DECRET
Nr. 224 din 11 mai 1990
pentru ratificarea protocoalelor aditionale I si II la Conventiile de la Geneva
din 12 august 1949
ACT EMIS DE: CONSILIUL PROVIZORIU DE UNIUNE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 68 - 69 din 14 mai 1990
Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala decreteaza:
ARTICOL UNIC
Se ratifica Protocolul aditional I la conventiile de la Geneva din 12
august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate cu caracter
international si Protocolul aditional II la conventiile de la Geneva din 12
august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate fara caracter
international, adoptate la Geneva la 10 iunie 1977.
PRESEDINTELE
CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NATIONALA
ION ILIESCU
PROTOCOL I
Protocol aditional la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind
protectia victimelor conflictelor armate internationale
TABLA DE MATERII
Pagina
---------
Preambul ........................................................ 4
TITLUL I
DISPOZITII GENERALE
Articolul 1 - Principii generale si domeniul de aplicare ....... 4
Articolul 2 - Definitii ........................................ 5
Articolul 3 - Inceperea si incetarea aplicarii ................. 5
Articolul 4 - Statutul juridic al partilor la conflict ......... 5
Articolul 5 - Desemnarea puterilor protectoare si a
substitutului lor ................................ 5
Articolul 6 - Personal calificat.. ............................. 6
Articolul 7 - Reuniuni ......................................... 6
TITLUL II
RANITI, BOLNAVI SI NAUFRAGIATI
Sectiunea I
Protectia generala
Articolul 8 - Terminologie ..................................... 6
Articolul 9 - Domeniul de aplicare ............................. 7
Articolul 10 - Protectie si ingrijiri ........................... 7
Articolul 11 - Protectia persoanei .............................. 7
Articolul 12 - Protectia unitatilor sanitare .................... 7
Articolul 13 - Incetarea protectiei unitatilor sanitare civile .. 8
Articolul 14 - Limitarea rechizitiei unitatilor sanitare
civile ........................................... 8
Articolul 15 - Protectia personalului sanitar si religios
civil............................................. 8
Articolul 16 - Protectia generala a misiunii medicale ........... 8
Articolul 17 - Rolul populatiei civile si al societatilor
de asistenta ..................................... 8
Articolul 18 - Identificarea .................................... 9
Articolul 19 - State neutre si alte state care nu sint parti
la conflict ...................................... 9
Articolul 20 - Interzicerea represaliilor........................ 9
Sectiunea II
Transporturi sanitare
Articolul 21 - Vehicule sanitare ................................ 9
Articolul 22 - Nave-spital si ambarcatiuni de salvare de
coasta ........................................... 9
Articolul 23 - Alte nave si ambarcatiuni sanitare ............... 9
Articolul 24 - Protectia aeronavelor sanitare .................. 10
Articolul 25 - Aeronave sanitare in zone care nu sint dominate
de catre partea adversa ......................... 10
Articolul 26 - Aeronave sanitare in zone de contact sau
similare ........................................ 10
Articolul 27 - Aeronave sanitare in zonele dominate de partea
adversa ......................................... 10
Articolul 28 - Restrictii la utilizarea aeronavelor sanitare ... 10
Articolul 29 - Notificari si acorduri referitoare la
aeronavele sanitare ............................. 11
Articolul 30 - Aterizarea si inspectarea aeronavelor sanitare .. 11
Articolul 31 - State neutre sau alte state care nu sint parti
la conflict ..................................... 11
Sectiunea III
Persoane disparute si decedate
Articolul 32 - Principiu general ............................... 12
Articolul 33 - Persoane disparute .............................. 12
Articolul 34 - Ramasitele persoanelor decedate ................. 12
TITLUL III
METODE SI MIJLOACE DE LUPTA, STATUTUL DE COMBATANT SI
DE PRIZONIER DE RAZBOI
Sectiunea I
Metode si mijloace de lupta
Articolul 35 - Reguli fundamentale ............................. 13
Articolul 36 - Arme noi ........................................ 13
Articolul 37 - Interzicerea perfidiei .......................... 13
Articolul 38 - Embleme recunoscute ............................. 13
Articolul 39 - Semne de nationalitate .......................... 13
Articolul 40 - Crutare ......................................... 13
Articolul 41 - Protectia inamicului scos din lupta ............. 13
Articolul 42 - Ocupantii aeronavelor ........................... 14
Sectiunea II
Statutul de combatant si de prizonier de razboi
Articolul 43 - Fortele armate .................................. 14
Articolul 44 - Combatantii si prizonierii de razboi ............ 14
Articolul 45 - Protectia persoanelor care au luat parte la
ostilitati ...................................... 14
Articolul 46 - Spionii ......................................... 15
Articolul 47 - Mercenarii ...................................... 15
TITLUL IV
POPULATIA CIVILA
Sectiunea I
Protectia generala impotriva efectelor ostilitatilor
Capitolul I - Regula fundamentala si domeniul de aplicare
Articolul 48 - Regula fundamentala ............................. 15
Articolul 49 - Definitia atacurilor si domeniul de aplicare .... 15
Capitolul II - Persoanele civile si populatia civila
Articolul 50 - Definitia persoanelor civile si a populatiei
civile .......................................... 16
Articolul 51 - Protectia populatiei civile ..................... 16
Capitolul III - Bunuri cu caracter civil
Articolul 52 - Protectia generala a bunurilor cu caracter
civil ........................................... 16
Articolul 53 - Protectia bunurilor culturale si a lacasurilor
de cult ......................................... 16
Articolul 54 - Protectia bunurilor indispensabile supravietuirii
populatiei civile ............................... 16
Articolul 55 - Protectia mediului inconjurator natural ......... 17
Articolul 56 - Protectia lucrarilor si a instalatiilor continind
forte periculoase ............................... 17
Capitolul IV - Masuri de precautie
Articolul 57 - Precautii in atac ............................... 17
Articolul 58 - Precautii impotriva efectelor atacurilor ........ 18
Capitolul V - Localitati si zone sub protectie speciala
Articolul 59 - Localitati neaparate ............................ 18
Articolul 60 - Zone demilitarizate ............................. 18
Capitolul VI - Protectia civila
Articolul 61 - Definitie si domeniu de aplicare ................ 19
Articolul 62 - Protectia generala .............................. 19
Articolul 63 - Protectia civila in teritoriile ocupate ......... 19
Articolul 64 - Organisme civile de protectie civila ale unor
state neutre sau ale altor state care nu sint
parti la conflict si organisme internationale
de coordonare ................................... 20
Articolul 65 - Incetarea protectiei ............................ 20
Articolul 66 - Identificare .................................... 20
Articolul 67 - Membrii fortelor armate si unitatile militare
afectate organismelor de protectie civila ....... 21
Sectiunea II
Ajutoare in favoarea populatiei civile
Articolul 68 - Domeniu de aplicare ............................. 21
Articolul 69 - Necesitati esentiale in teritoriile ocupate ..... 21
Articolul 70 - Actiuni de ajutor ............................... 21
Articolul 71 - Personalul care participa la actiunile de
asistenta ....................................... 22
Sectiunea III
Tratamentul persoanelor sub puterea unei parti in conflict
Capitolul I - Domeniu de aplicare si protectia persoanelor si a
bunurilor
Articolul 72 - Domeniu de aplicare ............................. 22
Articolul 73 - Refugiati si apatrizi ........................... 22
Articolul 74 - Regruparea familiilor dispersate ................ 22
Articolul 75 - Garantii fundamentale ........................... 22
Capitolul II - Masuri in favoarea femeilor si a copiilor
Articolul 76 - Protectia femeilor .............................. 23
Articolul 77 - Protectia copiilor .............................. 23
Articolul 78 - Evacuarea copiilor .............................. 24
Capitolul III - Ziaristii
Articolul 79 - Masuri de protectie a ziaristilor ............... 24
TITLUL V
APLICAREA CONVENTIILOR SI A PREZENTULUI PROTOCOL
Sectiunea I
Dispozitii generale
Articolul 80 - Masuri de executare ............................. 24
Articolul 81 - Activitatile Crucii Rosii si ale altor
organizatii umanitare ........................... 24
Articolul 82 - Consilierii juridici in fortele armate .......... 25
Articolul 83 - Difuzare ........................................ 25
Articolul 84 - Legi de aplicare ................................ 25
Sectiunea II
Masuri in situatiile de incalcare a conventiilor si a
prezentului protocol
Articolul 85 - Masuri in situatiile de incalcare a prezentului
protocol ........................................ 25
Articolul 86 - Omisiuni ........................................ 26
Articolul 87 - Obligatiile comandantilor ....................... 26
Articolul 88 - Intrajutorarea judiciara in materie penala ...... 26
Articolul 89 - Cooperarea ...................................... 26
Articolul 90 - Comisia internationala de stabilire a faptelor .. 26
Articolul 91 - Responsabilitate ................................ 27
TITLUL VI
DISPOZITII FINALE
Articolul 92 - Semnarea ........................................ 27
Articolul 93 - Ratificarea ..................................... 27
Articolul 94 - Aderarea ........................................ 27
Articolul 95 - Intrarea in vigoare ............................. 27
Articolul 96 - Raporturi conventionale de la intrarea in vigoare
a prezentului protocol .......................... 28
Articolul 97 - Amendamente ..................................... 28
Articolul 98 - Revizuirea anexei nr. 1 ......................... 28
Articolul 99 - Denuntarea ...................................... 28
Articolul 100 - Notificari ..................................... 29
Articolul 101 - Inregistrarea .................................. 29
Articolul 102 - Texte autentice ................................ 29
ANEXA Nr. 1
Regulament referitor la identificare
Capitolul I - Cartile de identitate
Articolul 1 - Cartea de identitate a personalului permanent
sanitar, religios si civil ..................... 29
Articolul 2 - Cartea de identitate a personalului temporar
sanitar, religios si civil ..................... 29
Capitolul II - Semnul distinctiv
Articolul 3 - Forma si natura ................................ 30
Articolul 4 - Utilizare ...................................... 30
Capitolul III - Semnale distinctive
Articolul 5 - Utilizare facultativa .......................... 30
Articolul 6 - Semnal luminos ................................. 30
Articolul 7 - Semnal radio ................................... 30
Articolul 8 - Identificarea prin mijloace electronice ........ 31
Capitolul IV - Comunicatii
Articolul 9 - Radiocomunicatii ............................... 31
Articolul 10 - Utilizarea codurilor internationale ............ 31
Articolul 11 - Alte mijloace de comunicatie ................... 31
Articolul 12 - Planuri de zbor ................................ 31
Articolul 13 - Semnale si proceduri pentru interceptarea
aeronavelor sanitare ........................... 31
Capitolul V - Protectia civila
Articolul 14 - Cartea de identitate ........................... 31
Articolul 15 - Semnul distinctiv international ................ 32
Capitolul VI - Lucrari si instalatii continind forte periculoase
Articolul 16 - Semnul special international ................... 32
ANEXA NR. 2
Cartea de identitate a ziaristului in misiune periculoasa ..... 33
PREAMBUL
Inaltele parti contractante,
proclamind dorinta lor arzatoare de a vedea dominind pacea intre popoare,
reamintind ca orice stat are datoria, in conformitate cu Carta Natiunilor
Unite, de a se abtine, in relatiile sale internationale, de a recurge la
amenintarea cu forta sau la folosirea fortei, fie impotriva suveranitatii,
integritatii teritoriale sau a independentei politice a oricarui stat, fie in
oricare alt mod incompatibil cu scopurile Natiunilor Unite,
considerind totusi necesar sa reafirme si sa dezvolte dispozitiile care
protejeaza victimele conflictelor armate si sa completeze masurile menite sa
intareasca aplicarea lor,
exprimind convingerea lor ca nici o dispozitie a prezentului protocol sau a
conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 nu poate fi interpretata ca
legitimind sau autorizind vreun act de agresiune sau oricare alta folosire a
fortei, incompatibila cu Carta Natiunilor Unite,
reafirmind, in plus, ca dispozitiile conventiilor de la Geneva din 12
august 1949 si ale prezentului protocol trebuie sa fie pe deplin aplicate, in
toate imprejurarile, tuturor persoanelor protejate de aceste instrumente, fara
nici o diferentiere defavorabila fondata pe natura sau originea conflictului
armat sau pe cauzele sustinute de partile la conflict sau atribuite acestora,
au convenit cele ce urmeaza:
TITLUL I
DISPOZITII GENERALE
Art. 1
Principii generale si domeniul de aplicare
1. Inaltele parti contractante se angajeaza sa respecte si sa faca sa fie
respectat prezentul protocol in toate imprejurarile.
2. In cazurile neprevazute de catre prezentul protocol sau de alte acorduri
internationale, persoanele civile si combatantii ramin sub ocrotirea si sub
autoritatea principiilor dreptului international, asa cum rezulta din uzantele
stabilite, din principiile umanitatii si din exigentele constiintei publice.
3. Prezentul protocol, care completeaza conventiile de la Geneva din 12
august 1949 pentru protectia victimelor razboiului, se aplica in situatiile
prevazute de art. 2 din aceasta conventie.
4. In situatiile avute in vedere in paragraful precedent sint cuprinse
conflictele armate in care popoarele lupta impotriva dominatiei coloniale si
ocupatiei straine si impotriva regimurilor rasiste, in exercitarea drepturilor
popoarelor de a dispune de ele insele, consacrat in Carta Natiunilor Unite si
in Declaratia referitoare la principiile de drept international privind
relatiile amicale si cooperarea intre state in conformitate cu Carta Natiunilor
Unite.
Art. 2
Definitii
In sensul prezentului protocol:
a) prin expresiile conventia I, conventia a II-a, conventia a III-a si
conventia a IV-a se inteleg Conventia de la Geneva pentru imbunatatirea soartei
ranitilor si a bolnavilor din fortele armate in campanie, din 12 august 1949,
Conventia de la Geneva pentru imbunatatirea soartei ranitilor, bolnavilor si
naufragiatilor din fortele armate pe mare, din 12 august 1949, Conventia de la
Geneva cu privire la tratamentul prizonierilor de razboi, din 12 august 1949
si, respectiv, Conventia de la Geneva referitoare la protectia persoanelor
civile in timp de razboi, din 12 august 1949; prin expresia conventiile se
inteleg cele patru conventii de la Geneva din 12 august 1949 pentru protectia
victimelor razboiului;
b) prin expresia regulile dreptului international aplicabile in conflictele
armate se inteleg regulile enuntate in acordurile internationale la care
participa partile in conflict, ca si principiile si regulile de drept
international general recunoscute, care sint aplicabile conflictelor armate;
c) prin expresia putere protectoare se intelege un stat neutru sau un alt
stat care nu este parte la conflict si care, fiind desemnat de o parte la
conflict si acceptat si de partea adversa, este dispus sa exercite functiile
incredintate puterii protectoare in baza conventiei si a prezentului protocol;
d) prin expresia substitut se intelege o organizatie care inlocuieste
puterea protectoare conform art. 5.
Art. 3
Inceperea si incetarea aplicarii
Fara a prejudicia dispozitiile aplicabile in orice moment:
a) conventiile si prezentul protocol se aplica de la inceputul oricarei
situatii la care se refera art. 1 al prezentului protocol;
b) aplicarea conventiilor si a prezentului protocol inceteaza, pe
teritoriul partilor in conflict, la incheierea generala a operatiilor militare
si, in cazul teritoriilor ocupate, la terminarea ocupatiei, exceptindu-se, in
ambele cazuri, categoriile de persoane a caror eliberare definitiva, repatriere
sau reasezare au loc ulterior. Aceste persoane continua sa beneficieze de
dispozitiile pertinente ale conventiilor si ale prezentului protocol pina la
eliberarea lor definitiva, repatrierea sau reasezarea lor.
Art. 4
Statutul juridic al partilor la conflict
Aplicarea conventiilor si a prezentului protocol, ca si incheierea
acordurilor prevazute de aceste instrumente nu vor avea efect asupra statutului
juridic al partilor la conflict.
Nici ocuparea unui teritoriu, nici aplicarea conventiilor si a prezentului
protocol nu vor afecta statutul juridic al teritoriului in cauza.
Art. 5
Desemnarea puterilor protectoare si a substitutului lor
1. Este de datoria partilor la un conflict, inca de la inceputul acestui
conflict, de a asigura respectarea si punerea in aplicare a conventiilor si a
prezentului protocol prin aplicarea sistemului puterilor protectoare, inclusiv,
indeosebi, desemnarea si acceptarea acestor puteri in conformitate cu
paragrafele urmatoare. Puterile protectoare vor fi insarcinate cu salvgardarea
intereselor partilor la conflict.
2. De la inceputul unei situatii la care se refera art. 1, fiecare dintre
partile la conflict va desemna, fara intirziere, o putere protectoare in scopul
aplicarii conventiilor si a prezentului protocol si va autoriza, de asemenea,
fara intirziere si in acelasi scop, activitatea unei puteri protectoare pe care
partea adversa o va fi desemnat si pe care ea insasi o va accepta ca atare.
3. Daca o putere protectoare nu a fost desemnata sau acceptata de la
inceputul unei situatii la care se refera art 1, Comitetul International al
Crucii Rosii, fara a afecta dreptul oricarei alte organizatii umanitare
impartiale de a proceda asemanator, va oferi bunele sale oficii partilor la
conflict in vederea desemnarii fara intirziere a unei puteri protectoare
agreate de partile la conflict. In acest scop, Comitetul International al
Crucii Rosii va putea, indeosebi, sa ceara fiecarei parti sa-i predea o lista
cu cel putin cinci state pe care aceasta parte le considera acceptabile, pentru
a actiona in numele sau in calitate de putere protectoare fata de o parte
adversa, si sa ceara fiecareia dintre partile adverse sa-i predea o lista de
cel putin cinci state pe care le-ar accepta ca putere protectoare a celeilalte
parti; aceste liste vor trebui sa fie comunicate comitetului in termen de doua
saptamini de la primirea cererii; el le va compara si va solicita acordul
oricaruia dintre statele ale caror denumire va figura pe cele doua liste.
4. Daca, in pofida celor de mai sus, lipseste o putere protectoare, partile
in conflict vor trebui sa accepte neintirziat oferta pe care ar putea s-o faca
Comitetul International al Crucii Rosii sau orice alta organizatie care
prezinta toate garantiile de impartialitate si de eficienta, dupa consultarile
ce se impun cu numitele parti si avind in vedere rezultatele acestor
consultari, de a actiona in calitate de substitut. Exercitarea functiilor sale
de catre un astfel de substitut este subordonata consimtamintului partilor la
conflict; partile la conflict vor face tot posibilul pentru a facilita sarcina
substitutului de a-si indeplini misiunea in conformitate cu conventiile si cu
prezentul protocol.
5. In conformitate cu art. 4, desemnarea si acceptarea puterilor
protectoare in scopul aplicarii conventiilor si a prezentului protocol nu vor
avea efect asupra statutului juridic al partilor la conflict, nici asupra
statutului juridic al unui teritoriu oarecare, inclusiv al unui teritoriu
ocupat.
6. Mentinerea relatiilor diplomatice intre partile la conflict sau faptul
de a incredinta unui stat tert protejarea intereselor unei parti si ale
resortisantilor sai in conformitate cu regulile dreptului international
referitoare la relatiile diplomatice nu constituie un obstacol la desemnarea
puterilor protectoare in scopul aplicarii conventiilor si a prezentului
protocol.
7. Intotdeauna cind se face mentiunea, in cele ce urmeaza, in prezentul
protocol, despre puterea protectoare, aceasta mentiune desemneaza deopotriva si
substitutul.
Art. 6
Personal calificat
1. Inca din timp de pace, inaltele parti contractante se vor stradui, cu
ajutorul societatilor nationale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele
Rosu) sa pregateasca personal calificat in vederea facilitarii aplicarii
conventiilor si a prezentului protocol si, mai ales, a activitatii puterilor
protectoare.
2. Recrutarea si pregatirea acestui personal tin de competenta nationala.
3. Comitetul International al Crucii Rosii va tine la dispozitia inaltelor
parti contractante listele persoanelor astfel pregatite, pe care inaltele parti
contractante le vor fi intocmit si pe care i le vor fi comunicat in acest scop.
4. Conditiile in care acest personal va fi utilizat in afara teritoriului
national vor face, in fiecare caz, obiectul unor acorduri speciale intre
partile interesate.
Art. 7
Reuniuni
Depozitarul prezentului protocol va convoca, la cererea uneia sau a mai
multora din inaltele parti contractante si cu aprobarea majoritatii acestora, o
reuniune a inaltelor parti contractante in vederea examinarii problemelor
generale referitoare la aplicarea conventiilor si protocolului.
TITLUL II
RANITI, BOLNAVI SI NAUFRAGIATI
Sectiunea I
Protectia generala
Art. 8
Terminologie
In sensul prezentului protocol:
a) prin termenii raniti si bolnavi se inteleg persoanele, militari sau
civili, care, ca urmare a unui traumatism, a unei boli sau a altor incapacitati
sau tulburari fizice sau mentale, au nevoie de ingrijiri medicale si care se
abtin de la orice act de ostilitate. Acesti termeni vizeaza, deopotriva,
lauzele, nou-nascutii si alte persoane care ar putea avea nevoie de ingrijiri
medicale imediate, cum ar fi infirmii si femeile insarcinate, si care se abtin
de la orice act de ostilitate;
b) prin termenul de naufragiati se inteleg persoanele, militari sau civili,
care se afla intr-o situatie periculoasa pe mare sau in alte ape, ca urmare a
nenorocirii care-i loveste sau care loveste nava sau aeronava care-i
transporta, si care se abtin de la orice act de ostilitate. Aceste persoane, cu
conditia ca ele sa continue sa se abtina de la orice act de ostilitate, vor
continua sa fie considerate ca naufragiati in timpul salvarii lor pina ce vor
fi dobindit un alt statut in virtutea conventiilor sau a prezentului protocol;
c) prin expresia personal sanitar se inteleg persoanele afectate in
exclusivitate de catre o parte in conflict fie scopurilor sanitare enumerate la
alin. e), fie administratiei unitatilor sanitare, fie - in sfirsit -
functionarii sau administrarii mijloacelor de transport sanitar. Aceste
afectari pot fi permanente sau temporare. Expresia acopera:
i) personalul sanitar, militar sau civil, al unei parti in conflict,
inclusiv cel care este mentionat in prima si a doua conventie, precum si cel
care este afectat unor organisme de protectie civila;
ii) personalul sanitar al societatilor nationale de Cruce Rosie (Semiluna
Rosie, Leul si Soarele Rosu) si alte societati nationale voluntare de
asistenta, recunoscute legal si autorizate de catre o parte la conflict;
iii) personalul sanitar al unitatilor sau al mijloacelor de transport
sanitar prevazute la art. 9 paragraful 2.
d) prin expresia personal religios se inteleg persoanele, militari sau
civili, precum sint preotii care se dedica in exclusivitate functiei lor si
sint atasati:
i) fie fortelor armate ale unei parti la conflict;
ii) fie unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitar ale unei
parti la conflict;
iii) fie unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare
prevazute la art. 9 paragraful 2;
iv) fie organismelor de protectie civila ale unei parti la conflict.
Alaturarea personalului religios acestor unitati poate fi permanenta sau
temporara si dispozitiile pertinente prevazute in alin. k) se aplica acestui
personal;
e) prin expresia unitati sanitare se inteleg asezaminte si alte formatii,
militare sau civile, organizate in scopuri sanitare, adica cautarea, evacuarea,
transportul, diagnosticul sau tratamentul - inclusiv primul ajutor - al
ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor, ca si prevenirea bolilor. Ea include,
intre altele, spitalele si alte unitati similare, centrele de transfuzie
sanguina, centrele si institutele de medicina preventiva si centrele de
aprovizionare sanitara, precum si depozitele de material sanitar si de produse
farmaceutice din aceste unitati. Unitatile sanitare pot fi fixe sau mobile,
permanente sau temporare;
f) prin expresia transport sanitar se intelege transportul rutier, pe apa
sau aerian, al ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor, al personalului sanitar
si religios si al materialului sanitar, protejati de conventii si de prezentul
protocol;
g) prin expresia mijloc de transport sanitar se intelege orice mijloc de
transport, militar sau civil, permanent sau temporar, destinat in exclusivitate
transportului sanitar si pus sub conducerea unei autoritati competente a unei
parti la conflict;
h) prin expresia vehicul sanitar se intelege orice mijloc de transport
sanitar terestru;
i) prin expresia nava si ambarcatiune sanitara se intelege orice mijloc de
transport pe apa;
j) prin expresia aeronava sanitara se intelege orice mijloc de transport
aerian sanitar;
k) sint permanenti personalul sanitar, unitatile sanitare si mijloacele de
transport sanitar afectate in exclusivitate scopurilor sanitare pe o durata
nedeterminata. Sint temporare personalul sanitar, unitatile sanitare si
mijloacele de transport sanitar utilizate exclusiv in scopuri sanitare pentru
perioade limitate, pe toata durata acestor perioade. In afara cazurilor in care
ar fi altfel calificate, expresiile personal sanitar, unitate sanitara si
mijloc de transport sanitar includ personal, unitati sau mijloace de transport
care pot fi permanente sau temporare;
l) prin expresia semn distinctiv se intelege semnul distinctiv al Crucii
Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului si Soarelui Rosu, pe fond alb, cind
este utilizat pentru protectia unitatilor si mijloacelor de transport sanitare
si a personalului sanitar si religios, ca si a materialului acestora;
m) prin expresia semnal distinctiv se intelege orice mijloc de semnalizare
destinat exclusiv pentru a permite identificarea unitatilor si a mijloacelor de
transport sanitare, prevazute in cap. 3 al anexei nr. 1 la prezentul protocol;
Art. 9
Domeniul de aplicare
1. Prezentul titlu, ale carui prevederi au ca scop ameliorarea situatiei
ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor, se aplica tuturor acelora care sint
afectati de o situatie prevazuta la art. 1, fara nici o diferentiere
nefavorabila fondata pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau credinta, opinii
politice sau altele, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice
alta situatie sau orice alt criteriu analog.
2. Dispozitiile pertinente ale art. 27 si 32 ale primei conventii se aplica
unitatilor si mijloacelor de transport sanitare permanente (altele decit
navele-spital, la care se aplica art. 25 din conventia a II-a), ca si
personalului lor pus la dispozitie in scopuri umanitare de o parte la conflict:
a) de catre un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la conflict;
b) de catre o societate de ajutor recunoscuta si autorizata de acest stat;
c) de catre o organizatie internationala impartiala, cu caracter umanitar.
Art. 10
Protectie si ingrijiri
1. Toti ranitii, bolnavii si naufragiatii, oricare ar fi partea careia ii
apartin, trebuie sa fie respectati si protejati.
2. In toate imprejurarile ei trebuie sa fie tratati cu umanitate si sa
primeasca, in masura posibilului si in timpul cel mai scurt, ingrijirile
medicale cerute de starea lor. Nici o diferentiere fondata pe alte criterii
decit cele medicale nu trebuie facuta intre acestia.
Art. 11
Protectia persoanei
1. Sanatatea si integritatea fizica sau mentala a persoanelor aflate in
miinile partii adverse sau internate, detinute sau in orice alt fel private de
libertate ca urmare a unei situatii prevazute in art. 1, nu trebuie sa fie
compromise prin nici un act si nici prin vreo omisiune nejustificata. In
consecinta, este interzis de a supune persoanele prevazute in prezentul articol
unui act medical care nu ar fi motivat de starea sanatatii lor si care nu ar fi
conform cu normele medicale in general recunoscute pe care partea responsabila
de actul respectiv l-ar aplica, in circumstante medicale analoage, propriilor
sai resortisanti, aflati in libertate.
2. Este, in special, interzis de a practica asupra acestor persoane, chiar
si cu consimtamintul lor:
a) mutilari fizice;
b) experiente medicale sau stiintifice;
c) prelevari de tesuturi sau de organe pentru transplanturi, cu exceptia
cazurilor cind aceste acte sint justificate in conditiile prevazute in
paragraful 1.
3. Nu se poate face derogare la interdictia prevazuta la paragraful 2 c)
decit atunci cind este vorba de donari de singe in vederea transfuziei sau de
piele destinata grefelor, cu conditia ca aceste donari sa fie voluntare si sa
nu fie rezultatul unor masuri coercitive sau al insistentei si ca ele sa fie
destinate unor scopuri terapeutice in conditii compatibile cu normele medicale
general recunoscute si cu controale efectuate atit in interesul donatorului,
cit si al primitorului.
4. Orice act sau omisiune voluntara care pune in mod grav in pericol
sanatatea sau integritatea fizica sau mentala a oricarei persoane sub puterea
unei parti, alta decit cea de care ea depinde si care, fie ca contravine uneia
dintre interdictiile enuntate in paragrafele 1 si 2, fie ca nu respecta
conditiile prevazute in paragraful 3, constituie o infractiune grava la
prezentul protocol.
5. Persoanele definite in paragraful 1 au dreptul de a refuza orice
interventie chirurgicala. In caz de refuz, personalul sanitar trebuie sa se
straduiasca sa obtina o declaratie scrisa in acest sens, semnata sau
recunoscuta de pacient.
6. Orice parte la conflict trebuie sa constituie un dosar medical pentru
orice donatie de singe in vederea transfuziei sau de piele destinata grefelor,
de catre persoanele vizate in paragraful 1, daca aceasta donatie este efectuata
sub responsabilitatea acestei parti. In afara de aceasta, orice parte la conflict
trebuie sa se straduiasca sa dispuna de un dosar cu toate actele medicale
intreprinse fata de persoanele internate, detinute sau private in orice alt mod
de libertate, ca urmare a unei situatii vizate in art. 1. Aceste dosare trebuie
sa fie, in orice moment, puse la dispozitia puterii protectoare, in scop de
inspectie.
Art. 12
Protectia unitatilor sanitare
1. Unitatile sanitare vor fi, intotdeauna, respectate si protejate si nu
vor face obiectul atacurilor.
2. Paragraful 1 se aplica unitatilor sanitare civile in masura in care
indeplinesc una din conditiile urmatoare:
a) apartin uneia dintre partile in conflict;
b) sint recunoscute si autorizate de autoritatile competente ale uneia
dintre partile la conflict;
c) sint autorizate, conform art. 9 paragraful 2 al prezentului protocol sau
art. 27 al conventiei I.
3. Partile la conflict sint obligate sa-si comunice amplasarea unitatilor
lor sanitare fixe. Absenta unei asemenea notificari nu exonereaza nici una
dintre parti de obligatia de a respecta dispozitiile paragrafului 1.
4. In nici o imprejurare, unitatile sanitare nu trebuie sa fie utilizate
pentru a se incerca sa se puna la adapost, de atacuri, obiective militare. De
fiecare data cind aceasta va fi posibil, partile la conflict vor veghea ca
unitatile sanitare sa fie situate in asa fel incit atacurile impotriva
obiectivelor militare sa nu puna in pericol aceste unitati sanitare.
Art. 13
Incetarea protectiei unitatilor sanitare civile
1. Protectia unitatilor sanitare civile nu poate inceta decit daca acestea
sint utilizate pentru a se comite, in afara destinatiei lor umanitare, acte
daunatoare inamicului. Totusi, protectia va inceta numai dupa o somatie care va
fixa, de cite ori este cazul, un termen rezonabil si care a ramas fara
rezultat.
2. Nu vor fi considerate acte daunatoare inamicului:
a) faptul ca personalul unitatii este inzestrat cu arme usoare individuale
pentru propria sa aparare sau pentru apararea ranitilor si a bolnavilor aflati
in ingrijire;
b) faptul ca unitatea este pazita de un pichet, de santinele sau de o
escorta;
c) faptul ca in unitate se afla portative si munitii luate de la raniti si
bolnavi si care nu au fost inca predate serviciului competent;
d) faptul ca membri ai fortelor armate sau alti combatanti se afla in
aceste unitati din ratiuni medicale.
Art. 14
Limitarea rechizitiei unitatilor sanitare civile
1. Puterea ocupanta are datoria sa asigure ca nevoile medicale ale
populatiei civile sa continue sa fie satisfacute in teritoriile ocupate.
2. In consecinta, puterea ocupanta nu poate rechizitiona unitatile sanitare
civile, echipamentul lor, materialele sau personalul lor, atita vreme cit
aceste mijloace sint necesare pentru a satisface nevoile medicale ale
populatiei civile si pentru a asigura continuitatea ingrijirii ranitilor si
bolnavilor in curs de tratament.
3. Puterea ocupanta poate rechizitiona mijloacele de transport mentionate
mai sus cu conditia de a continua sa respecte regula generala stabilita in
paragraful 2 si sub rezerva urmatoarelor conditii specifice:
a) ca mijloacele sa fie necesare pentru a asigura un tratament medical
imediat si corespunzator ranitilor si bolnavilor fortelor armate ale puterii
ocupante sau prizonierilor de razboi;
b) ca rechizitia sa nu depaseasca perioada in care aceasta necesitate se
manifesta;
c) sa fie luate masuri imediate pentru ca ingrijirea medicala a populatiei
civile, ca si a ranitilor si bolnavilor in curs de tratament, afectati de
rechizitie, sa continue sa fie satisfacute.
Art. 15
Protectia personalului sanitar si religios civil
1. Personalul sanitar civil va fi respectat si protejat.
2. In caz de necesitate trebuie sa fie acordata toata asistenta posibila
personalului civil intr-o zona in care serviciile sanitare civile au fost
dezorganizate ca urmare a luptelor.
3. Puterea ocupanta va acorda toata asistenta personalului sanitar civil in
teritoriile ocupate pentru a-i permite sa indeplineasca cit mai bine misiunea
sa umanitara. Puterea ocupanta nu poate cere de la personalul sanitar ca
aceasta misiune sa se indeplineasca cu prioritate in folosul cuiva, cu exceptia
cazurilor impuse de ratiuni medicale. Acest personal nu va fi constrins la
sarcini incompatibile cu misiunea sa umanitara.
4. Personalul sanitar civil se va putea deplasa spre locurile unde
serviciile sale sint indispensabile, sub rezerva masurilor de control si de
securitate pe care partea la conflict interesata le va considera necesare.
5. Personalul religios civil va fi respectat si protejat. Dispozitiile
conventiilor si a prezentului protocol, referitoare la protectia si
identificarea personalului sanitar, ii sint aplicabile.
Art. 16
Protectia generala a misiunii medicale
1. Nimeni nu va putea fi pedepsit pentru ca a exercitat o activitate cu
caracter medical conform deontologiei, oricare ar fi fost imprejurarile sau
beneficiarii acestei activitati.
2. Persoanele exercitind o activitate cu caracter medical nu pot fi
constrinse sa indeplineasca acte sau sa efectueze lucrari contrare deontologiei
sau altor reguli medicale care protejeaza ranitii si bolnavii sau dispozitiilor
conventiilor sau prezentului protocol si nici sa se abtina de la indeplinirea
actelor cerute de aceste reguli sau dispozitii.
3. Nici o persoana exercitind o activitate medicala nu poate fi constrinsa
sa dea unei persoane apartinind fie unei parti adverse, fie aceleiasi parti ca
si ea, cu exceptia cazurilor prevazute de legea acesteia din urma, informatii
referitoare la ranitii si bolnavii pe care-i ingrijeste sau i-a ingrijit, daca
ea considera ca astfel de informatii pot aduce prejudicii acestora sau
familiilor lor. Prevederile care reglementeaza notificarea obligatorie a
bolilor transmisibile vor trebui, totusi, respectate.
Art. 17
Rolul populatiei civile si al societatilor de asistenta
1. Populatia civila trebuie sa respecte ranitii, bolnavii si naufragiatii,
chiar daca ei apartin partii adverse, si sa nu exercite contra lor nici un act
de violenta. Populatia civila si societatile de asistenta, cum sint societatile
nationale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu), vor fi
autorizate, chiar in regiunile invadate sau ocupate, sa adune pe acesti raniti,
bolnavi sau naufragiati si sa le acorde ingrijiri, chiar din proprie
initiativa. Nimeni nu va fi amenintat, urmarit, condamnat sau pedepsit pentru
astfel de acte umanitare.
2. Partile la conflict vor putea face apel la populatia civila si la
societatile de asistenta mentionate in paragraful 1 pentru a aduna ranitii,
bolnavii si naufragiatii si a le acorda ingrijiri, precum si pentru a cauta
mortii si a da indicatii despre locul in care se gasesc; ele vor acorda
protectia si facilitatile necesare celor ce vor fi raspuns la acest apel. In cazul
in care partea adversa va lua sau a reluat controlul asupra regiunii, ea va
mentine aceasta protectie si aceste facilitati atita timp cit acestea vor fi
necesare.
Art. 18
Identificarea
1. Fiecare parte la conflict trebuie sa se straduiasca sa faca in asa fel
ca personalul sanitar si religios, precum si unitatile si mijloacele de
transport sanitare, sa poata fi identificate.
2. Fiecare parte la conflict trebuie, totodata, sa se straduiasca sa adopte
si sa puna in aplicare metode si proceduri permitind identificarea unitatilor
si mijloacelor de transport sanitare care utilizeaza semnul distinctiv si
semnale distinctive.
3. In teritoriile ocupate si in zonele in care luptele se desfasoara sau
este posibil sa se desfasoare, personalul sanitar civil si personalul religios
civil se vor face recunoscuti - ca regula generala - cu ajutorul semnului
distinctiv si al unei carti de identitate, atestind statutul lor.
4. Cu consimtamintul autoritatii competente, unitatile si mijloacele de
transport sanitare vor fi marcate cu semnul distinctiv. Navele si
ambarcatiunile sanitare vizate in art. 22 al prezentului protocol vor fi
marcate in conformitate cu prevederile celei de a II-a conventii.
5. In plus fata de semnul distinctiv, o parte la conflict poate, in
conformitate cu cap. III al anexei nr. I din prezentul protocol, sa autorizeze
folosirea semnalelor distinctive pentru a permite identificarea unitatilor si a
mijloacelor de transport sanitare. Cu titlu exceptional, in cazurile speciale
prevazute in amintitul capitol, mijloacele de transport sanitare pot utiliza
semnale distinctive fara a arbora semnul distinctiv.
6. Indeplinirea dispozitiilor prevazute in paragrafele 1 - 5 este
reglementata de catre cap. I - III ale anexei nr. 1 la prezentul protocol.
Semnalele descrise in cap. III al acestei anexe si destinate exclusiv folosirii
de catre unitatile si mijloacele de transport sanitare nu vor putea fi
utilizate, in afara exceptiilor prevazute in amintitul capitol, decit pentru a
permite identificarea unitatilor si a mijloacelor de transport sanitare.
7. Prevederile prezentului articol nu permit extinderea utilizarii, in timp
de pace, a semnului distinctiv dincolo de ceea ce este prevazut in art. 44 al
conventiei I.
8. Prevederile conventiilor si ale prezentului protocol referitoare la
controlul intrebuintarii semnului distinctiv, precum si a prevenirii si
reprimarii folosirii sale abuzive, sint aplicabile si semnalelor distinctive.
Art. 19
State neutre si alte state care nu sint parti la conflict
Statele neutre si alte state care nu sint parti la conflict vor aplica
dispozitiile pertinente ale prezentului protocol persoanelor protejate de acest
titlu, care pot fi primite sau internate pe teritoriul lor, ca si mortilor
partilor la acest conflict pe care ii vor putea stringe.
Art. 20
Interzicerea represaliilor
Represaliile contra persoanelor si bunurilor protejate de prezentul titlu
sint interzise.
Sectiunea II
Transporturi sanitare
Art. 21
Vehicule sanitare
Vehiculele sanitare vor fi respectate si protejate in modul prevazut de
catre conventii si de prezentul protocol pentru unitatile sanitare mobile.
Art. 22
Nave-spital si ambarcatiuni de salvare de coasta
1. Dispozitiile conventiilor cu privire la:
a) navele descrise la art. 22, 24, 25 si 27 ale celei de a II-a conventii;
b) barcile lor de salvare si ambarcatiunile lor;
c) personalul lor si echipajele lor;
d) ranitii, bolnavii si naufragiatii care se afla la bord, se vor aplica si
atunci cind aceste nave, barci sau ambarcatii transporta civili raniti, bolnavi
si naufragiati care nu apartin uneia din categoriile mentionate in art. 13 al
celei de-a II-a conventii. Totusi, acesti civili nu vor trebui sa fie nici
predati unei parti care nu este a lor si nici capturati pe mare. Daca se afla
sub puterea unei parti la conflict care nu este a lor, cea de-a IV-a conventie
si prezentul protocol le vor fi aplicabile.
2. Protectia asigurata de catre conventii pentru navele descrise in art. 25
al celei de-a II-a conventii se extinde navelor-spital puse la dispozitia unei
parti la conflict in scopuri umanitare:
a) de catre un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la acest
conflict, sau
b) de catre o organizatie internationala impartiala cu caracter umanitar,
sub rezerva, in ambele cazuri, a indeplinirii conditiilor enuntate in articolul
amintit.
3. Ambarcatiunile descrise in art. 27 al celei de-a II-a conventii vor fi
protejate chiar daca notificarea avuta in vedere in acest articol nu a fost
facuta. Partile la conflict trebuie totusi sa se informeze reciproc asupra
oricarui element referitor la aceste ambarcatiuni care sa permita sa fie
identificate si recunoscute mai usor.
Art. 23
Alte nave si ambarcatiuni sanitare
1. Navele si ambarcatiunile sanitare, altele decit cele prevazute in art.
22 al prezentului protocol si in art. 38 al celei de-a II-a conventii, trebuie,
fie ca se afla pe mare sau in alte ape, sa fie respectate si protejate in modul
prevazut pentru unitatile sanitare mobile de catre conventii si prezentul
protocol. Protectia acestor nave neputind fi eficace decit daca ele pot fi
identificate si recunoscute ca nave sau ambarcatiuni sanitare, ele trebuie sa
fie marcate cu semnul distinctiv si sa se conformeze, in masura posibilului,
dispozitiilor art. 43 alin. 2 al celei de-a II-a conventii.
2. Navele si ambarcatiunile prevazute in paragraful 1 ramin supuse
dreptului razboiului. Ordinul de a stopa, de a indeparta sau de a lua o ruta
determinata va putea sa le fie dat de orice nava de razboi navigind la
suprafata, care este in masura sa faca sa fie executat acest ordin imediat, si
ele vor trebui sa se supuna oricarui ordin de aceasta natura. Ele nu pot fi
deturnate intr-un alt mod de la misiunea lor sanitara cit timp vor fi necesare
pentru ranitii, bolnavii si naufragiatii care se afla la bordul lor.
3. Protectia prevazuta in paragraful 1 nu va inceta decit in conditiile
enuntate in art. 34 si 35 ale celei de-a II-a conventii. Un refuz net de a se
supune unui ordin dat in conformitate cu paragraful 2 constituie un act
daunator inamicului in sensul art. 34 al celei de-a II-a conventii.
4. O parte la conflict va putea notifica unei parti adverse, de indata ce
va fi posibil inaintea plecarii, numele, caracteristicile, ora de plecare
prevazuta, ruta, viteza estimata a navei sau ambarcatiunii sanitare, mai ales
daca este vorba de nave mai mari de 2.000 tone brute, si va putea comunica
toate celelalte informatii care ar usura identificarea si recunoasterea. Partea
adversa trebuie sa confirme primirea acestor informatii.
5. Dispozitiile art. 37 al celei de-a II-a conventii se aplica personalului
sanitar si religios care se afla la bordul acestor nave si ambarcatiuni.
6. Dispozitiile pertinente ale celei de-a II-a conventii se aplica
ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor care apartin categoriilor prevazute in
art. 13 al celei de-a II-a conventii si in art. 44 al prezentului protocol,
care se afla la bordul acestor nave si ambarcatiuni sanitare. Persoanele civile
ranite, bolnavii si naufragiatii care nu apartin nici uneia din categoriile
mentionate in art. 13 al celei de-a II-a conventii nu trebuie, daca ele sint pe
mare, nici sa fie predate unei parti care nu este a lor, nici sa fie obligate
sa paraseasca nava; daca, cu toate acestea, ele se afla sub puterea unei parti
la conflict care nu este a lor, cea de-a IV-a conventie si prezentul protocol
le sint aplicabile.
Art. 24
Protectia aeronavelor sanitare
Aeronavele sanitare vor fi respectate si protejate in conformitate cu
dispozitiile prezentului titlu.
Art. 25
Aeronave sanitare in zone care nu sint dominate de catre partea adversa
In zonele terestre dominate de catre forte prietene sau in zone maritime
care nu sint in fapt dominate de catre o parte adversa, si in spatiul lor
aerian, respectarea si protectia aeronavelor sanitare ale unei parti in
conflict nu depind de un acord cu partea adversa. O parte in conflict care
intrebuinteaza astfel aeronavele sale sanitare in aceste zone va putea, cu
toate acestea, pentru a intari securitatea lor, sa prezinte partii adverse
notificarile prevazute in art. 29, mai ales cind aceste aeronave efectueaza
zboruri care le aduc in bataia sistemelor de arme sol-aer ale partii adverse.
Art. 26
Aeronave sanitare in zone de contact sau similare
1. In partile zonei de contact dominata de fapt de catre forte prietene, ca
si in zonele pe care in fapt nici o forta nu le domina in mod clar, si in
spatiul aerian corespunzator, protectia aeronavelor sanitare nu poate fi pe
deplin eficace decit daca un acord prealabil a intervenit intre autoritatile
militare competente ale partilor la conflict, asa cum este prevazut in art. 29.
In absenta unui astfel de acord, aeronavele sanitare actioneaza doar pe riscul
lor; aeronavele sanitare vor trebui, cu toate acestea, sa fie respectate atunci
cind vor fi fost recunoscute ca atare.
2. Expresia zona de contact se aplica oricarei zone terestre in care
elementele avansate ale fortelor opuse sint in contact unele cu celelalte, mai
ales acolo unde sint expuse tragerilor directe de la sol.
Art. 27
Aeronave sanitare in zonele dominate de partea adversa
1. Aeronavele sanitare ale partii la conflict vor ramine protejate in timp
ce survoleaza zone terestre sau maritime dominate in fapt de catre o parte
adversa, cu conditia de a fi obtinut in prealabil, pentru astfel de zboruri,
acordul autoritatii competente a acestei parti adverse.
2. O aeronava sanitara care survoleaza o zona dominata, in fapt, de o parte
adversa, in absenta acordului prevazut de paragraful 1 sau contravenind unui
astfel de acord, ca urmare a unei erori de navigatie sau a unei situatii de
urgenta afectind securitatea zborului, va trebui sa faca tot posibilul pentru a
se face identificata si pentru a informa partea adversa. Indata ce partea
adversa va fi recunoscut o astfel de aeronava sanitara, ea va trebui sa faca
toate eforturile normale pentru a da ordinul de aterizare sau de amerizare
prevazut in art. 30 paragraful 1, sau pentru a lua alte masuri care sa
ocroteasca interesele acestei parti si pentru a da aeronavei, in cele doua
cazuri, timpul de a se supune, inainte de a recurge la un atac.
Art. 28
Restrictii la utilizarea aeronavelor sanitare
1. Este interzis partilor la conflict sa utilizeze aeronavele lor sanitare
pentru a incerca sa obtina un avantaj militar asupra partii adverse. Prezenta
aeronavelor sanitare nu trebuie sa fie folosita pentru a se incerca sa se puna
obiective militare la adapost de un atac.
2. Aeronavele sanitare nu vor trebui sa fie utilizate pentru a culege sau
transmite informatii cu caracter militar si nu trebuie sa transporte materiale
destinate acestui scop. Le este interzis sa transporte persoane sau o
incarcatura necuprinsa in definitia data in art. 8 alin. f). Transportul la
bord de efecte personale ale ocupantilor sau de material destinat in
exclusivitate sa faciliteze navigatia, comunicatiile sau identificarea nu este
considerat ca interzis.
3. Aeronavele sanitare nu trebuie sa transporte alte arme decit armele
portative si munitiile care vor fi fost luate de la ranitii, bolnavii sau
naufragiatii care se gasesc la bord si care nu vor fi fost predate serviciilor
competente, precum si arme usoare individuale necesare pentru a permite
personalului sanitar ce se afla la bord de a-si asigura apararea sa si aceea a
ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor ce se afla in ingrijirea sa.
4. Efectuind zborurile prevazute in art. 26 si 27, aeronavele sanitare nu
trebuie sa fie folosite, fara un acord prealabil cu partea adversa, pentru
cautarea ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor.
Art. 29
Notificari si acorduri referitoare la aeronavele sanitare
1. Notificarile prevazute in art. 25 sau cererile de acord prealabil prevazute
in art. 26, 27, 28 paragraful 4 si 31 trebuie sa indice numarul prevazut de
aeronave sanitare, planurile de zbor si mijloacele lor de identificare; ele vor
fi interpretate ca semnificind ca fiecare zbor se va efectua conform cu
dispozitiile art. 28.
2. Partea care primeste o notificare intocmita in baza art. 25 trebuie sa
confirme neintirziat primirea acesteia.
3. Partea care primeste o cerere de acord prealabil in conformitate fie cu
art. 26, 27 sau 31, fie cu art. 28 paragraful 4, trebuie sa notifice cit mai
repede posibil partii solicitante:
a) fie acceptarea cererii;
b) fie respingerea cererii;
c) fie o propunere rezonabila de modificare a cererii. Ea poate, de
asemenea, sa propuna interzicerea sau restringerea altor zboruri in zona in
timpul perioadei avute in vedere. Daca partea care a prezentat cererea accepta
contrapropunerile, ea trebuie sa notifice acordul sau celeilalte parti.
4. Partile vor lua masurile necesare pentru a face posibile aceste
notificari si pentru a incheia rapid aceste acorduri.
5. Partile vor lua, de asemenea, masurile necesare pentru ca continutul
pertinent al acestor notificari si al acestor acorduri sa fie difuzate rapid
unitatilor militare si ca acestea sa fie incunostintate rapid despre mijloacele
de identificare folosite de respectivele aeronave sanitare.
Art. 30
Aterizarea si inspectarea aeronavelor sanitare
1. Aeronavele sanitare, survolind zone dominate in fapt de partea adversa
sau zone pe care in fapt nici o forta nu le domina in mod evident, pot fi
somate sa aterizeze sau sa amerizeze, dupa caz, pentru a permite inspectia
prevazuta in paragrafele urmatoare. Aeronavele sanitare vor trebui sa se supuna
oricarei somatii de acest gen.
2. Daca o aeronava sanitara aterizeaza sau amerizeaza la somatie sau pentru
alte motive, ea nu poate fi supusa inspectiei decit pentru a se verifica
elementele mentionate in paragrafele 3 si 4. Inspectia va trebui sa fie
intreprinsa fara intirziere si sa se efectueze rapid. Partea care procedeaza la
inspectie nu trebuie sa ceara ca ranitii si bolnavii sa fie debarcati din
aeronava, cu exceptia cazului cind debarcarea este indispensabila inspectarii.
In orice caz, ea trebuie sa vegheze ca aceasta inspectie sau aceasta debarcare
sa nu agraveze starea ranitilor sau bolnavilor.
3. Daca inspectia arata ca aeronava:
a) este o aeronava sanitara in sensul art. 8 alin. j);
b) nu contravine conditiilor prescrise in art. 28; si
c) nu a efectuat zborul sau in lipsa sau cu violarea unui acord prealabil,
atunci cind un astfel de acord se impune, aeronava cu acei din ocupantii sai
apartinind fie unei parti adverse, fie unui stat neutru sau unui alt stat care
nu este parte la conflict, va fi autorizata sa-si continue neintirziat zborul.
4. Daca inspectia arata ca aeronava:
a) nu este o aeronava sanitara in sensul art. 8 alin. j);
b) contravine conditiilor prevazute in art. 28; sau
c) a efectuat zborul sau in lipsa sau cu violarea unui acord prealabil,
atunci cind un astfel de acord se impune, aeronava poate fi retinuta. Ocupantii
sai trebuie sa fie tratati cu totii in conformitate cu dispozitiile pertinente
ale conventiilor si ale prezentului protocol. In cazul cind aeronava retinuta
era afectata ca aeronava sanitara permanenta, ea nu poate fi utilizata ulterior
decit ca aeronava sanitara.
Art. 31
Statele neutre sau alte state care nu sint parti la conflict
1. Aeronavele sanitare nu trebuie, cu exceptia cazului cind exista un acord
prealabil, nici sa survoleze teritoriul unui stat neutru sau al unui alt stat
care nu este parte la conflict, si nici sa aterizeze sau sa amerizeze. Cu toate
acestea, daca un astfel de acord exista, aceste aeronave vor trebui sa fie
respectate pe toata durata zborului lor si pe timpul eventualelor escale. Ele
vor trebui, cu toate acestea, sa se supuna oricarei somatii de aterizare sau
amerizare, dupa caz.
2. O aeronava sanitara care, in lipsa unui acord sau contravenind
dispozitiilor unui acord, survoleaza teritoriul unui stat neutru sau al unui
alt stat care nu este parte la conflict, fie ca urmare a unei erori de
navigatie, fie ca urmare a unei situatii de urgenta privind securitatea
zborului, trebuie sa se straduiasca sa notifice zborul sau si sa se faca
identificata. Indata ce acest stat va fi recunoscut o astfel de aeronava
sanitara, el va trebui sa depuna toate eforturile cuvenite pentru a da ordinul
de aterizare sau amerizare, prevazut in art. 30 paragraful 1, sau pentru a lua
alte masuri de a ocroti interesele acestui stat si pentru a da aeronavei, in
ambele cazuri, timpul sa se supuna inainte de a recurge la un atac.
3. Daca o aeronava sanitara, in conformitate cu un acord sau in conditiile
indicate in paragraful 2, aterizeaza sau amerizeaza, la somatie sau pentru alte
motive, pe teritoriul unui stat neutru sau al unui stat care nu este parte la
conflict, ea va putea fi supusa unei inspectii pentru a se determina daca ea
este intr-adevar o aeronava sanitara. Inspectia va trebui sa fie intreprinsa
fara intirziere si efectuata rapid. Partea care procedeaza la inspectie nu
trebuie sa ceara ca ranitii si bolnavii care depind de partea care utilizeaza
aeronava sa fie debarcati din aeronava, in afara de cazul in care aceasta
debarcare este indispensabila inspectiei. In orice caz, ea va veghea ca aceasta
inspectie sau aceasta debarcare sa nu agraveze starea ranitilor si a
bolnavilor. Daca inspectia arata ca este vorba efectiv de o aeronava sanitara,
aceasta aeronava cu ocupantii sai, cu exceptia celor care trebuie sa fie
retinuti in baza regulilor de drept international aplicabil in conflicte
armate, va fi autorizata sa-si continue zborul si va beneficia de facilitatile
corespunzatoare. Daca inspectia arata ca aceasta aeronava nu este o aeronava
sanitara, aeronava va fi retinuta si ocupantii sai vor fi tratati in
conformitate cu dispozitiile paragrafului 4.
4. Cu exceptia celor care sint debarcati cu titlu temporar, ranitii,
bolnavii si naufragiatii debarcati dintr-o aeronava sanitara, cu consimtamintul
autoritatii locale, pe teritoriul unui stat neutru sau al unui stat care nu
este parte la conflict, vor fi, in afara cazului unei intelegeri diferite intre
acest stat si partile in conflict, retinuti de catre acest stat atunci cind
regulile dreptului international aplicabil in conflictele armate o cer, astfel
ca ei sa nu poata lua parte din nou la ostilitati. Cheltuielile de spitalizare
si internare cad in sarcina statului de care aceste persoane depind.
5. Statele neutre sau celelalte state care nu sint parti la conflict vor
aplica, in mod egal tuturor partilor la conflict, conditiile si eventualele
restrictii referitoare la survolul teritoriului lor de catre aeronave sanitare
sau la aterizarea acestor aeronave.
Sectiunea III
Persoane disparute si decedate
Art. 32
Principiu general
In aplicarea prezentei sectiuni, activitatea inaltelor parti contractante,
a partilor la conflict si a organizatiilor umanitare internationale mentionate
in conventii si in prezentul protocol va fi motivata in primul rind de catre
dreptul pe care-l au familiile de a cunoaste soarta membrilor lor.
Art. 33
Persoane disparute
1. Indata ce imprejurarile o permit si cel mai tirziu incepind de la
sfirsitul ostilitatilor active, fiecare parte la conflict trebuie sa caute
persoanele a caror disparitie a fost semnalata de o parte adversa. Numita parte
adversa trebuie sa comunice toate informatiile utile despre aceste persoane,
pentru a facilita cercetarile.
2. Pentru a facilita stringerea de informatii prevazute in paragraful
precedent, fiecare parte la conflict trebuie, in ceea ce priveste persoanele
care nu ar beneficia de un regim mai favorabil in virtutea conventiilor sau a
prezentului protocol:
a) sa inregistreze informatiile prevazute in art. 138 al celei de-a IV-a
conventii despre acele persoane care au fost detinute, inchise sau tinute in
captivitate sau in alt mod, mai mult de doua saptamini, ca urmare a
ostilitatilor sau a unei ocupatii, sau care au decedat in cursul unei perioade
de detentie;
b) in toata masura posibilului, sa faciliteze si, daca este necesar, sa
efectueze cautarea acestor persoane si sa inregistreze informatiile despre
aceste persoane, daca ele au decedat in alte imprejurari, ca urmare a
ostilitatilor sau a unei ocupatii.
3. Informatiile despre persoanele a caror disparitie a fost semnalata in
aplicarea paragrafului 1 si a cererilor relative la aceste informatii, sint
transmise fie direct, fie prin intermediul puterii protectoare, al Agentiei
centrale de depistare a Comitetului International al Crucii Rosii, sau al
societatilor nationale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu).
Atunci cind informatiile nu sint transmise prin intermediul Comitetului
International al Crucii Rosii si al agentiei sale de depistare, fiecare parte
la conflict procedeaza astfel incit acestea sa fie furnizate si agentiei
centrale de depistare.
4. Partile la conflict se vor stradui sa se inteleaga asupra aranjamentelor
care sa permita echipelor de cautare sa identifice si sa ridice mortii in
zonele cimpului de lupta; aceste aranjamente vor putea sa prevada, cind va fi
cazul, ca aceste echipe sa fie insotite de un personal al partii adverse,
atunci cind ele isi indeplinesc misiunea in zonele care sint sub controlul
acestei parti adverse. Personalul acestor echipe va trebui sa fie respectat si
protejat atunci cind se dedica in exclusivitate unor astfel de misiuni.
Art. 34
Ramasitele persoanelor decedate
1. Ramasitele persoanelor care au decedat din cauze avind legatura cu o
ocupatie sau in timpul unei detentii, ca rezultat al unei ocupatii sau al
ostilitatilor si acelea ale persoanelor care nu erau resortisantii tarii in
care ele au decedat ca urmare a ostilitatilor, vor trebui sa fie respectate,
iar mormintele tuturor acestor persoane trebuie sa fie respectate, intretinute
si marcate asa cum este prevazut in art. 130 al celei de-a IV-a conventii, in
masura in care amintitele ramasite si morminte nu beneficiaza de un regim mai
favorabil in virtutea conventiilor si a prezentului protocol.
2. Indata ce imprejurarile si relatiile intre partile adverse o permit,
inaltele parti contractante pe teritoriul carora sint situate mormintele si,
daca e cazul, alte locuri in care se afla ramasitele persoanelor decedate ca
urmare a ostilitatilor, in timpul unei ocupatii sau in caz de detentie, trebuie
sa incheie acorduri in vederea:
a) facilitarii accesului la morminte al membrilor familiilor persoanelor
decedate si al reprezentantilor serviciilor oficiale de inregistrare a
mormintelor si adoptarii dispozitiilor de ordin practic referitoare la acest
acces;
b) asigurarii in permanenta a protectiei si intretinerii acestor morminte;
c) facilitarii reintoarcerii in tara de origine a ramasitelor persoanelor
decedate si a obiectelor lor personale, la cererea acestei tari, sau la cererea
familiei, cu conditia ca aceasta tara sa nu se opuna la aceasta.
3. In absenta acordurilor prevazute in paragraful 2 b) sau c) si daca tara
de origine a acestor persoane decedate nu este dispusa sa asigure intretinerea
acestor morminte pe cheltuiala sa, inalta parte contractanta pe teritoriul
careia sint situate aceste morminte poate sa ofere sa faciliteze intoarcerea
ramasitelor in tara de origine. Daca aceasta oferta nu a fost acceptata in
termen de cinci ani dupa ce a fost facuta, inalta parte contractanta va putea,
dupa ce a avizat tara de origine, sa aplice dispozitiile prevazute in
legislatia sa cu privire la cimitire si morminte.
4. Inalta parte contractanta pe teritoriul careia sint situate mormintele
vizate in prezentul articol este autorizata sa exhumeze ramasitele doar:
a) in conditiile descrise in paragrafele 2 c) sau 3; sau
b) atunci cind exhumarea se impune pentru motive de interes public,
inclusiv in cazurile de necesitate sanitara si de ancheta, caz in care inalta
parte contractanta trebuie, intotdeauna, sa trateze ramasitele persoanelor
decedate cu respect si sa informeze tara de origine despre intentia de a
exhuma, dind precizari asupra locului prevazut pentru noua inhumare.
Titlul III
METODE SI MIJLOACE DE LUPTA, STATUTUL DE COMBATANT SI DE PRIZONIER DE
RAZBOI
Sectiunea I
Metode si mijloace de lupta
Art. 35
Reguli fundamentale
1. In orice conflict armat, dreptul partilor la conflict de a alege
metodele si mijloacele de lupta nu este nelimitat.
2. Este interzis sa se intrebuinteze arme, proiectile si materiale, ca si
metode de lupta de natura sa provoace suferinte inutile.
3. Este interzis sa se utilizeze metode si mijloace de lupta care sint
concepute pentru a cauza, sau de la care se poate astepta ca vor cauza pagube
excesive, de durata si grave mediului natural.
Art. 36
Arme noi
In cercetarea, punerea la punct, achizitionarea sau adoptarea unei noi
arme, a unor noi mijloace sau a unor noi metode de lupta, o inalta parte
contractanta are obligatia de a determina ca nu cumva intrebuintarea acestora
sa fie interzisa, in anumite imprejurari sau in toate imprejurarile, de catre
prevederile prezentului protocol sau de orice alta regula de drept international
aplicabila acestei inalte parti contractante.
Art. 37
Interzicerea perfidiei
1. Este interzisa omorirea, ranirea sau capturarea unui adversar recurgind
la perfidie. Constituie perfidie actele care fac apel, cu intentia de inselare,
la buna-credinta a unui adversar pentru a-l face sa creada ca are dreptul sa
primeasca sau obligatia sa acorde protectia prevazuta in regulile dreptului
international aplicabil la conflictele armate. Actele urmatoare constituie
exemple de perfidie:
a) simularea intentiei de a negocia sub acoperirea steagului de
parlamentare sau simularea predarii;
b) simularea unei incapacitati datorita ranilor sau bolii;
c) simularea posedarii statutului de civil sau de necombatant;
d) simularea posedarii unui statut protejat utilizind semne, embleme sau
uniforme ale Natiunilor Unite, ale statelor neutre sau ale altor state care nu
sint parti la conflict.
2. Stratagemele de razboi nu sint interzise. Constituie stratageme de
razboi actele care au drept scop sa induca in eroare un adversar sau de a-l
face sa comita imprudente, dar care nu incalca nici o regula de drept
international aplicabil in conflictele armate si care, nefacind apel la
buna-credinta a adversarului in ceea ce priveste protectia prevazuta de acest drept
nu sint perfide. Actele urmatoare sint exemple de stratageme de razboi:
folosirea camuflajelor, a momelilor, a operatiunilor simulate si a
informatiilor false.
Art. 38
Embleme recunoscute
1. Este interzis a se utiliza fara a avea dreptul semnul distinctiv al
Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului si Soarelui Rosu sau alte
embleme, semne sau semnale prevazute de catre conventii sau de prezentul
protocol. Este, deopotriva, interzis de a recurge la o folosire abuziva,
deliberata, intr-un conflict armat, a altor embleme, semne sau semnale
protectoare recunoscute pe plan international, inclusiv steagul parlamentar si
emblema protectoare a bunurilor culturale.
2. Este interzis sa se utilizeze emblema distinctiva a Natiunilor Unite in
afara cazurilor in care folosirea este autorizata de aceasta organizatie.
Art. 39
Semne de nationalitate
1. Este interzis sa se utilizeze, intr-un conflict armat, drapele sau
pavilioane, simboluri, insigne sau uniforme militare ale unor state neutre sau
ale altor state care nu sint parti la conflict.
2. Este interzis sa se utilizeze drapele sau pavilioane, simboluri, insigne
sau uniforme militare ale partilor adverse pe timpul atacurilor sau pentru a
disimula, a favoriza, a proteja sau a impiedica operatiunile militare.
3. Nici o dispozitie a prezentului articol sau a art. 37 paragraful 1 d) nu
afecteaza regulile existente, general recunoscute ale dreptului international,
aplicabile spionajului sau intrebuintarii pavilioanelor in purtarea conflictelor
armate pe mare.
Art. 40
Crutare
Este interzis de a se ordona sa nu existe supravietuitori, de a ameninta cu
aceasta adversarul sau de a conduce ostilitatile in functie de aceasta decizie.
Art. 41
Protectia inamicului scos din lupta
1. Nici o persoana recunoscuta sau trebuind sa fie recunoscuta, tinind cont
de imprejurari, ca fiind scoasa din lupta, nu trebuie sa faca obiectul unui
atac.
2. Este scoasa din lupta orice persoana:
a) care a cazut in miinile unei parti adverse;
b) care exprima in mod clar intentia sa de a se preda;
c) care si-a pierdut cunostinta sau este in alt fel in stare de
incapacitate, ca urmare a ranilor sau a bolii si, in consecinta, incapabila sa
se apere, cu conditia ca, in toate cazurile, ea sa se abtina de la orice act de
ostilitate si sa nu incerce sa evadeze.
3. Atunci cind persoane care au dreptul la protectie ca prizonieri de
razboi se afla sub puterea unei parti adverse in conditii neobisnuite de lupta,
care impiedica sa fie evacuata cum este prevazut la titlul III, sectiunea I a
celei de-a III-a conventii, ele trebuie sa fie eliberate si trebuie sa fie
luate toate precautiile utile pentru a asigura securitatea lor.
Art. 42
Ocupantii aeronavelor
1. Nici o persoana care sare cu parasuta dintr-o aeronava in pericol nu
trebuie sa faca obiectul unui atac in timpul coboririi.
2. Atingind solul unui teritoriu controlat de o parte adversa, persoana
care a sarit cu parasuta dintr-o aeronava in pericol trebuie sa aiba posibilitatea
de a se preda inainte de a face obiectul unui atac, daca nu este evident ca ea
se deda unui act de ostilitate.
3. Trupele aeropurtate nu sint protejate de prezentul articol.
SECTIUNEA II
Statutul de combatant si de prizonier de razboi
Art. 43
Fortele armate
1. Fortele armate ale unei parti in conflict se compun din toate fortele,
toate grupurile si toate unitatile armate si organizate care sint puse sub
comanda, care raspund de conduita subordonatilor sai fata de aceasta parte,
chiar daca aceasta este reprezentata de un guvern sau o autoritate
nerecunoscuta de catre partea adversa. Aceste forte armate vor trebui sa fie
supuse unui regim de disciplina interna care sa asigure, in special,
respectarea regulilor de drept international aplicabile la conflictele armate.
2. Membrii fortelor armate ale unei parti la conflict (altii decit
personalul sanitar si religios prevazut in art. 33 al celei de-a III-a
conventii) sint combatanti, adica au dreptul de a participa direct la
ostilitati.
3. Partea la un conflict, care incorporeaza in fortele sale armate o
organizatie paramilitara sau un serviciu armat insarcinat cu mentinerea
ordinii, trebuie sa notifice aceasta celorlalte parti la conflict.
Art. 44
Combatantii si prizonierii de razboi
1. Orice combatant, in sensul art. 43, care cade in miinile partii adverse,
este prizonier de razboi.
2. Desi toti combatantii sint obligati sa respecte regulile de drept
international aplicabil in conflictele armate, incalcarile acestor reguli nu
priveaza pe combatant de dreptul sau de a fi considerat drept combatant, sau
daca se afla in miinile unei parti adverse, de dreptul sau de a fi considerat
ca prizonier de razboi, cu exceptia cazurilor prevazute in paragrafele 3 si 4.
3. Pentru ca protectia populatiei civile impotriva efectelor ostilitatilor
sa fie intarita, combatantii sint obligati sa se diferentieze de populatia
civila atunci cind iau parte la un atac sau la o operatiune militara
pregatitoare a unui atac. Dat fiind totusi ca exista situatii in conflictele
armate in care, ca urmare a naturii ostilitatilor, un combatant armat nu se
poate diferentia de populatia civila, el isi pastreaza statutul de combatant,
cu conditia ca, in astfel de situatii, sa poarte armele sale la vedere:
a) pe durata fiecarei actiuni militare si
b) in timpul in care este expus vederii de catre adversar atunci cind ia
parte la o desfasurare militara care precede lansarea unui atac la care trebuie
sa participe.
Actele care corespund conditiilor prevazute de prezentul paragraf nu sint
considerate ca perfide in sensul art. 37 paragraful 1 alin. c).
4. Orice combatant care cade in miinile unei parti adverse, atunci cind nu
indeplineste conditiile prevazute in cea de-a doua fraza din paragraful 3,
pierde dreptul de a fi considerat ca prizonier de razboi dar, cu toate acestea,
beneficiaza de protectii echivalente, in toate privintele, cu acelea care sint
acordate prizonierilor de razboi de catre cea de-a III-a conventie si de catre
prezentul protocol. Aceasta protectie cuprinde protectii echivalente celor care
sint acordate prizonierilor de razboi de cea de-a III-a conventie, in cazul in
care o astfel de persoana este judecata si condamnata pentru orice infractiuni
pe care le va fi comis.
5. Combatantul care cade in miinile unei parti adverse, atunci cind nu
participa la un atac sau la o alta actiune militara pregatitoare a unui atac,
nu pierde, ca urmare a activitatilor sale anterioare, dreptul de a fi
considerat drept combatant si prizonier de razboi.
6. Prezentul articol nu priveaza pe nimeni de dreptul de a fi considerat ca
prizonier de razboi in sensul art. 4 al celei de-a III-a conventii.
7. Prezentul articol nu are drept obiect modificarea practicii statelor,
general acceptata, referitoare la portul uniformei de catre combatantii
afectati unitatilor armate regulate in uniforma unei parti la conflict.
8. In afara categoriilor de persoane prevazute in art. 13 al primei si al
celei de-a II-a conventii, toti membrii fortelor armate ale unei parti la
conflict, asa cum sint definiti in art. 43 al prezentului protocol, au dreptul
la protectia acordata de catre conventiile mentionate daca sint raniti sau
bolnavi, sau in cazul celei de-a II-a conventii, daca au naufragiat pe mare sau
in alte ape.
Art. 45
Protectia persoanelor care au luat parte la ostilitati
1. O persoana care ia parte la ostilitati si cade in miinile partii adverse
este presupusa a fi prizonier de razboi si, in consecinta este protejata de
catre cea de-a III-a conventie, atunci cind ea revendica statutul de prizonier
de razboi, sau rezulta ca are dreptul la statutul de prizonier de razboi, sau
atunci cind partea de care ea depinde revendica pentru ea acest statut pe calea
notificarii adresate puterii care o detine sau puterii protectoare. Daca exista
vreo indoiala asupra dreptului sau la statutul de prizonier de razboi, aceasta
persoana continua sa beneficieze de acest statut si, prin urmare, de protectia
celei de-a III-a conventii si a prezentului protocol, asteptind ca statutul sau
sa fie determinat de un tribunal competent.
2. Daca o persoana cazuta in miinile unei parti adverse nu este detinuta ca
prizonier de razboi si trebuie sa fie judecata de aceasta parte pentru o
infractiune in legatura cu ostilitatile, ea este indreptatita sa-si valorifice
dreptul sau la statutul de prizonier de razboi in fata unui tribunal judiciar
si sa obtina ca aceasta problema sa fie rezolvata. De fiecare data cind
procedura aplicabila o permite, problema trebuie sa fie solutionata inainte de
a se fi decis asupra infractiunii. Reprezentantii puterii protectoare au
dreptul sa asiste la dezbaterile in cursul carora aceasta problema trebuie sa
fie rezolvata, in afara cazului exceptional in care aceste dezbateri se desfasoara
cu usile inchise in interesul securitatii de stat. In acest caz, puterea
detinatoare trebuie sa informeze despre aceasta puterea protectoare.
3. Orice persoana care, luind parte la ostilitati, nu are dreptul la
statutul de prizonier de razboi si nu beneficiaza de un tratament mai favorabil
in conformitate cu cea de-a IV-a conventie, are dreptul, oricind, la protectia
prevazuta in art. 75 al prezentului protocol. In teritoriul ocupat, o astfel de
persoana, exceptind situatia cind este detinuta pentru spionaj, beneficiaza, de
asemenea, in pofida dispozitiilor art. 5 al celei de-a IV-a conventii, de
drepturile de comunicare prevazute in amintita conventie.
Art. 46
Spionii
1. In pofida oricarei alte dispozitii din conventii sau din prezentul
protocol, un membru al fortelor armate ale unei parti la conflict care cade in
miinile unei parti adverse atunci cind se deda la activitati de spionaj, nu are
dreptul la statutul de prizonier de razboi si poate fi tratat ca spion.
2. Un membru al fortelor armate ale unei parti in conflict care culege sau
cauta sa culeaga, in folosul acestei parti, informatii intr-un teritoriu
controlat de catre o parte adversa nu va fi considerat ca se deda unor
activitati de spionaj daca, facind aceasta, este imbracat in uniforma fortelor
sale armate.
3. Un membru al fortelor armate ale unei parti la conflict, care este
rezident al unui teritoriu ocupat de catre o parte adversa si care culege sau
cauta sa culeaga, in folosul partii de care depinde, informatii de interes
militar in acest teritoriu, nu va fi considerat ca dedindu-se unor activitati
de spionaj, in cazul in care, facind aceasta, nu actioneaza sub pretexte
inselatoare sau intr-un mod deliberat clandestin. In plus, acest rezident nu
pierde dreptul la statutul de prizonier de razboi si nu poate fi tratat ca
spion decit in cazul unic in care este capturat atunci cind se deda la
activitati de spionaj.
4. Un membru al fortelor armate ale unei parti la conflict, care nu este
rezident al unui teritoriu ocupat de catre o parte adversa si care s-a dedat la
activitati de spionaj in acest teritoriu, nu-si pierde dreptul la statutul de
prizonier de razboi si nu poate fi tratat ca spion decit in cazul unic in care
este capturat inainte de a se fi reintors la fortele armate de care apartine.
Art. 47
Mercenarii
1. Un mercenar nu are dreptul la statutul de combatant sau de prizonier de
razboi.
2. Prin termenul mercenar se intelege orice persoana:
a) care este special recrutata in tara sau in strainatate pentru a lupta
intr-un conflict armat;
b) care, in fapt, ia parte la ostilitati;
c) care ia parte la ostilitati in special in vederea obtinerii unui avantaj
personal si careia ii este efectiv promisa, de catre o parte la conflict sau in
numele ei, o remuneratie superioara aceleia promise sau platite combatantilor
avind un grad si o functie analoage in fortele armate ale acestei parti;
d) care nu este nici resortisant al unei parti la conflict si nici rezident
al teritoriului controlat de o parte la conflict;
e) care nu este membru al fortelor armate ale unei parti la conflict si
f) care nu a fost trimisa de catre un stat, altul decit o parte la
conflict, in misiune oficiala ca membru al fortelor armate ale statului
respectiv.
TITLUL IV
POPULATIA CIVILA
Sectiunea I
Protectia generala impotriva efectelor ostilitatilor
CAP. 1
Regula fundamentala si domeniul de aplicare
Art. 48
Regula fundamentala
In vederea asigurarii respectarii si protectiei populatiei civile si a
bunurilor cu caracter civil, partile la conflict trebuie intotdeauna sa faca o
diferentiere intre populatia civila si combatanti, ca si intre bunurile cu
caracter civil si obiectivele militare si, in consecinta, sa dirijeze
operatiunile lor numai impotriva obiectivelor militare.
Art. 49
Definitia atacurilor si domeniul de aplicare
1. Prin expresia atacuri se inteleg actele de violenta impotriva
adversarului, fie ca aceste acte sint ofensive sau defensive.
2. Dispozitiile prezentului protocol referitoare la atacuri se aplica
tuturor atacurilor, oricare ar fi teritoriul in care au loc, inclusiv pe
teritoriul national apartinind unei parti la conflict, dar care se afla sub
controlul unei parti adverse.
3. Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica oricarei operatiuni terestre,
aeriene sau navale care poate sa afecteze pe pamint populatia civila,
persoanele civile si bunurile cu caracter civil. In plus, ele se aplica tuturor
atacurilor navale sau aeriene indreptate contra unor obiective pe pamint, daca
nu afecteaza in alt fel regulile de drept international aplicabile la
conflictele armate pe mare sau in aer.
4. Dispozitiile prezentei sectiuni completeaza regulile referitoare la
protectia umanitara enuntate in cea de-a IV-a conventie, indeosebi in titlul
II, si in celelalte acorduri internationale care leaga inaltele parti
contractante, ca si celelalte reguli de drept international referitoare la
protectia civililor si a bunurilor cu caracter civil impotriva ostilitatilor pe
pamint, pe mare si in aer.
CAP. 2
Persoanele civile si populatia civila
Art. 50
Definitia persoanelor civile si a populatiei civile
1. Este considerata civila orice persoana care nu apartine uneia din
categoriile prevazute in art. 4 A 1), 2), 3) si 6) al celei de-a III-a
conventii si in art. 43 al prezentului protocol. In caz de indoiala, persoana
respectiva va fi considerata civila.
2. Populatia civila cuprinde toate persoanele civile.
3. Prezenta in mijlocul populatiei civile a persoanelor izolate care nu
raspund definitiei de persoana civila nu priveaza aceasta populatie de
calitatea sa.
Art. 51
Protectia populatiei civile
1. Populatia civila si persoanele civile se bucura de o protectie generala
contra pericolelor rezultind din operatiile militare. In scopul de a face
aceasta protectie efectiva, regulile urmatoare, care se adauga celorlalte
reguli de drept international aplicabil, vor trebui sa fie respectate in toate
imprejurarile.
2. Nici populatia civila ca atare, nici persoanele civile nu vor trebui sa
faca obiectul atacurilor. Sint interzise actele sau amenintarile cu violenta al
caror scop principal este de a raspindi teroarea in populatia civila.
3. Persoanele civile se bucura de protectia acordata de catre prezenta
sectiune, in afara de cazul cind participa direct la ostilitati si numai pe
durata acestei participari.
4. Atacurile fara discriminare sint interzise. Prin expresia atacuri fara
discriminare se inteleg:
a) atacuri care nu sint indreptate impotriva unui obiectiv militar
determinat;
b) atacuri in care se folosesc metode si mijloace de lupta care nu pot fi
indreptate impotriva unui obiectiv militar determinat, sau
c) atacuri in care se folosesc metode sau mijloace de lupta ale caror
efecte nu pot fi limitate dupa cum le prescrie prezentul protocol, si care sint
in consecinta, in fiecare din aceste cazuri, capabile sa loveasca, fara
deosebire, obiective militare si persoane civile sau bunuri cu caracter civil.
5. Vor fi, intre altele, considerate ca efectuate fara discriminare
urmatoarele tipuri de atacuri:
a) atacurile prin bombardament, oricare ar fi metodele sau mijloacele
utilizate, care trateaza ca un obiectiv militar unic un anumit numar de
obiective militare net distantate si distincte, situate intr-un oras, sat sau
in orice zona continind o concentratie analoaga de persoane civile sau de
bunuri cu caracter civil;
b) atacurile de la care se poate astepta ca sa cauzeze incidental pierderi
de vieti omenesti la populatia civila, ranirea de persoane civile, pagube
bunurilor cu caracter civil sau o combinatie a acestor pierderi si pagube, care
ar fi excesive in raport cu avantajul militar concret si direct asteptat.
6. Sint interzise atacurile indreptate cu titlu de represalii impotriva
populatiei civile sau a persoanelor civile.
7. Prezenta sau miscarile populatiei civile sau ale unor persoane civile nu
pot fi utilizate pentru a se pune anumite puncte sau anumite zone la adapost de
operatiunile militare, mai ales pentru a incerca sa se puna obiectivele
militare la adapost de atacuri sau sa acopere, sa favorizeze sau sa efectueze
operatiunile militare. Partile la conflict nu trebuie sa dirijeze miscarile
populatiei civile sau ale persoanelor civile pentru a incerca sa puna
obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere operatiunile
militare.
8. Nici o violare a acestor interdictii nu scuteste partile la conflict de
obligatiile lor juridice fata de populatia civila si persoanele civile,
inclusiv de obligatia de a lua masurile de precautie prevazute in art. 57.
CAP. 3
Bunuri cu caracter civil
Art. 52
Protectia generala a bunurilor cu caracter civil
1. Bunurile cu caracter civil nu vor face obiectul nici al atacurilor si
nici al represaliilor.
Sint bunuri cu caracter civil toate bunurile care nu sint obiective
militare in sensul paragrafului 2.
2. Atacurile vor fi strict limitate la obiectivele militare. In ceea ce
priveste bunurile, obiectivele militare sint limitate la bunurile care, prin
natura lor, prin amplasare, destinatie sau utilizare, aduc o contributie
efectiva la actiunea militara si a caror distrugere, totala sau partiala,
capturare sau neutralizare, in imprejurarile date, ofera un avantaj militar
precis.
3. In caz de indoiala, un bun care este, normal, afectat unei utilizari
civile, cum ar fi un lacas de cult, o casa, un alt tip de locuinta sau o
scoala, este prezumat a nu fi utilizat in vederea aducerii unei contributii
efective la actiunea militara.
Art. 53
Protectia bunurilor culturale si a lacasurilor de cult
Sub rezerva dispozitiilor Conventiei de la Haga, din 14 mai 1954, pentru
protectia bunurilor culturale in caz de conflict armat si al altor instrumente
internationale pertinente, este interzis:
a) sa se comita orice act de ostilitate indreptat impotriva monumentelor
istorice, operelor de arta sau lacasurilor de cult care constituie patrimoniul
cultural sau spiritual al popoarelor;
b) sa se utilizeze aceste bunuri in sprijinul efortului militar;
c) sa se faca din aceste bunuri obiect de represalii.
Art. 54
Protectia bunurilor indispensabile supravietuirii populatiei civile
1. Este interzisa infometarea civililor ca metoda de razboi.
2. Este interzis de a se ataca, a se distruge, a lua sau a scoate din uz
bunuri indispensabile supravietuirii populatiei civile, cum ar fi proviziile
alimentare si zonele agricole in care acestea se produc, recoltele, vitele,
instalatiile si rezervele de apa potabila si lucrarile de irigatii, in scopul
de a lipsi, ca urmare a valorii lor de subzistenta, populatia civila sau partea
adversa, oricare ar fi motivatia de la care se porneste, fie pentru a infometa
persoanele civile, a provoca deplasarea acestora, sau pentru oricare alt motiv.
3. Interdictiile prevazute in paragraful 2 nu se aplica daca bunurile
enumerate sint utilizate de catre o parte adversa:
a) pentru subzistenta numai a membrilor fortelor sale armate;
b) in alte scopuri decit aceasta aprovizionare, dar ca sprijin direct al
unei actiuni militare, cu conditia ca totusi sa nu angajeze, in nici un caz,
impotriva acestor bunuri, actiuni de la care s-ar putea astepta ca sa lase
populatiei civile atit de putina hrana sau apa incit ea sa fie supusa
infometarii sau fortata sa se deplaseze.
4. Aceste bunuri nu vor face obiectul represaliilor.
5. Tinind cont de necesitatile vitale ale oricarei parti la conflict pentru
apararea teritoriului sau national impotriva invadarii, derogarile la
interdictiile prevazute in paragraful 2 sint permise unei parti la conflict pe
un astfel de teritoriu care se afla sub controlul sau, daca ratiuni militare
imperioase le impun.
Art. 55
Protectia mediului inconjurator natural
1. Razboiul va fi purtat veghind la protejarea mediului inconjurator
natural impotriva daunelor intinse, de durata si grave. Aceasta protectie
include interdictia de a utiliza metode sau mijloace de lupta concepute pentru
a cauza sau de la care se asteapta sa cauzeze asemenea pagube mediului
inconjurator natural si sa compromita, ca urmare, sanatatea sau supravietuirea
populatiei.
2. Atacurile cu titlu de represalii indreptate impotriva mediului
inconjurator natural sint interzise.
Art. 56
Protectia lucrarilor si a instalatiilor continind forte periculoase
1. Lucrarile de arta sau instalatiile continind forte periculoase, si anume
barajele, digurile si centralele nucleare de producere a energiei electrice, nu
vor face obiectul atacurilor, chiar daca ele constituie obiective militare,
atunci cind astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forte si, in
consecinta, pot cauza pierderi importante populatiei civile. Celelalte
obiective militare situate pe aceste lucrari sau instalatii sau in apropierea
lor nu trebuie sa faca obiectul atacurilor, atunci cind astfel de atacuri pot
provoca eliberarea de forte periculoase si, in consecinta, pot cauza pierderi
considerabile populatiei civile.
2. Protectia speciala impotriva atacurilor prevazute in paragraful 1 nu
poate inceta:
a) pentru baraje sau diguri, decit daca sint utilizate in alte scopuri
decit functionarea normala si pentru sprijinul regulat, important si direct al
operatiunilor militare si daca aceste atacuri reprezinta singurul mijloc
practic de a face sa inceteze acest sprijin;
b) pentru centrale nucleare de producere a energie electrice, decit daca
ele furnizeaza curent electric pentru sprijinul regulat, important si direct al
operatiunilor militare si daca astfel de atacuri reprezinta singurul mijloc
practic de a face sa inceteze acest sprijin;
c) pentru celelalte obiective militare situate pe aceste lucrari sau
instalatii sau in apropierea lor, decit daca acestea sint utilizate pentru
sprijinul regulat, important si direct al operatiunilor militare si daca astfel
de atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest
sprijin.
3. In toate cazurile, populatia civila si persoanele civile continua sa
beneficieze de toate protectiile care le sint conferite de catre dreptul
international, inclusiv de masurile de precautie prevazute in art. 57. Daca
protectia inceteaza si daca una din lucrari, una din instalatii sau unul din
obiectivele militare mentionate in paragraful 1 este atacat, trebuie luate
toate masurile de precautie posibile pentru a evita ca fortele periculoase sa
fie eliberate.
4. Este interzis de a face obiect al represaliilor una din lucrari,
instalatii sau unul din obiectivele mentionate in paragraful 1.
5. Partile la conflict se vor stradui sa nu amplaseze obiective militare in
apropierea lucrarilor sau instalatiilor mentionate in paragraful 1. Cu toate
acestea, instalatiile construite cu singurul scop de a apara lucrarile sau
instalatiile protejate impotriva atacurilor sint autorizate si nu trebuie sa
constituie ele insele obiect al atacurilor, cu conditia sa nu fie utilizate in
ostilitati, cu exceptia actiunilor defensive necesare pentru a raspunde
atacurilor impotriva lucrarilor sau instalatiilor protejate, si ca armamentul
lor sa fie limitat la armele care nu pot servi decit la respingerea unei
actiuni inamice impotriva lucrarilor sau instalatiilor protejate.
6. Inaltele parti contractante si partile la conflict sint invitate
insistent sa incheie intre ele acorduri pentru a asigura o protectie
suplimentara a bunurilor continind forte periculoase.
7. Pentru a facilita identificarea bunurilor protejate de prezentul
articol, partile la conflict vor putea sa le marcheze cu un semn special
constind dintr-un grup de trei cercuri colorate portocaliu intens, dispuse pe
aceeasi axa, asa cum este specificat in art. 16 al anexei nr. 1 la prezentul
protocol. Absenta unei astfel de semnalizari nu scuteste partile la conflict de
obligatiile decurgind din prezentul articol.
CAP. 4
Masuri de precautie
Art. 57
Precautii in atac
1. Operatiunile militare trebuie sa fie conduse cu grija permanenta de a
proteja populatia civila, persoanele civile si bunurile cu caracter civil.
2. In ceea ce priveste atacurile, trebuie luate urmatoarele masuri de
precautie:
a) cei care decid sau pregatesc un atac trebuie:
i) sa faca tot ceea ce este practic posibil pentru a verifica ca
obiectivele de atac nu sint nici persoane civile, nici bunuri cu caracter civil
si nu beneficiaza de o protectie speciala, ci ca acestea sint obiective
militare in sensul paragrafului 2 al art. 52, si ca dispozitiile prezentului
protocol nu interzic atacarea acestora;
ii) sa ia toate masurile de precautie posibile, din punct de vedere
practic, in ceea ce priveste alegerea mijloacelor si metodelor de atac, in
vederea evitarii si, in tot cazul, a reducerii la minimum a pierderilor de
vieti omenesti in cadrul populatiei civile, a ranirii persoanelor civile si a
producerii de pagube la bunurile cu caracter civil, care ar putea fi cauzate
incidental;
iii) sa se abtina de la lansarea unui atac de la care se poate astepta ca
va cauza, incidental, pierderi de vieti omenesti in rindurile populatiei
civile, ranirea persoanelor civile, pagube in bunuri cu caracter civil sau o
combinatie a acestor pierderi si pagube care ar fi excesive in raport cu
avantajul militar concret si direct asteptat;
b) un atac trebuie sa fie anulat sau intrerupt atunci cind reiese ca
obiectivul sau nu este militar sau ca acesta beneficiaza de o protectie
speciala sau cind se poate astepta ca atacul sa cauzeze, incidental, pierderi
de vieti omenesti in rindul populatiei civile, ranirea persoanelor civile,
pagube bunurilor cu caracter civil, sau o combinatie a acestor pierderi si
pagube care ar fi excesive in raport cu avantajul militar concret si direct
asteptat;
c) in cazul atacurilor care pot afecta populatia civila, trebuie lansat, in
timp util si prin mijloace eficace, un avertisment, afara de cazul cind
circumstantele nu permit aceasta.
3. Atunci cind este posibila alegerea intre mai multe obiective militare
pentru a obtine un avantaj militar echivalent, trebuie sa se aleaga obiectivul
pentru care se poate astepta ca atacul sa prezinte pericolul cel mai mic pentru
persoanele civile sau pentru bunurile cu caracter civil.
4. In conducerea operatiunilor militare pe mare si in aer, fiecare parte la
conflict trebuie sa ia, in conformitate cu drepturile si indatoririle ce decurg
pentru ea din regulile de drept international aplicabil la conflictele armate,
toate masurile de precautie rezonabile pentru a evita pierderile de vieti
omenesti in rindurile populatiei civile si pagube bunurilor cu caracter civil.
5. Nici o dispozitie a prezentului articol nu poate fi interpretata ca
autorizind atacurile impotriva populatiei civile, persoanelor civile sau a
bunurilor cu caracter civil.
Art. 58
Precautii impotriva efectelor atacurilor
In masura in care aceasta este practic posibil, partile la conflict:
a) se vor stradui, sub rezerva art. 49 al celei de-a IV-a conventii, sa
indeparteze, din vecinatatea obiectivelor militare, populatia civila,
persoanele civile si bunurile cu caracter civil supuse autoritatii lor;
b) vor evita sa amplaseze obiective militare in interiorul sau in
apropierea zonelor dens populate;
c) vor lua celelalte masuri de precautie necesare pentru a proteja,
impotriva pericolelor ce rezulta din operatiile militare, populatia civila,
persoanele civile si bunurile cu caracter civil supuse autoritatii lor.
CAP. 5
Localitati si zone sub protectie speciala
Art. 59
Localitati neaparate
1. Este interzis partilor la conflict sa atace prin orice mijloc
localitatile neaparate.
2. Autoritatile competente ale unei parti la conflict vor putea sa declare
localitate neaparata orice loc populat care se afla in apropierea sau in
interiorul unei zone in care fortele armate sint in contact si care este
deschis ocupatiei de catre o parte adversa. O astfel de localitate trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) toti combatantii, precum si armamentul si materialele militare mobile
vor trebui sa fi fost evacuate;
b) sa nu se dea o intrebuintare ostila instalatiilor sau obiectivelor
militare fixe;
c) autoritatile si populatia nu vor comite acte de ostilitate;
d) sa nu se intreprinda nici o activitate in sprijinul operatiunilor
militare.
3. Prezenta, in aceasta localitate, a persoanelor special protejate de
catre conventii si prezentul protocol si a fortelor de politie pastrate cu
unicul scop al mentinerii ordinii publice nu este contrara conditiilor din
paragraful 2.
4. Declaratia facuta in baza paragrafului 2 trebuie sa fie adresata partii
adverse si trebuie sa determine si sa indice, in modul cel mai precis posibil,
limitele localitatii neaparate. Partea la conflict care primeste declaratia
trebuie sa confirme primirea si sa trateze localitatea ca o localitate
neaparata, in afara de cazul cind conditiile stabilite in paragraful 2 nu sint
efectiv indeplinite, caz in care ea trebuie sa informeze neintirziat partea
care a facut aceasta declaratie. Chiar daca conditiile stabilite in paragraful
2 nu sint indeplinite, localitatea va continua sa beneficieze de protectia
prevazuta de catre celelalte dispozitii ale prezentului protocol si de
celelalte reguli ale dreptului international aplicabil in conflictele armate.
5. Partile la conflict vor putea sa se puna de acord asupra crearii de
localitati neaparate, chiar daca aceste localitati nu indeplinesc conditiile
stabilite la paragraful 2. Acordul ar trebui sa determine si sa indice, in
modul cel mai precis posibil, limitele localitatii neaparate; in caz de
necesitate, el poate fixa modalitati de control.
6. Partea in miinile careia se afla o localitate facind obiectul unui
astfel de acord trebuie sa o marcheze, in masura posibilului, prin semne ce vor
fi convenite cu cealalta parte si care trebuie sa fie plasate in locuri foarte
vizibile, in special in perimetrul si la limitele localitatii si pe drumurile
principale.
7. O localitate pierde statutul sau de localitate neaparata atunci cind nu
mai indeplineste conditiile stabilite in paragraful 2 sau in acordul mentionat
in paragraful 5. Intr-o astfel de eventualitate, localitatea continua sa
beneficieze de protectia prevazuta de celelalte dispozitii ale prezentului
protocol si de celelalte reguli de drept international aplicabile in
conflictele armate.
Art. 60
Zone demilitarizate
1. Este interzis partilor la conflict sa extinda operatiunile lor militare
in zonele carora le vor fi conferit prin acord statutul de zona demilitarizata,
daca aceasta extindere este contrara dispozitiilor unui astfel de acord.
2. Acest acord va fi expres; el va putea fi incheiat verbal sau in scris,
direct sau prin intermediul unei puteri protectoare sau al unei organizatii
umanitare impartiale, si va consta in declaratii reciproce si concordante.
Acordul va putea fi incheiat atit in timp de pace, cit si dupa inceperea
ostilitatilor, si trebuie sa indice si sa determine in modul cel mai precis cu
putinta limitele zonei demilitarizate; el va fixa, in caz de necesitate,
modalitatile de control.
3. Obiectul unui astfel de acord va fi in mod normal o zona indeplinind
urmatoarele conditii:
a) toti combatantii, precum si armamentul si materialele militare mobile
vor trebui sa fi fost evacuate;
b) nu se va da o intrebuintare ostila instalatiilor si obiectivelor
militare fixe;
c) autoritatile si populatia nu vor comite acte de ostilitate;
d) orice activitate legata de efortul militar va trebui sa fi incetat.
Partile in conflict se vor intelege in ceea ce priveste interpretarea ce
trebuie data conditiilor stabilite in alin. d) si in privinta persoanelor,
altele decit cele mentionate in paragraful 4, ce urmeaza a fi admise in zona
demilitarizata.
4. Prezenta in aceasta zona a persoanelor special protejate de catre
conventii si de catre prezentul protocol si a fortelor de politie pastrate cu
unicul scop de a mentine ordinea publica nu este contrara conditiilor stabilite
in paragraful 3.
5. Partea in miinile careia se afla o astfel de zona trebuie sa o marcheze,
in masura posibilului, prin semne convenite cu cealalta parte, care trebuie
plasate in locuri foarte vizibile, in special in perimetrul si in limitele
zonei si pe drumurile principale.
6. Daca luptele se apropie de o zona demilitarizata, iar partile in
conflict au incheiat un acord in acest scop, nici una dintre ele nu va putea
utiliza aceasta zona in scopuri legate de conducerea operatiunilor militare, si
nici sa abroge unilateral statutul acesteia.
7. In caz de violare evidenta de catre una dintre partile la conflict a
dispozitiilor paragrafelor 3 sau 6, cealalta parte va fi eliberata de
obligatiile ce decurg din acordul prin care s-a conferit zonei statutul de zona
demilitarizata. Intr-o astfel de eventualitate, zona isi va pierde statutul,
dar va continua sa beneficieze de protectia prevazuta de celelalte dispozitii
ale prezentului protocol si de celelalte reguli de drept international
aplicabile la conflictele armate.
CAP. 6
Protectia civila
Art. 61
Definitie si domeniu de aplicare
In sensul prezentului protocol:
a) prin expresia protectie civila se intelege indeplinirea tuturor
sarcinilor umanitare, sau a mai multora dintre ele, mentionate mai jos,
destinate sa protejeze populatia civila impotriva pericolelor ostilitatilor sau
ale catastrofelor si s-o ajute sa depaseasca efectele lor imediate, asigurind
conditiile necesare supravietuirii acesteia. Aceste sarcini sint urmatoarele:
i) serviciul de alerta;
ii) evacuarea;
iii) punerea la dispozitie si organizarea de adaposturi;
iv) aplicarea masurilor de camuflaj;
v) salvare;
vi) servicii sanitare, inclusiv prim ajutor si asistenta religioasa;
vii) lupta contra focului;
viii) reperarea si semnalizarea zonelor periculoase;
ix) decontaminarea si alte masuri de protectie analoage;
x) adapostirea si aprovizionarea de urgenta;
xi) ajutor in caz de urgenta pentru restabilirea si mentinerea ordinii in
zonele sinistrate;
xii) restabilirea de urgenta a serviciilor indispensabile de utilitate
publica;
xiii) servicii funerare de urgenta;
xiv) ajutor in ocrotirea bunurilor esentiale pentru supravietuire;
xv) activitati complementare necesare indeplinirii oricareia din sarcinile
mentionate mai sus cuprinzind planificarea si organizarea, dar care nu se
limiteaza la acestea;
b) prin expresia organisme de protectie civila se inteleg asezaminte si
alte unitati infiintate sau autorizate de catre autoritatile competente ale
partii in conflict pentru a indeplini oricare din sarcinile mentionate in alin.
a) si care sint in exclusivitate afectate si utilizate pentru aceste sarcini;
c) prin termenul personal al organismelor de protectie civila se inteleg
persoanele pe care o parte la conflict le afecteaza in exclusivitate pentru
indeplinirea sarcinilor enumerate in alin. a), inclusiv personalul afectat in
exclusivitate administratiei acestor organisme de catre autoritatea competenta
a acestei parti;
d) prin termenul material al organismelor de protectie se intelege
echipamentul, aprovizionarea si mijloacele de transport pe care aceste
organisme le utilizeaza pentru a indeplini sarcinile enumerate la alin. a).
Art. 62
Protectia generala
1. Organismele civile de protectie civila ca si personalul lor trebuie sa
fie respectate si protejate in conformitate cu dispozitiile prezentului
protocol si, mai ales, cu dispozitiile prezentei sectiuni. Ele au dreptul sa se
achite de sarcinile lor de protectie civila, in afara de cazurile de necesitate
militara imperioasa.
2. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica deopotriva civililor care, desi nu
apartin unor organisme civile de protectie civila, raspund unui apel al
autoritatilor competente si indeplinesc, sub controlul lor, sarcini de
protectie civila.
3. Cladirile si materialul utilizate in scopuri de protectie civila, ca si
adaposturile destinate populatiei civile, sint reglementate de art. 52.
Bunurile utilizate in scopurile protectiei civile nu pot fi distruse si nici
deturnate de la destinatia lor, decit de catre partea carora acestea apartin.
Art. 63
Protectia civila in teritoriile ocupate
1. In teritoriile ocupate, organismele civile de protectie civila vor primi
de la autoritati facilitatile necesare pentru indeplinirea sarcinilor lor. In
nici o imprejurare, personalul lor nu trebuie constrins sa indeplineasca
activitati care ar impiedica executarea convenabila a acestor sarcini. Puterea
ocupanta nu va putea aduce nici o schimbare structurii sau personalului acestor
organisme care ar putea prejudicia indeplinirea eficace a misiunilor lor.
Aceste organisme civile de protectie civila nu vor fi obligate sa acorde
prioritate resortisantilor sau intereselor acestei puteri.
2. Puterea ocupanta nu trebuie sa oblige, sa constringa sau sa incite
organismele civile de protectie civila sa indeplineasca sarcinile lor intr-un
mod care ar prejudicia in orice fel interesele populatiei civile.
3. Puterea ocupanta poate, pentru ratiuni de securitate, sa dezarmeze
personalul de protectie civila.
4. Puterea ocupanta nu trebuie nici sa deturneze de la utilizarea lor
specifica si nici sa rechizitioneze cladirile sau materialul apartinind
organismelor de protectie civila sau utilizate de catre acestea, atunci cind
aceasta deturnare sau aceasta rechizitie aduc prejudicii populatiei civile.
5. Puterea ocupanta poate sa rechizitioneze sau sa deturneze aceste
mijloace, cu conditia continuarii respectarii regulii generale stabilite in
paragraful 4 si sub rezerva urmatoarelor conditii speciale:
a) cladirile si materialul sa fie pentru alte necesitati ale populatiei
civile;
b) rechizitia sau deturnarea sa dureze numai cit necesitatea exista.
6. Puterea ocupanta nu trebuie nici sa deturneze si nici sa rechizitioneze
adaposturile puse la dispozitia populatiei civile sau necesare pentru nevoile
acestei populatii.
Art. 64
Organisme civile de protectie civila ale unor state neutre sau ale altor
state care nu sint parti la conflict si organisme internationale de coordonare
1. Art. 62, 63, 65 si 66 se aplica deopotriva personalului si materialelor
organismelor civile, de protectie civila ale unor alte state neutre sau care nu
sint parti la conflict, care indeplinesc sarcini de protectie civila enumerate
in art. 61, pe teritoriul unei parti la conflict, cu consimtamintul si sub
controlul acestei parti. Notificarea acestei asistente va fi adresata de indata
ce va fi posibil oricareia dintre partile adverse interesate. In nici o
imprejurare, aceasta activitate nu va fi considerata ca un amestec in conflict.
Cu toate acestea, aceasta activitate ar trebui sa fie exercitata tinind seama,
in mod curent, de interesele de securitate ale partilor in conflict interesate.
2. Partile la conflict care primesc asistenta mentionata in paragraful 1 si
inaltele parti contractante care o acorda trebuie sa faciliteze, cind este
cazul, coordonarea internationala a acestor actiuni de protectie civila. In
acest caz, dispozitiile prezentului capitol se aplica organismelor internationale
competente.
3. In teritoriile ocupate, puterea ocupanta nu poate sa excluda sau sa
restringa activitatile organismelor civile de protectie civila ale unor state
neutre sau ale altor state care nu sint parti la conflict si ale unor organisme
internationale de coordonare decit daca ea poate sa asigure indeplinirea
adecvata a sarcinilor de protectie civila prin propriile sale mijloace sau prin
acelea ale teritoriului ocupat.
Art. 65
Incetarea protectiei
1. Protectia la care au dreptul organismele civile de protectie civila,
personalul lor, cladirile, adaposturile si materialele lor nu va putea sa
inceteze decit daca comit sau sint intrebuintate pentru a comite, in afara
sarcinilor proprii, acte daunatoare inamicului. Cu toate acestea, protectia va
inceta numai dupa ce o somatie va fixa, de cite ori este cazul, un termen
rezonabil, dar va ramine fara efect.
2. Nu vor fi considerate acte daunatoare inamicului:
a) faptul de a executa sarcini de protectie civila sub conducerea sau
supravegherea autoritatilor militare;
b) faptul ca personalul civil de protectie civila coopereaza cu personalul
militar in indeplinirea sarcinilor de protectie civila sau ca militarii sint
atasati organismelor civile de protectie civila;
c) faptul ca de indeplinirea sarcinilor de protectie civila ar putea,
incidental, sa beneficieze si victime militare, in special acelea care sint
scoase din lupta.
3. Nu va fi considerat ca act daunator inamicului nici portul de arme
usoare individuale de catre personalul civil de protectie civila, in vederea
mentinerii ordinii sau pentru propria sa protectie. Cu toate acestea, in zonele
in care se desfasoara sau se pare ca vor trebui sa se desfasoare lupte
terestre, partile la conflict vor da dispozitiile potrivite pentru a limita
aceste arme la armele de mina, cum ar fi pistoalele sau revolverele, cu scopul
de a facilita diferentierea intre personalul de protectie civila si combatanti.
Chiar daca personalul de protectie civila poarta alte arme individuale usoare
in aceste zone, acesta trebuie sa fie respectat si protejat indata ce va fi
recunoscut ca atare.
4. Faptul ca organismele civile de protectie civila sint organizate dupa
model militar, ca si caracterul obligatoriu al serviciului cerut personalului
lor, nu le va priva, de asemenea, de protectia conferita de prezentul protocol.
Art. 66
Identificare
1. Fiecare parte la conflict trebuie sa se straduiasca sa procedeze in asa
fel incit organismele de protectie civila, personalul lor, cladirile si materialele
lor sa fie identificate atunci cind sint consacrate in exclusivitate
indeplinirii sarcinilor de protectie civila. Adaposturile puse la dispozitia
populatiei civile trebuie sa fie identificabile intr-un mod analog.
2. Fiecare parte la conflict trebuie sa se straduiasca, de asemenea, sa
adopte si sa puna in aplicare metode si proceduri care sa permita identificarea
adaposturilor civile, precum si personalul, cladirile si materialele de
protectie civila care poarta sau arboreaza semnul distinctiv international al
protectiei civile.
3. In teritoriile ocupate si in zonele in care se desfasoara sau se pare ca
se vor desfasura lupte, personalul civil de protectie civila se va face
recunoscut, ca regula generala, prin semnul distinctiv international al
protectiei civile si al unei carti de identitate atestind statutul sau.
4. Semnul distinctiv international al protectiei civile consta dintr-un
triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu, cind este utilizat pentru
protectia organismelor de protectie civila, a cladirilor lor, a personalului si
materialelor lor sau pentru protectia adaposturilor civile.
5. In afara semnului distinctiv, partile la conflict vor putea sa se puna
de acord asupra utilizarii semnelor distinctive in scopul identificarii
serviciilor de protectie civila.
6. Aplicarea dispozitiilor paragrafelor 1 si 4 este reglementata de cap. V
din anexa nr. I a prezentului protocol.
7. In timp de pace, semnul descris in paragraful 4 poate fi utilizat cu
consimtamintul autoritatilor nationale competente, in scopul identificarii
serviciilor de protectie civila.
8. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor lua masurile
necesare pentru a controla utilizarea semnului distinctiv international de
protectie civila si pentru a preveni si reprima folosirea abuziva a acestuia.
9. Identificarea personalului sanitar si religios, a unitatilor sanitare si
a mijloacelor de transport sanitare ale protectiei civile este reglementata
deopotriva de art. 18.
Art. 67
Membrii fortelor armate si unitatile militare afectate organismelor de
protectie civila
1. Membrii fortelor armate si unitatile militare afectate organismelor de
protectie civila vor fi respectati si protejati, cu conditia ca:
a) acest personal si aceste unitati sa fie afectate in permanenta
indeplinirii oricarei sarcini prevazute in art. 61 si sa i se consacre in
exclusivitate;
b) daca a primit aceasta insarcinare, acest personal sa nu indeplineasca
alte sarcini militare in timpul conflictului;
c) acest personaj sa se distinga net de ceilalti membri ai fortelor armate,
purtind foarte vizibil semnul distinctiv international al protectiei civile,
care trebuie sa fie suficient de mare, si avind in posesie cartea de identitate
prevazuta in cap. V al anexei nr. I a prezentului protocol, atestind statutul
sau;
d) acest personal si aceste unitati sa fie dotate numai cu arme individuale
usoare in vederea mentinerii ordinii sau pentru propria lor aparare.
Dispozitiile art. 65 paragraful 3 se vor aplica si in acest caz;
e) acest personal sa nu participe direct la ostilitati si sa nu comita sau
sa nu fie intrebuintat pentru a comite, in afara sarcinilor de protectie
civila, acte daunatoare partii adverse;
f) acest personal si aceste unitati sa-si indeplineasca sarcinile lor de
protectie civila numai pe teritoriul national al partii lor.
Nerespectarea conditiilor enuntate in alin. e) de catre oricare membru al
fortelor armate care este obligat prin conditiile prevazute in alin. a) si b)
este interzisa.
2. Membrii personalului militar care servesc in organismele de protectie
civila vor fi, daca cad in miinile unei parti adverse, prizonieri de razboi. In
teritoriul ocupat ei pot sa fie folositi, dar numai in interesul populatiei
civile din acest teritoriu, pentru sarcini de protectie civila, in masura in
care este nevoie de aceasta, cu conditia, totusi, ca ei sa fie voluntari, daca
aceasta munca este periculoasa.
3. Cladirile si elementele importante ale materialelor si ale mijloacelor
de transport ale unitatilor militare afectate organismelor de protectie civila
trebuie sa fie marcate vizibil cu semnul distinctiv international al protectiei
civile. Acest semn trebuie sa fie suficient de mare.
4. Cladirile si materialele unitatilor militare afectate in permanenta
organismelor de protectie civila si afectate in exclusivitate indeplinirii
sarcinilor de protectie civila, daca vor cadea in miinile unei parti adverse,
vor beneficia de dreptul razboiului. Cu toate acestea, nu se va putea schimba destinatia
lor atita vreme cit ele sint necesare indeplinirii sarcinilor de protectie
civila, in afara cazului unei necesitati militare imperioase, cu conditia ca,
in prealabil, sa fi fost luate masuri pentru a se face fata, intr-un mod
corespunzator, necesitatilor populatiei civile.
Sectiunea II
Ajutoare in favoarea populatiei civile
Art. 68
Domeniu de aplicare
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica populatiei civile in sensul
prezentului protocol si completeaza art. 23, 55, 59, 60, 61 si 62 si celelalte
dispozitii pertinente ale celei de-a IV-a conventii.
Art. 69
Necesitati esentiale in teritoriile ocupate
1. In afara obligatiilor enumerate in art. 55 al celei de-a IV-a conventii,
referitoare la aprovizionarea cu provizii si medicamente, puterea ocupanta va
asigura, de asemenea, in intreaga masura a mijloacelor sale si fara nici o
diferentiere cu caracter defavorabil, furnizarea de imbracaminte, asternuturi,
mijloace de adapostire si alte furnituri esentiale supravietuirii populatiei
civile din teritoriul ocupat, precum si obiectele de cult necesare.
2. Actiunile de ajutor in favoarea populatiei civile din teritoriul ocupat
sint reglementate de art. 59, 60, 61, 62, 108, 109, 110 si 111 ale celei de-a
IV-a conventii, ca si de art. 71 al prezentului protocol, si vor fi infaptuite
fara intirziere.
Art. 70
Actiuni de ajutor
1. Atunci cind populatia civila dintr-un teritoriu sub controlul unei parti
in conflict, altul decit un teritoriu ocupat, este insuficient aprovizionata cu
materiale si alimente mentionate in art. 69, vor fi intreprinse actiuni de
asistenta cu caracter umanitar si impartial si fara nici o diferentiere cu
caracter defavorabil, sub rezerva consimtamintului partilor vizate de catre
aceste actiuni de asistenta. Ofertele de asistenta indeplinind conditiile de
mai sus nu vor fi considerate nici ca un amestec in conflictul armat si nici
drept acte ostile. Cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare va fi acordata
prioritate persoanelor care, asa cum sint copiii, femeile insarcinate sau
lehuze si mamele care alapteaza, trebuie, conform conventiei a IV-a sau
prezentului protocol, sa faca obiectul unui tratament privilegiat sau al unei
protectii deosebite.
2. Partile la conflict si fiecare inalta parte contractanta vor autoriza si
vor facilita trecerea rapida si fara piedici a tuturor trimiterilor, a
echipamentelor si a personalului de ajutor oferite in conformitate cu
prevederile acestei sectiuni, chiar daca acest ajutor este destinat populatiei
civile a partii adverse.
3. Partile la conflict si fiecare inalta parte contractanta, autorizind
trecerea de ajutoare, echipamente si personal in conformitate cu paragraful 2:
a) vor dispune de dreptul de a stabili reglementarile tehnice, inclusiv
verificarile, la care este supusa o asemenea trecere;
b) vor putea sa conditioneze autorizatia de trecere de obligatia ca
distribuirea asistentei sa fie efectuata la fata locului, sub controlul unei
parti protectoare;
c) nu vor deturna in nici un fel trimiterile de ajutoare de la destinatia
lor si nici nu vor intirzia trimiterea, cu exceptia cazurilor de necesitate
urgenta, in interesul populatiei civile vizate.
4. Partile la conflict vor asigura protectia trimiterilor de ajutoare si
vor facilita distribuirea rapida a acestora.
5. Partile la conflict si fiecare inalta parte contractanta interesata vor
incuraja si vor facilita o coordonare internationala eficienta a actiunilor de
asistenta mentionate in paragraful 1.
Art. 71
Personalul care participa la actiunile de asistenta
1. In caz de necesitate, ajutorul furnizat intr-o actiune de asistenta va
putea cuprinde personal de asistenta, mai ales pentru transportul si
distribuirea trimiterilor de ajutoare; participarea acestui personal va fi
supusa consimtamintului partii pe teritoriul careia isi va exercita
activitatea.
2. Acest personal va fi respectat si protejat.
3. Fiecare parte care primeste colete cu ajutoare va asista, in toata
masura posibilului, personalul mentionat in paragraful 1, in indeplinirea
misiunii sale de asistenta. Activitatile acestui personal de asistenta nu pot
fi limitate, iar deplasarile sale nu vor fi restrinse temporar decit in caz de
necesitate militara imperioasa.
4. In nici o imprejurare personalul de ajutorare nu va trebui sa-si
depaseasca limitele misiunii, potrivit prevederilor prezentului protocol.
Trebuie sa se tina seama indeosebi de exigentele de securitate ale partii pe
teritoriul careia acesta isi exercita atributiile. Se poate pune capat misiunii
oricarui membru al personalului de ajutorare care nu respecta aceste conditii.
Sectiunea III
Tratamentul persoanelor sub puterea unei parti in conflict
CAP. 1
Domeniul de aplicare si protectia persoanelor si a bunurilor
Art. 72
Domeniu de aplicare
Dispozitiile prezentei sectiuni completeaza normele referitoare la
protectia umanitara a persoanelor civile si a bunurilor cu caracter civil
cazute in mina unei parti la conflict, enuntate in conventia a IV-a, indeosebi
in titlurile I si III, ca si celelalte norme aplicabile de drept international
care reglementeaza protectia drepturilor fundamentale ale omului pe timpul unui
conflict armat cu caracter international.
Art. 73
Refugiati si apatrizi
Persoanele care, inaintea inceperii ostilitatilor, sint considerate ca
apatrizi sau refugiati in sensul instrumentelor internationale pertinente,
accentuate de catre partile interesate sau de legislatia nationala a statului
de refugiu sau de resedinta, vor fi, in toate imprejurarile si fara nici o
diferentiere cu caracter defavorabil, persoane protejate in sensul titlurilor I
si III ale celei de-a IV-a conventii.
Art. 74
Regruparea familiilor dispersate
Inaltele parti contractante si partile in conflict vor facilita, in toata
masura posibilului, regruparea familiilor dispersate ca urmare a conflictelor
armate si vor incuraja in special actiunea organizatiilor umanitare care se
consacra acestei sarcini in conformitate cu dispozitiile conventiilor si ale
prezentului protocol si in conformitate cu regulile lor de securitate.
Art. 75
Garantii fundamentale
1. In masura in care ele sint afectate de o situatie prevazuta in art. 1 al
prezentului protocol, persoanele care sint in miinile unei parti la conflict si
care nu beneficiaza de un tratament mai favorabil in virtutea conventiilor si a
prezentului protocol vor fi tratate cu umanitate, in toate imprejurarile, si
vor beneficia cel putin de protectia prevazuta in prezentul articol, fara nici
o diferentiere cu caracter defavorabil fondata pe rasa, culoare, sex, limba,
religie sau credinta, opinii politice sau altele, origine nationala sau
sociala, avere, nastere sau o alta situatie, sau orice alte criterii analoage.
Fiecare dintre parti va respecta integritatea corporala, onoarea, convingerile
si practicile religioase ale tuturor acestor persoane.
2. Sint si vor ramine interzise intotdeauna si in orice loc urmatoarele
acte, fie ca sint comise de persoane civile sau militari:
a) atingerile aduse vietii, sanatatii si integritatii fizice sau mentale a
persoanelor, in special:
i) omorul;
ii) tortura sub toate formele sale, fie fizica, fie mentala;
iii) pedepsele corporale;
iv) mutilarile;
b) atingerile indreptate impotriva demnitatii persoanei, mai ales
tratamentele umilitoare si degradante, prostitutia fortata si orice forma de
atentat la pudoare;
c) luarea de ostatici;
d) pedepsele colective;
e) amenintarea de a comite oricare dintre actele citate mai sus.
3. Orice persoana arestata, detinuta sau internata pentru acte in legatura
cu conflictul armat va fi informata fara intirziere, intr-o limba pe care o
intelege, despre motivele pentru care aceste masuri au fost luate. Cu exceptia
cazului de arestare sau de detentie pentru o infractiune penala, aceasta
persoana va fi eliberata in cel mai scurt timp posibil si, in orice caz, indata
ce imprejurarile care justifica arestarea, detentia sau internarea vor fi
incetat sa existe.
4. Nici o condamnare nu va fi pronuntata si nici o pedeapsa nu va fi
executata impotriva unei persoane recunoscuta vinovata de o infractiune penala
comisa in legatura cu conflictul armat, daca aceasta nu are loc in baza unei
sentinte prealabile data de un tribunal impartial si constituit legal, care sa
se conformeze principiilor general recunoscute ale unei proceduri judiciare
normale cuprinzind urmatoarele garantii:
a) procedura va dispune ca orice acuzat sa fie informat fara intirziere de
detaliile infractiunii care ii este imputata si se va asigura acuzatului,
inaintea si in timpul procesului, toate drepturile si mijloacele necesare
apararii sale;
b) nimeni nu poate fi pedepsit pentru o infractiune decit pe baza unei
responsabilitati penale individuale;
c) nimeni nu va fi acuzat sau condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu
constituie un act de delict potrivit dreptului national sau international care
era aplicabil in momentul in care au fost comise. De asemenea, nu va fi
aplicata nici o pedeapsa mai grava decit aceea care era aplicabila in momentul
in care infractiunea a fost comisa. Daca, ulterior acestei infractiuni, legea
prevede aplicarea unei pedepse mai usoare, delicventul va trebui sa beneficieze
de aceasta situatie;
d) orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pina
cind culpabilitatea sa nu a fost legal stabilita;
e) orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul de a fi judecata in
prezenta sa;
f) nimeni nu poate fi fortat sa depuna marturie impotriva sa sau sa se
recunoasca vinovat;
g) orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa interogheze sau
sa ceara sa fie interogati martorii acuzarii si sa obtina infatisarea la
interogatoriul martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii
acuzarii;
h) nici o persoana nu poate fi urmarita sau pedepsita de catre aceeasi
parte pentru o infractiune care a facut deja obiectul unei sentinte definitive
de achitare sau condamnare data in conformitate cu acelasi drept si aceeasi
procedura judiciara;
i) orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul ca sentinta sa fie
pronuntata in sedinta publica;
j) orice persoana condamnata va fi informata in momentul condamnarii de
drepturile sale judiciare de recurs si de alte drepturi, ca si de termenele in
care trebuie exercitate.
5. Femeile private de libertate pentru motive in legatura cu conflictul
armat vor fi detinute in localuri separate de cele ale barbatilor. Ele vor fi
plasate sub supraveghere exercitata de catre femei. Cu toate acestea, daca sint
arestate, detinute sau internate familii, unitatea acestor familii va fi
pastrata, pe cit posibil, in ceea ce priveste cazarea lor.
6. Persoanele arestate, detinute sau internate pentru motive in legatura cu
conflictul armat vor beneficia de protectia acordata prin prezentul articol
pina la eliberarea lor definitiva, repatrierea sau reasezarea lor, chiar si
dupa terminarea conflictului armat.
7. Pentru ca sa nu existe nici o indoiala in ceea ce priveste urmarirea si
judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi sau de crime impotriva
umanitatii, vor fi aplicate urmatoarele principii:
a) persoanele care sint acuzate de astfel de crime vor fi deferite
urmaririi si judecarii, in conformitate cu normele de drept international
aplicabil;
b) oricarei persoane care nu beneficiaza de un tratament mai favorabil in
baza conventiilor sau a prezentului protocol i se va acorda tratamentul
prevazut de catre prezentul articol, indiferent ca crimele de care este acuzata
constituie sau nu infractiuni grave la conventii sau la prezentul protocol.
8. Nici o dispozitie a prezentului articol nu poate fi interpretata ca
limitind sau aducind o atingere oricarei alte dispozitii mai favorabile, care
acorda, in baza regulilor de drept international aplicabil, o mai mare
protectie persoanelor ocrotite de paragraful 1.
CAP. 2
Masuri in favoarea femeilor si a copiilor
Art. 76
Protectia femeilor
1. Femeile vor face obiectul unui respect deosebit si vor fi protejate, in
special impotriva violului, constringerii la prostitutie si oricarei forme de
atentat la pudoare.
2. Cazurile de femei insarcinate si de mame cu copii mici care depind de
acestea, ce sint arestate, detinute sau internate pentru motive in legatura cu
conflictul armat, vor fi examinate cu prioritate absoluta.
3. In toata masura posibilului, partile la conflict se vor stradui sa evite
ca pedeapsa cu moartea sa fie pronuntata impotriva femeilor insarcinate sau
mamelor cu copii mici care depind de ele, pentru o infractiune comisa in
legatura cu conflictul armat. O condamnare la moarte pentru o astfel de
infractiune, impotriva acestor femei, nu va fi executata.
Art. 77
Protectia copiilor
1. Copiii vor trebui sa faca obiectul unui respect special si vor trebui sa
fie protejati impotriva oricarei forme de atentat la pudoare. Partile la
conflict le vor acorda ingrijiri si ajutorul de care au nevoie, tinind seama de
virsta lor sau de orice alt motiv.
2. Partile la conflict vor lua toate masurile posibile in practica pentru
ca copiii sub 15 ani sa nu participe direct la ostilitati, indeosebi
abtinindu-se de la a-i recruta in fortele lor armate. Atunci cind ele
incorporeaza persoane de peste 15 ani, dar sub 18 ani, partile la conflict se
vor stradui sa acorde prioritate celor mai in virsta.
3. Daca, in cazuri exceptionale si in pofida dispozitiilor paragrafului 2,
copiii care nu au 15 ani impliniti participa direct la ostilitati si cad in
miinile unei parti adverse, vor continua sa beneficieze de protectia speciala
acordata de prezentul articol, fie ca sint sau nu prizonieri de razboi.
4. Daca sint arestati, detinuti sau internati pentru motive in legatura cu
conflictul armat, copiii vor fi pusi sub paza in localuri separate de cele ale
adultilor, cu exceptia cazului familiilor cazate ca unitati familiale, asa cum
prevede paragraful 5 al art. 75.
5. O condamnare la moarte pentru o infractiune in legatura cu conflictul
armat nu va fi executata impotriva persoanelor care nu aveau 18 ani in momentul
infractiunii.
Art. 78
Evacuarea copiilor
1. Nici o parte la conflict nu trebuie sa efectueze evacuarea, catre o tara
straina, de alti copii decit propriii sai resortisanti, in afara cazului unei
evacuari temporare, a carei necesitate este impusa de ratiuni imperioase ce tin
de sanatatea sau de tratamentul medical al copiilor sau, cu exceptia unui
teritoriu ocupat, de securitatea lor. Atunci cind se poate lua legatura cu
parintii sau tutorii, este necesar consimtamintul lor scris cu privire la
evacuare. Daca nu se poate lua legatura cu acestia, evacuarea nu se poate face
decit cu consimtamintul scris al persoanelor carora legea sau cutuma le
atribuie, in principal, ocrotirea copiilor.
Puterea protectoare va controla orice evacuare de aceasta natura, in
intelegere cu partile interesate, adica cu partea care efectueaza evacuarea, cu
partea care primeste copiii si cu orice parte ai carei resortisanti sint
evacuati. In toate cazurile, toate partile la conflict vor lua toate masurile
de precautie posibile in practica pentru a evita compromiterea evacuarii.
2. Atunci cind se efectueaza o evacuare in conditiile paragrafului 1,
educatia fiecarui copil evacuat, inclusiv educatia sa religioasa si morala, asa
cum o doresc parintii sai, va trebui sa fie asigurata, pe cit posibil, intr-un
mod continuu.
3. In scopul facilitarii intoarcerii in familia si in tara lor a copiilor
evacuati in conformitate cu dispozitiile prezentului articol, autoritatile
partii care au efectuat evacuarea si, atunci cind va fi cazul, autoritatile
tarii gazda, vor stabili, pentru fiecare copil, o fisa insotita de fotografii,
pe care o vor transmite Agentiei Centrale de Depistare a Comitetului
International al Crucii Rosii. Aceasta fisa va purta, de fiecare data cind
aceasta va fi posibil si nu va risca sa dauneze copiilor, urmatoarele date:
a) numele copilului;
b) prenumele copilului;
c) sexul;
d) locul si data nasterii (sau, daca data nasterii nu este cunoscuta,
virsta aproximativa);
e) numele si prenumele tatalui;
f) numele si prenumele mamei si, eventual, numele sau inainte de casatorie;
g) rudele apropiate ale copilului;
h) nationalitatea copilului;
i) limba materna a copilului si orice alta limba pe care acesta o vorbeste;
j) adresa familiei copilului;
k) orice numar de identificare dat copilului;
l) starea sanatatii copilului;
m) grupa sanguina a copilului;
n) eventuale semne particulare;
o) data si locul unde copilul a fost gasit;
p) data la care si locul din care copilul si-a parasit tara;
q) eventual religia copilului;
r) adresa copilului in tara gazda;
s) daca copilul moare inaintea reintoarcerii sale, data, locul si
imprejurarile mortii sale si locul de inmormintare.
CAP. 3
Ziaristii
Art. 79
Masuri de protectie a ziaristilor
1. Ziaristii care indeplinesc misiuni profesionale periculoase in zonele de
conflict armat vor fi considerati ca persoane civile in sensul art. 50
paragraful 1.
2. Ei vor fi protejati, in aceasta calitate, in conformitate cu conventiile
si cu prezentul protocol, cu conditia de a nu intreprinde nici o actiune care
sa contravina statutului lor de persoane civile si fara a renunta la dreptul
corespondentilor de razboi acreditati pe linga fortele armate de a beneficia de
statutul prevazut la art. 4 alin. 4 al celei de-a III-a conventii.
3. Ei vor putea obtine o carte de identitate conforma modelului atasat
anexei nr. 2 a prezentului protocol. Aceasta legitimatie care va fi eliberata
de guvernul statului ai carui resortisanti sint, sau pe teritoriul caruia ei
isi au resedinta, sau in care se afla agentia sau organul de presa care ii
foloseste, va atesta calitatea de ziarist a titularului ei.
TITLUL V
APLICAREA CONVENTIILOR SI A PREZENTULUI PROTOCOL
Sectiunea I
Dispozitii generale
Art. 80
Masuri de executare
1. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor lua neintirziat
toate masurile necesare pentru a indeplini obligatiile care le revin in
virtutea conventiilor si a prezentului protocol.
2. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor emite ordine si
instructiuni pentru a asigura respectarea conventiilor si a prezentului
protocol si vor supraveghea aplicarea lor.
Art. 81
Activitatile Crucii Rosii si ale altor organizatii umanitare
1. Partile la conflict vor acorda Comitetului International al Crucii Rosii
toate facilitatile posibile pentru a-i permite sa-si asume sarcinile umanitare
care ii sint atribuite de catre conventii si de prezentul protocol, cu scopul
de a asigura protectie si asistenta victimelor conflictelor. Comitetul
International al Crucii Rosii va putea, de asemenea, sa exercite orice alte
activitati umanitare in favoarea acestor victime, cu consimtamintul partilor la
conflict.
2. Partile la conflict vor acorda organizatiilor lor respective de Cruce
Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu) facilitatile necesare exercitarii
activitatilor lor umanitare in favoarea victimelor conflictului, in
conformitate cu dispozitiile conventiilor si ale prezentului protocol si cu principiile
fundamentale ale Crucii Rosii formulate de catre conferintele internationale
ale Crucii Rosii.
3. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor facilita, in
toata masura posibilului, ajutorul pe care organizatiile de Cruce Rosie (Semiluna
Rosie, Leul si Soarele Rosu) si Liga Societatilor de Cruce Rosie il vor acorda
victimelor conflictelor in conformitate cu dispozitiile conventiilor si ale
prezentului protocol si cu principiile fundamentale ale Crucii Rosii formulate
de catre conferintele internationale ale Crucii Rosii.
4. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor acorda, pe cit
posibil, facilitati asemanatoare acelora care sint prevazute in paragrafele 2
si 3, celorlalte organizatii umanitare mentionate de catre conventii si de
prezentul protocol, care sint in mod corespunzator autorizate de catre partile
la conflict interesate si care isi exercita activitatile lor umanitare in
conformitate cu dispozitiile conventiilor si ale prezentului protocol.
Art. 82
Consilierii juridici in fortele armate
Inaltele parti contractante, tot timpul, si partile la conflict, in
perioada conflictului armat, vor veghea ca consilierii juridici sa fie
disponibili, atunci cind va fi cazul, pentru a-i sfatui pe comandantii militari,
la esaloanele corespunzatoare, in ceea ce priveste aplicarea conventiilor si a
prezentului protocol si in ceea ce priveste instruirea corespunzatoare a
fortelor armate in aceasta privinta.
Art. 83
Difuzare
1. Inaltele parti contractante se angajeaza sa difuzeze in cea mai larga
masura posibila, in timp de pace, ca si in perioada de conflict armat,
conventiile si prezentul protocol in tarile lor respective si, indeosebi, sa
introduca studiul lor in programele de instructie militara, sa incurajeze
studiul acestora de catre populatia civila, astfel incit aceste instrumente sa
fie cunoscute de fortele armate si de populatia civila.
2. Autoritatile militare sau civile care, in perioada de conflict armat,
isi vor asuma responsabilitati in aplicarea conventiilor si a prezentului
protocol vor trebui sa posede o cunoastere deplina a textelor acestor
instrumente.
Art. 84
Legi de aplicare
Inaltele parti contractante isi vor comunica, cit mai repede posibil, prin
intermediul depozitarului si, daca este cazul, prin mijlocirea puterilor
protectoare, traducerile lor oficiale ale prezentului protocol, ca si legile si
regulamentele pe care ar putea sa le adopte pentru a-i asigura aplicarea.
Sectiunea II
Masuri in situatiile de incalcare a conventiilor si a prezentului protocol
Art. 85
Masuri in situatiile de incalcare a prezentului protocol
1. Dispozitiile conventiilor referitoare la masurile de infractiuni si
infractiuni grave, completate de catre prezenta sectiune, se aplica in
situatiile de incalcari si de incalcari grave la prezentul protocol.
2. Actele calificate drept incalcari grave in conventii constituie
incalcari grave in prezentul protocol, daca sint comise impotriva persoanelor
aflate in miinile unei parti adverse si care sint protejate de catre art. 44,
45 si 73 ale prezentului protocol, sau impotriva ranitilor, bolnavilor sau
naufragiatilor partii adverse, protejati de catre prezentul protocol, sau
impotriva personalului sanitar sau religios, a unitatilor sanitare sau
mijloacelor de transport sanitar care sint sub controlul partii adverse si
protejati de prezentul protocol.
3. In afara incalcarilor grave definite in art. 11, urmatoarele acte, cind
sint comise cu intentie, cu violarea dispozitiilor pertinente ale prezentului
protocol, si cind produc moartea sau lezeaza in mod grav integritatea fizica
sau sanatatea, sint considerate incalcari grave ale prezentului protocol:
a) supunerea populatiei civile sau a persoanelor civile unui atac;
b) lansarea unui atac nediferentiat atingind populatia civila sau bunuri cu
caracter civil, cunoscind ca acest atac va cauza pierderi in vieti omenesti,
ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil si care sint
excesive in sensul art. 57 paragraful 2 alin. iii);
c) lansarea unui atac impotriva lucrarilor sau instalatiilor continind
forte periculoase, cunoscind ca acest atac va cauza pierderi in vieti omenesti,
ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil si care sint
excesive in sensul art. 57 paragraful 2 alin. iii);
d) atacarea localitatilor neaparate si a zonelor demilitarizate;
e) atacarea unei persoane, cunoscind ca aceasta persoana este scoasa din
lupta;
f) utilizarea cu perfidie, cu violarea art. 37, a semnului distinctiv al
Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului si Soarelui Rosu, sau a altor
semne protectoare recunoscute de catre conventii sau de prezentul protocol.
4. In afara incalcarilor grave definite in paragrafele precedente si in
conventii, actele urmatoare sint considerate ca incalcari grave ale
protocolului atunci cind sint comise cu intentie si cu violarea conventiilor
sau a prezentului protocol:
a) transferarea de catre puterea ocupanta a unei parti a populatiei sale
civile in teritoriul pe care-l ocupa sau deportarea sau transferarea in
interiorul sau in afara teritoriului ocupat a totalitatii sau a unei parti a
populatiei acestui teritoriu, cu violarea art. 49 al celei de-a IV-a conventii;
b) orice intirziere nejustificata in repatrierea prizonierilor de razboi
sau a civililor;
c) practicile de apartheid si celelalte practici inumane si degradante,
bazate pe discriminarea rasiala care dau loc unor ofense grave la adresa
demnitatii personale;
d) faptul de a indrepta atacuri impotriva monumentelor istorice, operelor
de arta sau lacasurilor de cult clar recunoscute, care constituie patrimoniul
cultural sau spiritual al popoarelor si carora le este acordata o protectie
speciala pe baza unei intelegeri speciale, de exemplu in cadrul unei
organizatii internationale competente, provocind astfel distrugerea lor la
scara mare, atunci cind nu exista nici o dovada de violare de catre partea
adversa a art. 53 alin. b) si cind monumentele istorice, operele de arta si
lacasurile de cult respective nu sint situate in apropierea imediata a
obiectivelor militare;
e) faptul de a priva o persoana protejata de catre conventii sau despre
care se fac referiri in paragraful 2 al prezentului articol de dreptul sau de a
fi judecat conform procedurii legale si impartial.
5. Sub rezerva aplicarii conventiilor si a prezentului protocol,
incalcarile grave ale acestor instrumente sint considerate drept crime de
razboi.
Art. 86
Omisiuni
1. Inaltele parti contractante si partile la conflict trebuie sa ia masuri
in situatiile de incalcari grave, luind totodata masuri pentru a face sa
inceteze toate celelalte incalcari ale conventiilor si ale prezentului
protocol, care ar rezulta dintr-o omisiune ce contravine unei obligatii asumate
prin aceste instrumente.
2. Faptul ca o incalcare a conventiilor sau a prezentului protocol a fost
comisa de catre un subordonat nu ii exonereaza pe superiorii sai de
responsabilitatea lor penala sau disciplinara, dupa caz, daca acestia stiau sau
aveau informatiile care le permitea sa cunoasca, in imprejurarile respective,
ca acest subordonat comitea sau urma sa comita o astfel de incalcare, si daca
nu a luat toate masurile practic posibile pentru a impiedica sau pedepsi
aceasta incalcare.
Art. 87
Obligatiile comandantilor
1. Inaltele parti contractante si partile la conflict trebuie sa-i
insarcineze pe comandantii militari in ceea ce-i priveste pe membrii fortelor
armate puse sub comanda lor, precum si privind celelalte persoane aflate sub
autoritatea lor pentru a-i impiedica sa comita infractiuni la conventii si la
prezentul protocol si, la nevoie, sa le pedepseasca si sa le denunte
autoritatilor competente.
2. In vederea impiedicarii comiterii de infractiuni si pentru reprimarea
lor, inaltele parti contractante si partile la conflict trebuie sa ceara ca
comandantii, potrivit gradului de responsabilitate, sa se asigure ca membrii
fortelor armate puse sub comanda lor sa-si cunoasca obligatiile potrivit
prevederilor conventiilor sau ale prezentului protocol.
3. Inaltele parti contractante si partile la conflict trebuie sa ceara
oricarui comandant, care a aflat ca subordonatii sau alte persoane aflate sub
autoritatea sa au comis sau vor comite o infractiune la conventii sau la
prezentul protocol, sa ia masurile care sint necesare pentru a impiedica astfel
de violari ale conventiilor sau ale prezentului protocol, iar atunci cind va fi
cazul, sa ia initiativa aplicarii unor actiuni disciplinare sau penale
impotriva autorilor violarilor.
Art. 88
Intrajutorarea judiciara in materie penala
1. Inaltele parti contractante isi vor acorda cea mai larga intrajutorare
posibila in orice procedura referitoare la infractiunile grave la conventii sau
la prezentul protocol.
2. Sub rezerva drepturilor si obligatiilor stabilite de conventii si de
art. 85 paragraful 1 din prezentul protocol si atunci cind imprejurarile o
permit, inaltele parti contractante vor coopera in materie de extradare. Ele
vor examina in mod corespunzator cererea statului pe teritoriul caruia pretinsa
infractiune s-a produs.
3. In toate cazurile, legea aplicabila este aceea a inaltei parti
contractante solicitante. Totusi, dispozitiile paragrafelor precedente nu
afecteaza obligatiile decurgind din dispozitiile oricarui alt tratat cu
caracter bilateral sau multilateral care reglementeaza sau va reglementa, in
totalitate sau in parte, problemele intrajutorarii judiciare in materie penala.
Art. 89
Cooperarea
In cazurile de violari grave ale conventiilor sau ale prezentului protocol,
inaltele parti contractante se angajeaza sa actioneze, atit impreuna, cit si
separat, in cooperare cu Organizatia Natiunilor Unite si in conformitate cu
Carta Natiunilor Unite.
Art. 90
Comisia internationala de stabilire a faptelor
1. a) Va fi constituita o comisie internationala de stabilire a faptelor,
denumita mai jos comisie, compusa din cincisprezece membri de inalta moralitate
si de o impartialitate recunoscuta.
b) Cind cel putin douazeci de inalte parti contractante vor fi convenit sa
accepte competenta comisiei in conformitate cu paragraful 2, iar ulterior, la
intervale de cinci ani, depozitarul va convoca o reuniune a reprezentantilor
acestor inalte parti contractante in vederea alegerii membrilor comisiei. La aceasta
reuniune, membrii comisiei vor fi alesi prin scrutin secret de pe o lista de
persoane pentru intocmirea careia fiecare din aceste inalte parti contractante
va putea propune un nume.
c) Membrii comisiei vor activa cu titlu personal si vor exercita mandatul
lor pina la alegerea noilor membri la reuniunea urmatoare.
d) Cu ocazia alegerii, inaltele parti contractante se vor asigura ca
fiecare din persoanele de ales in comisie sa posede calificarea ceruta si vor
veghea sa se asigure o reprezentare geografica echitabila pe ansamblul
comisiei.
e) In cazul in care un loc va deveni vacant, comisia il va completa tinind
seama, in mod corespunzator, de dispozitiile alineatelor precedente.
f) Depozitarul va pune la dispozitia comisiei serviciile administrative
necesare indeplinirii functiunilor sale.
2. a) Inaltele parti contractante pot, cu ocazia semnarii, ratificarii sau
aderarii la protocol, sau ulterior in orice moment, sa declare ca recunosc de
drept si fara acord special, fata de orice inalta parte contractanta care
accepta aceleasi obligatii, competenta comisiei pentru a ancheta asupra
afirmatiilor unei asemenea inalte parti, asa cum o autoriza prezentul articol.
b) Declaratiile avute in vedere mai sus vor fi remise depozitarului, care
va comunica copii inaltelor parti contractante.
c) Comisia va avea in competenta:
i) anchetarea oricarui fapt pretins a fi o incalcare grava in sensul
conventiilor si al prezentului protocol, sau o alta violare grava a
conventiilor si a prezentului protocol;
ii) facilitarea, oferind bunele sale oficii, a restabilirii unei atitudini
de respectare a dispozitiilor conventiilor si a prezentului protocol.
d) In alte situatii, comisia nu va deschide o ancheta, la cererea unei
parti la conflict, decit cu consimtamintul celeilalte sau celorlalte parti
interesate.
e) Sub rezerva dispozitiilor de mai sus ale prezentului paragraf,
dispozitiile art. 52 al conventiei I, art. 53 al celei de-a II-a conventii,
art. 132 al celei de-a III-a conventii si art. 149 al celei de-a IV-a conventii
ramin aplicabile oricarei pretinse violari a conventiilor si se aplica, de
asemenea, oricarei pretinse violari a prezentului protocol.
3. a) Daca partile interesate nu dispun altfel de un acord comun, toate
anchetele vor fi efectuate de o camera compusa din sapte membri numiti dupa cum
urmeaza:
i) cinci membri ai comisiei, care nu trebuie sa fie resortisanti ai nici
uneia dintre partile la conflict, vor fi numiti de catre presedintele comisiei,
pe baza unei reprezentari echitabile a regiunilor geografice, dupa consultarea
partilor la conflict;
ii) doi membri ad-hoc, care nu trebuie sa fie resortisanti ai nici uneia
dintre partile la conflict, vor fi numiti cite unul de catre fiecare din
acestea.
b) De la primirea unei cereri de ancheta, presedintele comisiei va fixa un
termen convenabil pentru constituirea unei camere. Daca cel putin unul din cei
doi membri ad-hoc nu a fost numit in termenul fixat, presedintele va proceda
imediat la numirea sau la numirile necesare pentru a completa componenta
camerei.
4. a) Camera constituita in conformitate cu dispozitiile paragrafului 3 in
vederea efectuarii unei anchete va invita partile la conflict sa o asiste si sa
prezinte probele. Ea va putea, de asemenea, sa caute alte probe pe care le va
considera pertinente si sa procedeze la o ancheta la fata locului.
b) Toate elementele de proba vor fi comunicate partilor interesate, care
vor avea dreptul sa prezinte comisiei observatiile lor.
c) Fiecare parte interesata va avea dreptul sa discute probele.
5. a) Comisia va prezenta partilor vizate un raport asupra rezultatelor
anchetei camerei cu recomandarile pe care le va considera potrivite.
b) Daca camera nu este in masura sa adune probe care sa fie suficiente
pentru fundamentarea unor concluzii obiective si impartiale, comisia va face
cunoscute motivele acestei incapacitati.
c) Comisia nu va comunica public concluziile sale decit daca toate partile
la conflict i-au cerut aceasta.
6. Comisia va stabili regulamentul interior, inclusiv regulile referitoare
la presedintia comisiei si a camerei. Acest regulament va prevedea ca
functiunile presedintelui comisiei vor fi exercitate permanent si ca, in caz de
ancheta, ele vor fi exercitate de o persoana care sa nu fie resortisant al
uneia dintre partile la conflict.
7. Cheltuielile administrative ale comisiei vor fi acoperite prin
contributii ale inaltelor parti contractante, care vor fi facut declaratia
prevazuta in paragraful 2, si prin contributii voluntare. Partea sau partile la
conflict care cer o ancheta vor avansa fondurile necesare pentru a acoperi
cheltuielile ocazionate de o camera si vor fi despagubite de catre partea sau
partile impotriva carora sint indreptate alegatiile, pina la nivelul de 50 la
suta din cheltuielile camerei. Daca camerei ii sint prezentate alegatii de
catre ambele parti, fiecare parte va avansa 50 la suta din cheltuielile
necesare.
Art. 91
Responsabilitate
Partea la conflict care va viola dispozitiile conventiilor sau ale
prezentului protocol va fi obligata la despagubiri, daca va fi cazul. Ea va
raspunde pentru toate actele comise de persoanele facind parte din fortele sale
armate.
TITLUL VI
DISPOZITII FINALE
Art. 92
Semnarea
Prezentul protocol va fi deschis spre semnare partilor la conventie la sase
luni dupa semnarea actului final si va ramine deschis pe o perioada de
douasprezece luni.
Art. 93
Ratificarea
Prezentul protocol va fi ratificat cit mai curind posibil. Instrumentele de
ratificare vor fi depuse la Consiliul Federal Elvetian, depozitar al
conventiilor.
Art. 94
Aderarea
Prezentul protocol va fi deschis spre aderare oricarei parti la conventii
nesemnatara a acestui protocol. Instrumentele de aderare vor fi depuse la
depozitar.
Art. 95
Intrarea in vigoare
1. Prezentul protocol va intra in vigoare la sase luni dupa depunerea de
doua instrumente de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare dintre partile la conventii care il va ratifica sau va
adera ulterior, prezentul protocol va intra in vigoare la sase luni dupa
depunerea de catre aceasta parte a instrumentului de ratificare sau aderare.
Art. 96
Raporturi conventionale de la intrarea in vigoare a prezentului protocol
1. Atunci cind partile la conventii sint totodata parti la prezentul
protocol, conventiile se vor aplica asa cum ele vor fi completate de prezentul
protocol.
2. Daca una dintre partile la conflict nu este legata de prezentul
protocol, partile la prezentul protocol vor ramine, cu toate acestea, legate de
acestea in raporturile lor reciproce. Ele vor fi, in plus, legate prin
prezentul protocol fata de mentionata parte, daca aceasta il accepta si ii
aplica dispozitiile.
3. Autoritatea reprezentind un popor angajat intr-un conflict armat
impotriva unei inalte parti contractante, cu caracterul mentionat in art. 1
paragraful 4, poate sa se angajeze sa aplice conventiile si prezentul protocol
cu privire la acest conflict, adresind o declaratie unilaterala depozitarului.
Dupa primirea ei de catre depozitar, aceasta declaratie va avea, in legatura cu
acest conflict, urmatoarele efecte:
a) conventiile si prezentul protocol intra in vigoare imediat pentru numita
autoritate in calitatea sa de parte la conflict;
b) numita autoritate exercita aceleasi drepturi si se achita de aceleasi
obligatii ca o inalta parte contractanta la conventii si la prezentul protocol;
c) conventiile si prezentul protocol leaga in mod egal toate partile la
conflict.
Art. 97
Amendamente
1. Orice inalta parte contractanta va putea sa propuna amendamente la
prezentul protocol. Textul oricarui proiect de amendament va fi comunicat
depozitarului care, dupa consultarea tuturor inaltelor parti contractante si a
Comitetului International al Crucii Rosii, va decide daca trebuie sa se
convoace o conferinta pentru a examina amendamentul sau amendamentele propuse.
2. Depozitarul va invita la aceasta conferinta inaltele parti contractante,
ca si partile la conventii, semnatare sau nu ale prezentului protocol.
Art. 98
Revizuirea anexei nr. I
1. Cel mai tirziu la patru ani dupa intrarea in vigoare a prezentului
protocol, iar ulterior la intervale de cel putin patru ani, Comitetul
International al Crucii Rosii va consulta inaltele parti contractante in
legatura cu anexa nr. I a prezentului protocol si, daca va considera necesar,
va putea sa propuna o reuniune de experti tehnici cu scopul de a reexamina
anexa nr. I si de a propune amendamentele care ar parea de dorit. Daca in
termen de sase luni dupa comunicarea catre inaltele parti contractante a unor
propuneri referitoare la o astfel de reuniune, o treime din aceste parti nu se
vor opune la aceasta, Comitetul International al Crucii Rosii va convoca
aceasta reuniune, la care va invita si observatori ai organizatiilor
internationale interesate. O astfel de reuniune va fi, de asemenea, convocata
de catre Comitetul International al Crucii Rosii, oricind la cererea unei
treimi a inaltelor parti contractante.
2. Depozitarul va convoca o conferinta a inaltelor parti contractante si a
partilor la conventii pentru a examina amendamentele propuse de catre reuniunea
expertilor tehnici daca, ca urmare a amintitei reuniuni, Comitetul
International al Crucii Rosii sau o treime a inaltelor parti contractante o
cer.
3. Amendamentele la anexa nr. I vor putea fi adoptate de catre amintita
conferinta cu majoritatea de doua treimi a inaltelor parti contractante
prezente si votante.
4. Depozitarul va comunica inaltelor parti contractante si partilor la
conventii orice amendament astfel adoptat. Amendamentul va fi considerat ca
acceptat la expirarea unei perioade de un an de la data comunicarii, in afara
de cazul in care, in cursul acestei perioade, o declaratie de neacceptare a
amendamentului este comunicata depozitarului de catre cel putin o treime a
inaltelor parti contractante.
5. Un amendament considerat ca a fost acceptat in conformitate cu
paragraful 4 va intra in vigoare la trei luni dupa acceptarea de catre toate
inaltele parti contractante, cu exceptia celor care vor fi facut o declaratie
de neacceptare in conformitate cu acelasi paragraf. Orice parte care face o
astfel de declaratie poate, in orice moment, s-o retraga, caz in care
amendamentul va intra in vigoare pentru aceasta parte la trei luni dupa
retragerea ei.
6. Depozitarul va face cunoscut inaltelor parti contractante si partilor la
conventii intrarea in vigoare a oricarui amendament, partile legate de acest
amendament, data intrarii sale in vigoare pentru fiecare dintre parti,
declaratiile de neacceptare facute in conformitate cu paragraful 4 si
retragerea unor astfel de declaratii.
Art. 99
Denuntarea
1. In cazul in care o inalta parte contractanta va denunta prezentul
protocol, denuntarea nu va produce efecte decit la un an dupa primirea
instrumentului de denuntare. Daca, cu toate acestea, la expirarea acestui an,
partea denuntatoare se afla intr-o situatie la care se refera art. 1, efectul
denuntarii ramine suspendat pina la sfirsitul conflictului armat sau al ocupatiei
si, in orice caz, pina la terminarea operatiunilor de eliberare definitiva, de
repatriere sau de reasezare a persoanelor protejate de catre conventii sau de
prezentul protocol.
2. Denuntarea va fi notificata in scris depozitarului, care va informa
toate inaltele parti contractante de aceasta notificare.
3. Denuntarea nu va avea efect decit fata de partea denuntatoare.
4. Nici o denuntare notificata in baza paragrafului 1 nu va avea efect
asupra obligatiilor deja asumate ca urmare a conflictului armat in baza
prezentului protocol, de catre partea denuntatoare, pentru orice act comis
inainte ca amintita denuntare sa devina efectiva.
Art. 100
Notificari
Depozitarul va informa inaltele parti contractante, ca si partile la
conventii, fie ca sint sau nu sint semnatare ale prezentului protocol, despre:
a) semnaturile puse pe prezentul protocol si instrumentele de ratificare si
de aderare depuse in conformitate cu art. 93 si 94;
b) data la care prezentul protocol va intra in vigoare in conformitate cu
art. 95;
c) comunicarile si declaratiile primite in conformitate cu art. 84, 90 si
97;
d) declaratiile primite in conformitate cu art. 96 paragraful 3, care vor
fi comunicate pe caile cele mai rapide;
e) denuntarile notificate in conformitate cu art. 99.
Art. 101
Inregistrarea
1. Dupa intrarea sa in vigoare, prezentul protocol va fi transmis de catre
depozitar Secretariatului Natiunilor Unite, in scopul inregistrarii si
publicarii, in conformitate cu art. 102 al Cartei Natiunilor Unite.
2. De asemenea, depozitarul va informa Secretariatul Natiunilor Unite
despre toate ratificarile, aderarile si denuntarile pe care le va primi
referitoare la prezentul protocol.
Art. 102
Texte autentice
Originalul prezentului protocol, ale carui texte in limbile engleza, araba,
chineza, spaniola, franceza si rusa sint deopotriva autentice, va fi depus
depozitarului, care va transmite copii certificate conforme tuturor partilor la
conventii.
ANEXA 1
REGULAMENT REFERITOR LA IDENTIFICARE
CAP. 1
Cartile de identitate
Art. 1
Cartea de identitate a personalului permanent sanitar, religios si civil
1. Cartea de identitate a personalului permanent sanitar, religios si
civil, prevazut in art. 18 paragraful 3 al protocolului, va trebui:
a) sa poarte semnul distinctiv si sa fie de dimensiuni care sa permita a fi
purtat in buzunar;
b) sa fie facuta astfel incit sa dureze cit mai mult posibil;
c) sa fie redactata in limba nationala sau oficiala (poate fi, in plus, si
in alte limbi);
d) sa indice numele si data de nastere a titularului (sau, in lipsa acestei
date, virsta sa in momentul eliberarii cartii), ca si numarul sau de
inmatriculare (daca are);
e) sa indice in ce calitate titularul are dreptul la protectia conventiilor
si a protocolului;
f) sa poarte fotografia titularului, ca si semnatura sau amprenta degetului
mare, sau ambele;
g) sa poarte stampila si semnatura autoritatii competente;
h) sa indice data de emitere si de expirare a cartii.
2. Cartea de identitate trebuie sa fie uniforma pe tot teritoriul fiecarei
inalte parti contractante si, pe cit posibil, sa fie de acelasi tip pentru
toate partile la conflict. Partile la conflict pot sa se inspire din modelul
intr-o singura limba al figurii 1. La inceperea ostilitatilor, partile la
conflict trebuie sa-si comunice un specimen al cartii de identitate pe care ele
le utilizeaza, daca aceasta carte difera de la modelul din figura 1.
Cartea de identitate va fi intocmita, daca este posibil, in doua exemplare,
dintre care unul este pastrat de catre autoritatea emitatoare, care ar trebui
sa tina o evidenta a cartilor pe care le-a eliberat.
3. In nici un caz personalul permanent sanitar, religios si civil nu poate
fi lipsit de cartile de identitate. In caz de pierdere a unei carti, titularul
are dreptul sa obtina un duplicat.
Art. 2
Cartea de identitate a personalului temporar sanitar, religios si civil
1. Cartea de identitate a personalului temporar sanitar, religios si civil
va trebui, daca este posibil, sa fie analoaga aceleia care este prevazuta in
art. 1 al prezentului regulament. Partile la conflict se pot inspira din
modelul figurii 1.
2. Atunci cind imprejurarile impiedica eliberarea de carti de identitate
personalului temporar sanitar, religios si civil, acest personal poate primi un
certificat semnat de autoritatea competenta, atestind ca persoana careia ii
este eliberat a primit o insarcinare cu caracter temporar si indicind, daca
este posibil, durata acestei insarcinari si dreptul titularului de a purta
semnul distinctiv. Acest certificat trebuie sa indice numele si data nasterii
titularului (sau, in lipsa acestei date, virsta sa in momentul eliberarii
certificatului), functia titularului, precum si numarul de inmatriculare, daca
exista. El trebuie sa poarte semnatura sa sau amprenta degetului mare, sau
ambele.
(Spatiu prevazut pentru numele tarii si al autoritatii care elibereaza
aceasta carte).
CARTE DE IDENTITATE
sanitar Permanent
pentru personalul --------- civil -----------
religios Temporar
Numele .....................................................
Data nasterii (sau virsta) .................................
Nr. de inmatriculare (eventual) ............................
Titularul prezentei carti este protejat de conventiile de la Geneva din 12
august 1949 si de catre protocolul aditional la conventiile de la Geneva din 12
august 1949 referitor la protectia victimelor conflictelor armate
internationale (Protocol I) in calitatea sa de
.............................................. .
Data emiterii .........................
Cartea nr. .......................
Semnatura autoritatii
care elibereaza cartea
Data expirarii .......................
-----------------------------------------------------------------
Fig. 1. - Model de carte de identitate
----------------------------
(format 74 mm x 105 mm)
Verso la cartea de identitate
---------------------------------------------------------------------
Talia Ochii Parul
---------------------------------------------------------------------
Alte semne particulare sau informatii
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
FOTOGRAFIA TITULARULUI
---------------------------------------------------------------------
Stampila Semnatura sau amprenta degetului mare
al titularului sau ambele
---------------------------------------------------------------------
CAP. 2
Semnul distinctiv
Art. 3
Forma si natura
1. Semnul distinctiv (rosu pe fond alb) trebuie sa fie suficient de mare,
potrivit imprejurarilor. Inaltele parti contractante pot sa se inspire pentru
forma Crucii, Semilunii sau Leului si Soarelui din modelele de la figura 2.
2. Noaptea si pe timp cu vizibilitate redusa, semnul distinctiv va putea fi
luminat; de asemenea, el va putea fi facut din materiale care sa permita recunoasterea
sa prin mijloace tehnice de detectie.
Fig. 2. - Semne distinctive in rosu pe fond alb
--------------------------------------
Art. 4
Utilizare
1. Semnul distinctiv va fi, in masura posibilului, aplicat pe drapele sau
pe o suprafata plana, vizibil din toate directiile si de la o distanta cit mai
mare.
2. Sub rezerva instructiunilor autoritatilor competente, personalul sanitar
si religios care se achita de sarcinile sale pe cimpul de lupta trebuie sa fie
echipat, in masura posibilului, cu acoperamint de cap si cu imbracaminte avind
semnul distinctiv.
CAP. 3
Semnale distinctive
Art. 5
Utilizare facultativa
1. Sub rezerva dispozitiilor art. 6 al prezentului regulament, semnalele
definite in prezentul capitol pentru uzul exclusiv al unitatilor si mijloacelor
de transport sanitare nu trebuie sa fie utilizate in alte scopuri.
Intrebuintarea tuturor semnalelor prevazute in prezentul capitol este
facultativa.
2. Aeronavele sanitare temporare care, din lipsa de timp sau datorita
caracteristicilor lor, nu pot fi marcate cu semnul distinctiv, pot utiliza
semnalele distinctive autorizate in prezentul capitol. Totusi, metoda de
semnalizare cea mai eficienta in vederea identificarii si a recunoasterii sale
consta in intrebuintarea unui semnal vizual, fie semnul distinctiv, fie
semnalul luminos definit in art. 6, fie ambele, completate cu alte semnale
mentionate in art. 7 si 8 ale prezentului regulament.
Art. 6
Semnal luminos
1. Semnalul luminos, constind intr-o lumina albastra intermitenta, este
destinat utilizarii de catre aeronavele sanitare pentru a-si semnala
identitatea. Nici o alta aeronava nu poate utiliza acest semnal. Culoarea
albastra recomandata se obtine cu ajutorul coordonatelor tricromatice de mai
jos:
- limita verde - y = 0,065 + 0,805 x
- limita alb - y = 0,400 - x
- limita purpuriu - x = 0,133 + 0,600 Y
Frecventa recomandata a sclipirilor luminoase albastre este de 60 la 100
sclipiri pe minut.
2. Aeronavele sanitare ar trebui sa fie echipate cu luminile necesare
pentru a face vizibil semnalul luminos in toate directiile posibile.
3. In lipsa unui acord special intre partile la conflict prin care s-ar
rezerva utilizarea luminilor albastre intermitente pentru identificarea
vehiculelor, navelor si ambarcatiunilor sanitare, intrebuintarea acestor
semnale pentru alte vehicule sau nave nu este interzisa.
Art. 7
Semnal radio
1. Semnalul radio consta intr-un mesaj radiotelefonic sau radiotelegrafic,
precedat de un semnal distinctiv de prioritate, care trebuie definit si aprobat
de catre o conferinta administrativa mondiala de radiocomunicatii a Uniunii
Internationale a Telecomunicatiilor. Acest semnal este emis de trei ori
inaintea indicativului de apel al transportului sanitar in cauza. Mesajul este
emis in engleza la intervale corespunzatoare, pe una sau mai multe frecvente
specificate, asa cum este prevazut in paragraful 3. Semnalul de prioritate este
rezervat in exclusivitate unitatilor si mijloacelor de transport sanitare.
2. Mesajul radio, precedat de semnalul distinctiv de prioritate prevazut in
paragraful 1, contine urmatoarele elemente:
a) indicativul de apel al mijlocului de transport sanitar;
b) pozitia mijlocului de transport sanitar;
c) numarul si tipul mijloacelor de transport sanitare;
d) itinerariul ales;
e) durata calatoriei si ora de plecare si de sosire prevazute, dupa caz;
f) alte informatii, precum altitudinea de zbor, frecventele
radioelectronice supravegheate, limbajele conventionale, modurile si codurile
sistemelor de radiolocatie secundare de supraveghere.
3. Pentru a facilita comunicatiile vizate in paragrafele 1 si 2, ca si
comunicatiile vizate in art. 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30 si 31 ale protocolului,
inaltele parti contractante, partile la conflict sau una din partile la un
conflict, actionind de comun acord sau izolat, pot defini, in conformitate cu
tabelul de repartitie al benzilor de frecventa figurind in Regulamentul
radiocomunicatiilor, anexat la Conventia internationala de telecomunicatii, si
pot publica frecventele nationale pe care le aleg pentru aceste comunicatii.
Aceste frecvente trebuie sa fie notificate Uniunii Internationale a
Telecomunicatiilor, in conformitate cu procedura aprobata de catre Conferinta
administrativa mondiala a radiocomunicatiilor.
Art. 8
Identificarea prin mijloace electronice
1. Sistemul secundar de radiolocatie de supraveghere (S.S.R.), asa cum este
specificat in anexa nr. 10 a Conventiei de la Chicago din 7 decembrie 1944
referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic, poate fi
utilizat pentru a identifica si a urmari zborul unei aeronave sanitare. Modul
si codul S.S.R., rezervat utilizarii exclusive de catre aeronavele sanitare, trebuie
sa fie definite de inaltele parti contractante, de partile la conflict sau de
una dintre partile la conflict, actionind de comun acord sau izolat, in
conformitate cu procedurile de recomandat de catre Organizatia Aviatiei Civile
Internationale.
2. Partile la conflict pot, printr-un acord special, sa adopte, pentru
utilizarea intre ele, un sistem electronic analog celui pentru identificarea
vehiculelor si a navelor si ambarcatiunilor sanitare.
CAP. 4
Comunicatii
Art. 9
Radiocomunicatii
Semnalul de prioritate prevazut de art. 7 al prezentului regulament va
putea precede radiocomunicatiile corespunzatoare ale unitatilor sanitare si ale
mijloacelor de transport sanitare pentru aplicarea procedurilor folosite in
conformitate cu art. 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30 si 31 ale protocolului.
Art. 10
Utilizarea codurilor internationale
Unitatile si mijloacele de transport sanitare pot sa utilizeze, de
asemenea, codurile si semnalele stabilite de catre Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor,
Organizatia Internationala a Aviatiei Civile si Organizatia Interguvernamentala
Consultativa a Navigatiei Maritime. In acest caz, aceste coduri si semnale sint
utilizate in conformitate cu normele, practicile si procedurile stabilite de
aceste organizatii.
Art. 11
Alte mijloace de comunicatie
Atunci cind o radiocomunicatie bilaterala nu este posibila, pot fi
utilizate semnalele prevazute de catre Codul international al semnalelor
adoptat de catre Organizatia Interguvernamentala Consultativa a Navigatiei
Maritime sau in anexa pertinenta a Conventiei de la Chicago din 7 decembrie
1944 referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic.
Art. 12
Planuri de zbor
Acordurile si notificarile referitoare la planurile de zbor prevazute in
art. 29 al protocolului trebuie, pe cit posibil, sa fie formulate in
conformitate cu procedurile stabilite de Organizatia Aviatiei Civile
Internationale.
Art. 13
Semnale si proceduri pentru interceptarea aeronavelor sanitare
Daca este utilizata o aeronava de interceptare pentru a identifica o
aeronava sanitara in zbor sau pentru a o soma sa aterizeze, in aplicarea art.
30 si 31 ale protocolului, procedurile normalizate de interceptare vizuala si
radio, prescrise in anexa nr. 2 a Conventiei de la Chicago din 7 decembrie
1944, referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic, vor
trebui sa fie utilizate de aeronava de interceptare si de aeronava sanitara.
CAP. 5
Protectia civila
Art. 14
Cartea de identitate
1. Cartea de identitate a personalului protectiei civile mentionata in art.
66 paragraful 3 al protocolului este reglementata de catre dispozitiile
pertinente ale art. 1 al prezentului regulament.
2. Cartea de identitate a personalului protectiei civile va putea sa se
conformeze modelului reprezentat in figura 3.
3. Daca personalul protectiei civile este autorizat sa poarte arme
individuale usoare, cartile de identitate vor trebui sa faca o mentiune
corespunzatoare.
Fig. 3 - Model de carte de identitate a personalului protectiei civile
(format 74 mm x 105 mm)
__________________ ________________
| / \ | (spatiu prevazut pentru | / \ |
| / \ | numele tarii si al autoritatii | / \ |
| / \ | care elibereaza cartea) | / \ |
| ------------- | | ------------- |
|__________________| |________________|
CARTEA DE IDENTITATE
a personalului protectiei civile
Numele .................................................
Data nasterii (sau virsta) .............................
Nr. de inmatriculare (eventual) ........................
Titularul prezentei carti este protejat de conventiile de la Geneva din 12
august 1949 si de Protocolul aditional la conventiile de la Geneva din 12
august 1949 referitor la protectia victimelor conflictelor armate
internationale (Protocol I) in calitate de ................................
Data emiterii ................... cartea nr. ...........
Semnatura autoritatii
care a eliberat cartea
Data de expirare ........................
Verso la cartea de identitate
...........................................
Talia Ochii Parul
............................................
Alte semne distinctive sau informatii .....
............................................
............................................
............................................
Detinere de arme ...........................
............................................
FOTOGRAFIA TITULARULUI
Stampila Semnatura sau amprenta
degetului mare al titularului
sau ambele
Art. 15
Semnul distinctiv international
1. Semnul distinctiv international al protectiei civile, prevazut in art.
66 paragraful 4 al protocolului, este un triunghi echilateral albastru pe fond
portocaliu. El este reprezentat in figura 4 de mai jos:
_______________________
| / \ |
| / \ |
| / \ |
| ------------- |
|_______________________|
Fig. 4 - Triunghi albastru pe fond portocaliu
2. Este recomandat:
a) daca triunghiul albastru se afla pe un drapel, pe o brasarda sau purtat
pe spate, drapelul, brasarda sau esarfa de spate se constituie pe fond
portocaliu;
b) ca unul din virfurile triunghiului sa fie indreptat in sus, pe
verticala;
c) ca nici un virf al triunghiului sa nu atinga marginea fondului
portocaliu.
3. Semnul distinctiv international trebuie sa fie suficient de mare,
potrivit imprejurarilor. Semnul trebuie pus, in masura posibilului, pe drapele
sau pe o suprafata plana, vizibile din toate directiile posibile si cit mai
departe. Sub rezerva instructiunilor autoritatilor competente, personalul
protectiei civile trebuie sa fie echipat, in masura posibilului, cu
acoperaminte de cap si imbracaminte prevazute cu semnul distinctiv
international. Noaptea sau pe timp de vizibilitate redusa, semnul va putea fi
luminat sau iluminat; el va putea fi facut si din materiale ce-l vor putea face
recunoscut prin mijloace tehnice de detectie.
CAP. 6
Lucrari si instalatii continind forte periculoase
Art. 16
Semnul special international
1. Semnul special international pentru lucrarile si instalatiile continind
forte periculoase, prevazut in paragraful 7 din art. 56 al protocolului, consta
intr-un grup de trei cercuri de culoare portocalie intensa, de aceeasi
dimensiune, dispuse pe aceeasi axa, distanta dintre cercuri fiind egala cu
raza, ca in figura 5 de mai jos.
2. Semnul trebuie sa fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Atunci
cind este aplicat pe o suprafata mare, semnul poate fi repetat suficient de
des, potrivit imprejurarilor. In masura posibilului, trebuie sa fie aplicat pe
drapele sau pe suprafete plane, astfel incit sa fie vizibil din toate
directiile si cit mai departe.
3. Pe un drapel, distanta intre limitele exterioare ale semnului si
marginile adiacente ale drapelului va fi egala cu raza cercurilor. Drapelul va
fi dreptunghiular si va avea fondul alb.
4. Noaptea sau pe timp cu vizibilitate redusa, semnul va putea fi luminat
sau iluminat; el va putea fi facut din materiale care vor permite recunoasterea
sa prin mijloace tehnice de detectie.
... ... ...
. . . . . .
... ... ...
Fig. 5 - Semnul special international pentru lucrari si instalatii
continind forte periculoase.
ANEXA 2
CARTEA DE IDENTITATE
a ziaristului in misiune periculoasa
Exteriorul cartii de identitate
(Numele tarii care a eliberat aceasta carte)
Carte de identitate de ziarist in misiune periculoasa
Nota:
(in limbile engleza, araba, franceza, rusa si spaniola).
Prezenta carte de identitate este eliberata ziaristilor in misiune
profesionala periculoasa in zonele de conflict armat. Purtatorul are drept sa
fie tratat ca persoana civila potrivit conventiilor de la Geneva din 12 august
1949 si protocolului lor aditional I. Cartea trebuie sa fie purtata tot timpul
de catre titularul sau. Daca acesta este arestat, el o va remite imediat
autoritatilor care il detin, cu scopul ca acestea sa-l poata identifica.
Interiorul cartii
Eliberata de (autoritatea competenta) .....................................
Locul .....................................................................
Data ......................................................................
Loc pentru fotografie cu stampila autoritatii emitente
Semnatura titularului .....................................................
Numele ....................................................................
Prenumele .................................................................
Locul si data nasterii ....................................................
Corespondent al ...........................................................
Categorie profesionala ....................................................
Durata valabilitatii ......................................................
Inaltimea ........................ Ochii ..................................
Greutatea ........................ Parul ..................................
Grupa de singe ................... Factorul Rh ............................
Religia (facultativ) ......................................................
Amprente digitale (facultativ) ............................................
Deget aratator stinga Deget aratator dreapta
Semne particulare de identificare .........................................
...........................................................................
...........................................................................
PROTOCOL II
Protocol aditional la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia
victimelor conflictelor armate fara caracter international
TABLA DE MATERII
Pagina
-------
Preambul ..................................................... 34
TITLUL I
DOMENIUL DE APLICARE A PREZENTULUI PROTOCOL
Articolul 1 - Domeniul de aplicare material ................. 34
Articolul 2 - Domeniul de aplicare personal ................. 34
Articolul 3 - Neinterventia ................................. 34
TITLUL II
TRATAMENTUL UMAN
Articolul 4 - Garantii fundamentale ......................... 34
Articolul 5 - Persoane lipsite de libertate ................. 35
Articolul 6 - Urmarirea penala .............................. 35
TITLUL III
RANITI, BOLNAVI, NAUFRAGIATI
Articolul 7 - Protectie si ingrijire ........................ 36
Articolul 8 - Cautarea ...................................... 36
Articolul 9 - Protectia personalului sanitar si religios .... 36
Articolul 10 - Protectia generala a misiunii medicale ........ 36
Articolul 11 - Protectia unitatilor si mijloacelor de transport
sanitar ....................................... 36
Articolul 12 - Semn distinctiv ............................... 36
TITLUL IV
POPULATIA CIVILA
Articolul 13 - Protectia populatiei civile ................... 36
Articolul 14 - Protectia bunurilor indispensabile pentru
supravietuirea populatiei civile .............. 36
Articolul 15 - Protectia lucrarilor si instalatiilor care contin
forte periculoase ............................. 37
Articolul 16 - Protectia bunurilor culturale si a lacasurilor
de cult ....................................... 37
Articolul 17 - Interzicerea deplasarilor fortate ............. 37
Articolul 18 - Societati de ajutorare si actiuni de asistenta 37
TITLUL V
DISPOZITII FINALE
Articolul 19 - Difuzare ...................................... 37
Articolul 20 - Semnare ....................................... 37
Articolul 21 - Ratificare .................................... 37
Articolul 22 - Aderare ....................................... 37
Articolul 23 - Intrare in vigoare ............................ 37
Articolul 24 - Amendamente ................................... 37
Articolul 25 - Denuntare ..................................... 38
Articolul 26 - Notificari .................................... 38
Articolul 27 - Inregistrare .................................. 38
Articolul 28 - Texte autentice ............................... 38
PREAMBUL
Inaltele parti contractante,
reamintind ca principiile umanitare cuprinse in art. 3 comun al
conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 constituie fundamentul respectarii
persoanei umane in caz de conflict armat fara caracter international,
reamintind, de asemenea, ca instrumentele internationale referitoare la
drepturile omului ofera persoanei umane o protectie fundamentala,
subliniind necesitatea de a asigura o mai buna protectie victimelor unor
astfel de conflicte armate,
reamintind ca, in cazurile neprevazute de dreptul in vigoare, persoana
umana ramine sub incidenta principiilor umanitare si exigentelor constiintei
publice,
au convenit urmatoarele:
TITLUL I
DOMENIUL DE APLICARE A PREZENTULUI PROTOCOL
Art. 1
Domeniul de aplicare material
1. Prezentul protocol, care dezvolta si completeaza art. 3 comun al
conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 fara a modifica conditiile sale de
aplicare actuale, se va aplica la toate conflictele armate care nu cad sub
incidenta art. 1 al Protocolului aditional al conventiilor de la Geneva din 12
august 1949 referitor la protectia victimelor conflictelor armate internationale
(Protocolul I) si care se desfasoara pe teritoriul unei inalte parti
contractante intre fortele sale armate si forte armate dizidente sau grupuri
inarmate organizate care, sub conducerea unui comandament responsabil, exercita
un asemenea control asupra unei parti a teritoriului sau, astfel incit sa-i
permita sa desfasoare operatiuni militare sustinute si coordonate si sa aplice
prezentul protocol.
2. Prezentul protocol nu se va aplica situatiilor de tensiune interna si
tulburarilor interne cum sint actele de dezordine publica, actele sporadice si
izolate de violenta si alte acte analoge, care nu sint conflicte armate.
Art. 2
Domeniul de aplicare personal
1. Prezentul protocol se va aplica, fara nici o diferentiere cu caracter
defavorabil pentru motive de rasa, culoare, sex, limba, religie sau credinta,
opinii politice sau de alta natura, origine nationala sau sociala, avere,
nastere sau alta situatie sau oricare alt criteriu analog (denumit in
continuare diferentiere cu caracter defavorabil), tuturor persoanelor afectate
de un conflict armat in sensul art. 1.
2. La terminarea conflictului armat, toate persoanele care au facut
obiectul unei privatiuni de libertate sau al unei restrictii de libertate
pentru motive legate de acest conflict, precum si cele care ar face obiectul
unor astfel de masuri dupa conflict, pentru aceleasi motive, se vor bucura de
protectia prevazuta in art. 5 si 6 pina la terminarea acestei privatiuni sau
restrictii de libertate.
Art. 3
Neinterventia
1. Nici o dispozitie din prezentul protocol nu va putea fi invocata in
scopul afectarii suveranitatii unui stat sau a responsabilitatii ce revine
guvernului de a actiona pentru mentinerea sau restabilirea ordinii publice in
stat sau pentru apararea, prin toate mijloacele legitime, a unitatii nationale
si integritatii teritoriale a statului.
2. Nici o dispozitie a prezentului protocol nu va putea fi invocata pentru
a justifica o interventie directa sau indirecta oricare ar fi motivul, in
conflictul armat sau in afacerile interne sau externe ale unei inalte parti
contractante pe al carei teritoriu are loc conflictul.
TITLUL II
TRATAMENTUL UMAN
Art. 4
Garantii fundamentale
1. Toate persoanele care nu participa in mod direct la ostilitati sau care
nu mai participa la acestea, indiferent ca sint sau nu private de libertate, au
dreptul sa le fie respectata persoana lor, onoarea, convingerile si practicile
lor religioase. Ele vor fi tratate cu umanism in toate imprejurarile, fara nici
o diferentiere cu caracter nefavorabil.
Este interzis sa se ordone sa nu mai fie supravietuitori.
2. Fara incalcarea caracterului general al dispozitiilor precedente,
urmatoarele acte cu privire la persoanele la care se refera paragraful 1 sint
si vor fi interzise in orice timp si loc:
a) atentatele impotriva vietii, sanatatii si integritatii fizice si morale
a persoanelor, in special omuciderea si actele de cruzime ca tortura,
mutilarile sau orice forma de pedeapsa corporala;
b) pedepsele colective;
c) luarea de ostatici;
d) actele de terorism;
e) atentatele impotriva demnitatii personale, in special tratamentul
umilitor si degradant, violul, prostitutia silita si orice alta forma de
atentat la pudoare;
f) sclavia si negotul cu sclavi sub toate formele sale;
g) jefuirea;
h) amenintarea cu savirsirea actelor mai sus mentionate.
3. Copiii vor primi ingrijirea si ajutoarele de care au nevoie, in special:
a) ei vor primi educatie, inclusiv educatia religioasa si morala, conform
dorintei parintilor sau, in lipsa acestora, a persoanelor care ii au in
ingrijire;
b) se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea
familiilor separate temporar;
c) copiii sub virsta de 15 ani nu vor fi recrutati in fortele sau grupurile
armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati;
d) ocrotirea speciala prevazuta in acest articol pentru copiii sub virsta
de 15 ani se va aplica in continuare daca, in pofida dispozitiilor alin. c),
acestia au participat direct la ostilitati si au fost capturati;
e) se vor lua masuri, daca va fi cazul si ori de cite ori este posibil, cu
consimtamintul parintilor sau al persoanelor care, in virtutea legii sau
cutumei, au raspunderea principala pentru ingrijirea lor, pentru evacuarea
temporara a copiilor din zona in care au loc luptele intr-o zona a tarii mai
sigura si pentru ca acestia sa fie insotiti de persoane care sa vegheze asupra
securitatii si bunastarii lor.
Art. 5
Persoane lipsite de libertate
1. Pe linga dispozitiile art. 4, se vor respecta ca un minimum urmatoarele
dispozitii in ceea ce priveste persoanele private de libertate pentru motive
legate de conflictul armat, indiferent daca acestea sint internate sau
detinute:
a) ranitii si bolnavii vor fi tratati in conformitate cu art. 7;
b) persoanele la care se refera prezentul paragraf vor primi, in aceeasi
masura ca si populatia civila locala, alimente si apa potabila si vor beneficia
de conditii de salubritate si igiena, precum si de protectie impotriva
intemperiilor si pericolelor unui conflict armat;
c) ele vor fi autorizate sa primeasca ajutoare individuale sau colective;
d) ele isi vor putea practica religia si, cind solicita si daca este cazul,
vor putea primi asistenta spirituala din partea persoanelor, cum sint preotii,
care exercita functii religioase;
e) in cazul in care vor fi puse sa lucreze, ele se vor bucura de conditii
de munca si de garantii similare acelora de care se bucura populatia civila
locala.
2. Cei care poarta raspunderea internarii sau detentiei persoanelor la care
se refera paragraful 1 vor respecta, de asemenea, in limitele posibilitatilor,
urmatoarele dispozitii referitoare la aceste persoane:
a) cu exceptia cazurilor cind barbatii si femeile unei aceleiasi familii
vor fi cazati in comun, femeile vor fi detinute in localuri diferite de cele
destinate barbatilor si se vor afla in supravegherea nemijlocita a femeilor;
b) persoanele mentionate la paragraful 1 vor fi autorizate sa trimita si sa
primeasca carti postale si scrisori, numarul acestora putind fi limitat de
catre autoritatea competenta, daca aceasta considera necesar;
c) locurile de internare si de detentie nu vor fi situate in apropierea
zonei de lupta. Persoanele la care se refera paragraful 1 vor fi evacuate cind
locurile de internare sau de detentie vor fi expuse in mod deosebit pericolelor
care rezulta din conflictul armat, cu conditia ca evacuarea sa poata fi
efectuata in conditii de suficienta securitate;
b) persoanele mentionate vor beneficia de examinari medicale;
e) sanatatea lor fizica si psihica si integritatea lor corporala nu vor fi
puse in pericol prin nici o actiune sau omisiune nejustificate. In consecinta,
se interzice supunerea persoanelor la care se refera prezentul articol la orice
interventie medicala care nu este justificata de starea sanatatii persoanei in
cauza si care nu este in concordanta cu normele medicale general recunoscute ce
se aplica in imprejurari medicale similare persoanelor aflate in libertate.
3. Persoanele care nu sint cuprinse in dispozitiile paragrafului 1, dar a
caror libertate este restrinsa, sub orice forma, din motive legate de
conflictul armat, vor fi tratate in mod uman, conform dispozitiilor art. 4 si
ale paragrafului 1 a), c) si d) si ale paragrafului 2 b) din prezentul articol.
4. Daca se hotaraste eliberarea persoanelor care sint private de libertate,
cei care vor hotari aceasta vor trebui sa ia masurile necesare pentru
garantarea securitatii acestora.
Art. 6
Urmarirea penala
1. Prezentul articol se va aplica la urmarirea penala si la reprimarea
infractiunilor penale referitoare la conflictul armat.
2. Nu se va pronunta nici o condamnare si nu se va executa nici o pedeapsa
fata de o persoana declarata vinovata de comiterea unei infractiuni decit in
baza unei sentinte pronuntate de un tribunal care sa ofere garantiile
fundamentale de independenta si impartialitate. In mod deosebit:
a) procedura va asigura ca acuzatul sa fie informat fara intirziere asupra
detaliilor infractiunii care i se imputa si va garanta acuzatului, inainte de
proces si pe parcursul procesului, toate drepturile si mijloacele de aparare
necesare;
b) nimeni nu va putea fi condamnat pentru o infractiune decit pe baza
raspunderii penale individuale;
c) nimeni nu va fi condamnat pentru acte sau omisiuni care, conform legilor
nationale sau dreptului international, nu erau incriminate in momentul
comiterii; de asemenea nu se va aplica o pedeapsa mai severa decit cea
aplicabila in momentul comiterii infractiunii. Daca dupa comiterea
infractiunii, legea va dispune aplicarea unei pedepse mai usoare, delicventul
va beneficia de aceasta;
d) orice persoana acuzata de o infractiune va fi considerata nevinovata
pina cind i se va dovedi nevinovatia, conform legii;
e) orice persoana acuzata de o infractiune va avea dreptul sa fie prezenta
la judecata;
f) nimeni nu va putea fi constrins sa depuna marturie impotriva lui insusi
si nici sa declare ca este vinovat.
3. Orice persoana condamnata va fi informata, in momentul condamnarii,
asupra drepturilor sale de a face recurs judiciar si de alt gen, precum si
asupra termenelor in care poate sa-si exercite aceste drepturi.
4. Pedeapsa cu moartea nu se va pronunta contra persoanelor care au virsta
sub 18 ani in momentul infractiunii, a femeilor insarcinate si a mamelor cu
copii mici.
5. La incetarea ostilitatilor, autoritatile aflate la putere se vor stradui
sa acorde o amnistie cit mai larga posibila persoanelor care au luat parte la
conflictul armat sau celor care sint lipsite de libertate, fiind internate sau
detinute, pentru motive legate de conflictul armat.
TITLUL III
RANITI, BOLNAVI, NAUFRAGIATI
Art. 7
Protectie si ingrijire
1. Toti ranitii, bolnavii si naufragiatii, indiferent daca au luat sau nu
parte la conflictul armat, vor fi respectati si protejati.
2. In toate imprejurarile, acestia vor fi tratati uman si vor primi, in
masura posibilului si cit mai repede posibil, ingrijirile medicale pe care le necesita
starea lor. Nu se va face nici o distinctie intre acestia, care sa nu fie
bazata pe criterii medicale.
Art. 8
Cautarea
Intotdeauna, cind imprejurarile o permit, si in special dupa o lupta, vor
fi luate, fara intirziere, toate masurile posibile pentru a se cauta si aduna
ranitii, bolnavii si naufragiatii, pentru a-i proteja contra jefuirii si
tratamentului necorespunzator si pentru a li se asigura ingrijirea necesara,
precum si pentru a se cauta mortii, a se impiedica sa fie jefuiti si pentru a
li se asigura serviciul funebru.
Art. 9
Protectia personalului sanitar si religios
1. Personalul sanitar si religios va fi respectat si protejat. El va primi
integral intregul ajutor posibil pentru indeplinirea sarcinilor sale si nu va fi
obligat sa indeplineasca sarcini incompatibile cu misiunea sa umanitara.
2. Personalului sanitar nu i se va impune ca, pe timpul indeplinirii
misiunii sale, sa dea prioritate tratamentului vreunei persoane, cu exceptia
cazurilor impuse de ratiuni de ordin medical.
Art. 10
Protectia generala a misiunii medicale
1. Nimeni nu va fi pedepsit pentru a fi exercitat o activitate cu caracter
medical conform deontologiei, oricare ar fi fost imprejurarile sau beneficiarii
acestei activitati.
2. Persoanele care exercita o activitate medicala nu vor fi constrinse sa
comita acte sau sa efectueze activitati contrare deontologiei sau altor reguli
medicale destinate sa protejeze ranitii si bolnavii, sau dispozitiilor
prezentului protocol si nici sa se abtina de la a indeplini acte cerute de
aceste norme sau dispozitii.
3. Sub rezerva dispozitiilor din legislatia nationala, se vor respecta
obligatiile profesionale ale persoanelor care exercita o activitate medicala in
ceea ce priveste informatiile pe care ar putea sa le obtina in legatura cu
ranitii si bolnavii ingrijiti de ele.
4. Sub rezerva dispozitiilor din legislatia nationala, nici o persoana care
exercita o activitate medicala nu va putea fi sanctionata, in nici un fel,
pentru faptul ca a refuzat sau s-a abtinut sa furnizeze informatii in legatura
cu ranitii si bolnavii pe care i-a ingrijit sau ii ingrijeste.
Art. 11
Protectia unitatilor si mijloacelor de transport sanitar
1. Unitatile sanitare si mijloacele de transport sanitar vor fi respectate
si protejate in orice moment si nu vor face obiectul unor atacuri.
2. Protectia la care sint indreptatite unitatile si mijloacele de transport
sanitar nu va inceta decit daca acestea vor fi folosite in scopul de a
indeplini acte ostile, in afara sarcinilor lor umanitare. Totusi, protectia va
inceta numai dupa ce s-a dat un avertisment prin care, daca este cazul, se
stabileste un termen rezonabil si daca un asemenea avertisment este ignorat.
Art. 12
Semn distinctiv
Sub conducerea autoritatii competente in cauza, semnul distinctiv al Crucii
Rosii, Semilunii Rosii, Leului si Soarelui Rosu pe un fundal alb va fi purtat
atit de personalul sanitar si religios, cit si de unitatile si mijloacele de
transport sanitare. Acesta trebuie sa fie respectat in orice imprejurare. El nu
trebuie sa fie utilizat abuziv.
TITLUL IV
POPULATIA CIVILA
Art. 13
Protectia populatiei civile
1. Populatia civila si persoanele civile se vor bucura de protectia
generala impotriva pericolelor decurgind din operatiunile militare. Pentru a
face efectiva aceasta protectie, se vor respecta, in toate imprejurarile,
urmatoarele norme.
2. Populatia civila ca atare, precum si persoanele civile, nu vor face
obiectul atacurilor. Sint interzise actele de violenta sau amenintarile cu
violenta al caror scop principal este terorizarea populatiei civile.
3. Persoanele civile se vor bucura de protectia pe care le-o confera acest
titlu, in afara de cazul cind participa in mod direct la ostilitati si cit timp
dureaza o astfel de participare.
Art. 14
Protectia bunurilor indispensabile pentru supravietuirea populatiei civile
Este interzis sa se recurga, ca mijloc de lupta, la infometarea populatiei
civile. In consecinta, se interzice sa se atace, sa se distruga sau sa se faca
inutilizabile, in acest scop, bunurile indispensabile pentru supravietuirea
populatiei civile, asa cum sint produsele alimentare si zonele agricole care le
produc, recoltele, animalele, instalatiile si rezervele de apa potabila si
lucrarile de irigatii.
Art. 15
Protectia lucrarilor si instalatiilor care contin forte periculoase
Lucrarile sau instalatiile care contin forte periculoase cum sint barajele,
digurile si centralele nucleare pentru producerea energiei electrice, nu vor
face obiectul atacurilor, chiar daca ele constituie obiective militare, daca
astfel de atacuri pot produce eliberarea acestor forte si cauza, in consecinta,
pierderi importante pentru populatia civila.
Art. 16
Protectia bunurilor culturale si a lacasurilor de cult
Fara a prejudicia dispozitiile Conventiei de la Haga din 14 mai 1954 cu
privire la protectia bunurilor culturale in caz de conflict armat, este
interzisa comiterea de acte de ostilitate indreptate impotriva monumentelor
istorice, operelor de arta sau lacasurilor de cult care constituie patrimoniul
cultural sau spiritual al popoarelor si folosirea lor in sprijinul
activitatilor militare.
Art. 17
Interzicerea deplasarilor fortate
1. Nu se va ordona stramutarea populatiei civile pentru motive legate de
conflict, in afara de cazul cind aceasta este impusa de securitatea persoanelor
civile in cauza sau de ratiuni militare imperioase. Daca o astfel de deplasare
trebuie efectuata, se vor lua toate masurile posibile pentru ca populatia
civila sa aiba conditii satisfacatoare de cazare, salubritate, igiena,
securitate si alimentatie.
2. Persoanele civile nu vor fi constrinse sa paraseasca propriul lor
teritoriu pentru motive legate de conflict.
Art. 18
Societati de ajutorare si actiuni de asistenta
1. Societatile de ajutorare stabilite pe teritoriul inaltei parti
contractante, asa cum sint organizatiile de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul
si Soarele Rosu) vor putea sa-si ofere serviciile lor pentru indeplinirea
sarcinilor lor traditionale fata de victimele conflictului armat. Populatia
civila poate sa se ofere, inclusiv din proprie initiativa de a primi si ingriji
ranitii, bolnavii si refugiatii.
2. Cind populatia civila este afectata de privatiuni deosebite datorita
lipsei aprovizionarilor indispensabile pentru supravietuirea sa, asa cum sint
alimentele si articolele sanitare, se vor intreprinde, cu consimtamintul
inaltei parti contractante interesate, actiuni de asistenta in favoarea
populatiei civile, cu caracter exclusiv umanitar si impartial si realizate fara
nici un fel de diferentiere cu caracter defavorabil.
TITLUL V
DISPOZITII FINALE
Art. 19
Difuzare
Prezentul protocol va fi difuzat cit mai larg posibil.
Art. 20
Semnare
Prezentul protocol va fi deschis spre semnare partilor la conventie la sase
luni dupa semnarea actului final si va ramine deschis pentru o perioada de
douasprezece luni.
Art. 21
Ratificare
Prezentul protocol va fi ratificat de indata ce va fi posibil.
Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Consiliul Federal Elvetian,
depozitar al conventiilor.
Art. 22
Aderare
Prezentul protocol va fi deschis spre aderare oricarei parti la conventii,
nesemnatara a acestui protocol. Instrumentele de aderare vor fi depuse la
depozitar.
Art. 23
Intrare in vigoare
1. Prezentul protocol va intra in vigoare la sase luni dupa depunerea a
doua instrumente de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare parte la conventii, care il va ratifica sau va adera la
el ulterior, prezentul protocol va intra in vigoare la sase luni dupa depunerea
de catre aceasta parte a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
Art. 24
Amendamente
1. Oricare inalta parte contractanta va putea sa propuna amendamente la
prezentul protocol. Textul oricarui proiect de amendament va fi comunicat
depozitarului care, dupa consultarea tuturor inaltelor parti contractante si a
Comitetului International al Crucii Rosii va decide daca este necesara
convocarea unei conferinte pentru examinarea amendamentului propus.
2. Depozitarul va invita la aceasta conferinta inaltele parti contractante
si partile la conventii, indiferent daca sint sau nu sint semnatare ale
prezentului protocol.
Art. 25
Denuntare
1. In cazul in care o inalta parte contractanta ar denunta prezentul
protocol, denuntarea nu va produce efecte decit la sase luni dupa primirea
instrumentului de denuntare. Totusi, daca la expirarea celor sase luni, partea
care denunta se afla intr-o situatie prevazuta la art. 1, denuntarea nu va
produce efecte decit la sfirsitul conflictului armat. Persoanele care au facut
obiectul unei privatiuni sau al unei restrictii de libertate pe motive legate
de acest conflict, vor continua totusi sa beneficieze de dispozitiile
prezentului protocol pina la eliberarea lor definitiva.
2. Denuntarea va fi notificata in scris depozitarului, care va informa
inaltele parti contractante despre aceasta notificare.
Art. 26
Notificari
Depozitarul va informa inaltele parti contractante si partile la conventii,
fie ca sint sau nu sint semnatare ale prezentului protocol, in legatura cu:
a) semnarea prezentului protocol si depunerea instrumentului de ratificare
si de aderare, in conformitate cu art. 21 si 22;
b) data la care prezentul protocol va intra in vigoare in conformitate cu
art. 23;
c) comunicarile si declaratiile primite in conformitate cu art. 24.
Art. 27
Inregistrare
1. Dupa intrarea sa in vigoare prezentul protocol va fi transmis de catre
depozitar Secretariatului Natiunilor Unite in scopul inregistrarii si
publicarii lui, in conformitate cu art. 102 al Cartei Natiunilor Unite.
2. Depozitarul va informa, de asemenea, Secretariatul Natiunilor Unite
asupra tuturor notificarilor si aderarilor pe care le va primi in legatura cu
prezentul protocol.
Art. 28
Texte autentice
Originalul prezentului protocol, al carui text in limbile araba, chineza,
engleza, franceza, rusa si spaniola sint, in egala masura, autentice, va fi
depus spre pastrare depozitarului, care va transmite copii certificate conforme
tuturor partilor la conventii.