
masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite
imprejurari de fapt.
Aceste masuri vor fi aduse la cunostinta Comisiei de arbitraj de catre
partea care le-a cerut.
Art. 29
Dezbaterile vor avea loc in prezenta partilor sau a reprezentantilor lor.
Daca una dintre parti, desi a fost legal citata, nu se prezinta, litigiul se va
solutiona in lipsa ei.
Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se
faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar.
In cazul in care ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta la termen,
si nu s-a cerut judecarea in lipsa ori aminarea, solutionarea litigiului va fi
suspendata.
Art. 30
Dezbaterile se desfasoara in limba romana. Daca partile sau una dintre ele
nu cunosc aceasta limba, se va folosi un traducator. Partile pot participa la
dezbateri cu traducatorul lor.
Traducerea poate fi facuta si de unul dintre membrii completului de
arbitraj.
Art. 31
In vederea solutionarii litigiului, completul de arbitraj poate cere
partilor lamuriri suplimentare, poate dispune administrarea oricaror probe
prevazute de lege si se poate adresa oricaror organe de stat sau organizatii
romane pentru a obtine relatiile care s-ar dovedi necesare.
Administrarea probelor se va putea face si prin instantele judecatoresti.
Art. 32
La dezbateri nu pot participa decit partile in litigiu sau reprezentantii
acestora, consilierii partilor, precum si celelalte persoane citate.
Art. 33
Dezbaterile vor fi consemnate intr-o incheiere, intocmita de asistentul
arbitral si semnata de membrii completului de arbitraj.
Art. 34
Dupa incheierea dezbaterilor, completul de arbitraj delibereaza in secret.
Hotarirea, in cauzele rezolvate in complet de 3 membri, se ia prin votul
majoritatii membrilor completului de arbitraj. Supraarbitrul are un vot egal cu
ceilalti membri ai completului, dar isi exprima ultimul opinia.
La deliberare poate fi prezent si asistentul arbitral.
In cazul in care partea straina a fost lipsa la dezbateri, pronuntarea
hotaririi se amina cu cel putin 15 zile. Daca, pina la expirarea acestui
termen, partea straina invedereaza ca lipsa sa se datoreaza unor imprejurari
obiective, litigiul va putea fi repus pe rol, fixindu-se un nou termen de
dezbateri, cu citarea partilor.
Art. 35
Dupa ce s-a luat hotarirea, se va intocmi de indata dispozitivul ei, care
se semneaza de toti membrii completului de arbitraj, precum si de asistentul
arbitral.
Daca exista opinie separata, ea se va mentiona in dispozitiv.
Hotarirea se va pronunta, prin citirea dispozitivului de catre presedintele
completului de arbitraj, in sedinta in care au avut loc dezbaterile sau in
sedinta la care s-a aminat pronuntarea. In acest din urma caz, partile nu se
citeaza.
Daca partea a fost lipsa la pronuntare, dispozitivul i se va comunica in
termen de 3 zile.
Hotarirea va fi redactata si comunicata partilor in termen de 60 de zile de
la pronuntarea ei, termen care poate fi prelungit de presedintele Comisiei de
arbitraj.
Hotarirea se redacteaza si se comunica in limba romana. Partile pot
solicita ca hotarirea sa fie tradusa, pe socoteala lor, intr-una din limbile
engleza, franceza, germana sau rusa si sa li se comunice unu sau mai multe
exemplare din hotarirea astfel tradusa.
Art. 36
Hotarirea arbitrala va cuprinde:
a) indicarea comisiei de arbitraj, a numarului dosarului si al hotaririi,
precum si a datei pronuntarii ei;
b) numele arbitrilor, supraarbitrului sau, dupa caz, al arbitrului unic,
precum si numele asistentului arbitral;
c) denumirea si sediul sau, dupa caz, numele partilor, domiciliul sau
resedinta lor, precum si numele reprezentantilor partilor;
d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
e) motivele de fapt si de drept ale hotaririi;
f) dispozitivul, care va prevedea solutia data si cheltuielile de arbitrare
acordate;
g) semnaturile membrilor completului de arbitraj sau, dupa caz, a
arbitrului unic, precum si aceea a asistentului arbitral.
In cazul in care unul dintre membrii completului de arbitraj a avut o alta
parere, el isi va redacta opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care
aceasta se sprijina.
CAP. 5
Hotaririle arbitrale. Cai de atac. Executare
Art. 37
Hotaririle arbitrale sint definitive. Ele pot fi atacate numai pe calea
extraordinara a cererii de reexaminare introdusa la instanta arbitrala care a
pronuntat hotarirea, pentru unul din urmatoarele motive:
a) partea a lipsit la termenul cind au avut loc dezbaterile si procedura de
citare nu a fost legal indeplinita;
b) hotarirea a fost data de alti arbitri decit cei alesi sau desemnati potrivit
prezentului regulament;
c) completul de arbitraj s-a pronuntat asupra unui lucru ce nu s-a cerut
ori a dat mai mult decit s-a cerut;
d) se infatiseaza inscrisuri doveditoare de natura a schimba solutia si pe
care partea nu le-a putut depune pina la pronuntarea hotaririi, din motive
temeinice.
Cererea de reexaminare se poate introduce in termen de 30 de zile de la
data comunicarii hotaririi arbitrale.
Daca cererea de reexaminare este admisa, hotarirea atacata se desfiinteaza
si litigiul se rearbitreaza, pronuntindu-se o noua hotarire arbitrala.
Art. 38
Hotaririle arbitrale sint executorii. Ele se aduc la indeplinire de
bunavoie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat hotarirea, imediat sau
in termenul aratat de instanta arbitrala prin hotarirea sa. In cazul in care o
parte refuza executarea, hotarirea, pentru a fi executata in tara, va fi
investita, la cererea partii interesate, cu formula executorie, de catre
Prezidiul Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania si va
fi executata intocmai ca si hotaririle definitive ale instantelor
judecatoresti.
Prezidiul camerei, sesizat cu o cerere de investire, o va rezolva in termen
de cel mult 30 de zile.
Sesizarea Prezidiului camerei intrerupe cursul prescriptiei dreptului de a
cere executarea hotaririi.
CAP. 6
Dispozitii finale
Art. 39
Prevederile prezentului regulament se completeaza cu dispozitiile de drept
comun de procedura civila romana, in masura in care acestea sint aplicabile, tinind
seama de caracterul international al competentei Comisiei de arbitraj.