DECLARATIE    din  9 - 11 iulie 1992

ACT EMIS DE: CONFERINTA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 312 din  3 decembrie 1992

DOCUMENTELE CONFERINTEI LA NIVEL INALT PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA
                   (HELSINKI, 9 - 11 IULIE 1992)

             DECLARATIA LA NIVEL INALT DE LA HELSINKI, 1992

    Perspectivele si problemele schimbarii
    1. Noi, sefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa, am revenit la locul de nastere al procesului de la Helsinki pentru a da un nou impuls eforturilor noastre comune.
    2. Carta de la Paris pentru o Noua Europa, semnata la ultima Conferinta la nivel inalt, a creat institutii de cooperare si a trasat orientari pentru realizarea unei comunitati a statelor libere si democratice de la Vancouver la Vladivostok.
    3. Am fost martorii incetarii razboiului rece, ai prabusirii regimurilor totalitare si sfirsitului ideologiei care a stat la baza acestora. In prezent, in toate tarile noastre, democratia constituie baza vietii politice, sociale si economice. C.S.C.E. a jucat un rol-cheie in aceste transformari pozitive. Totusi, mostenirea trecutului ramine puternica. Ne confruntam cu probleme si sanse, dar si cu serioase dificultati si dezamagiri.
    4. Ne-am reintrunit aici pentru a trece in revista recentele evolutii, pentru a consolida realizarile C.S.C.E. si a trasa directia lor viitoare. Pentru a face fata noilor amenintari am adoptat astazi, aici, un program de intarire a capacitatilor noastre de actiune concertata si de intensificare a cooperarii in folosul democratiei, prosperitatii si asigurarii drepturilor egale de securitate.
    5. Aspiratiile popoarelor de a-si hotari liber statutul lor politic intern si extern au condus la raspindirea democratiei si si-au gasit recent expresia in aparitia unui numar de state suverane. Participarea lor deplina confera o noua dimensiune C.S.C.E.
    6. Salutam angajamentul tuturor statelor participante fata de valorile noastre comune. Respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor apartinind minoritatilor nationale, democratiei si statului de drept, libertatea economica, justitia sociala si responsabilitatea fata de mediul inconjurator - sint obiectivele noastre comune. Ele sint imuabile. Aderarea la angajamentele noastre constituie baza participarii si cooperarii in C.S.C.E. si piatra unghiulara pentru dezvoltarea viitoare a societatilor noastre.
    7. Reafirmam valabilitatea principiilor directoare si valorilor comune ale Actului final de la Helsinki si ale Cartei de la Paris, intruchipind responsabilitatile statelor unul fata de celalalt si ale guvernelor fata de popoarele lor. Aceasta este constiinta colectiva a comunitatii noastre. Recunoastem ca sintem raspunzatori unul fata de celalalt pentru respectarea lor. Evidentiem drepturile democratice ale cetatenilor de a cere guvernelor lor respectarea acestor valori si standarde.
    8. Subliniem ca angajamentele asumate in domeniul dimensiunii umane a C.S.C.E. constituie subiecte de preocupare directa si legitima a tuturor statelor participante si nu apartin exclusiv afacerilor interne ale statului respectiv. Protejarea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si intarirea institutiilor democratice continua sa fie baza vitala a securitatii noastre atotcuprinzatoare.
    9. Tranzitia spre si dezvoltarea democratiei si economiei de piata in noile democratii a fost continuata cu hotarire, trecind prin dificultati si conditii variate. Ne oferim sprijinul si solidaritatea noastra statelor participante aflate in tranzitie spre democratie si economia de piata. Salutam eforturile lor de a se integra pe deplin in comunitatea mai larga a statelor. Facind ca aceasta tranzitie sa fie ireversibila, vom asigura securitatea si prosperitatea noastra, a tuturor.
    10. Incurajarea acestui sentiment de comunitate mai larga ramine unul din scopurile noastre fundamentale. Salutam in acest sens rapida adaptare a institutiilor si organizatiilor europene si transatlantice, care conlucreaza tot mai mult pentru a face fata schimbarilor si a conferi o baza solida pentru pace si prosperitate. Comunitatea Europeana (C.E.E.), indeplinindu-si rolul sau important in dezvoltarea politica si economica a Europei, se indreapta spre o uniune si a decis sa-si largeasca componenta. Ea se implica indeaproape in activitatile C.S.C.E.
    Organizatia Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O.), una din legaturile transatlantice esentiale, a adoptat un nou concept strategic si si-a intarit rolul, ca un element integral al securitatii in Europa. Prin constituirea Consiliului Nord-Atlantic de Cooperare (N.A.C.C.), s-au stabilit relatii de cooperare cu noii parteneri, in armonie cu scopurile C.S.C.E. De asemenea, a oferit sprijin practic activitatii C.S.C.E.
    Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) este o parte integranta a dezvoltarii Uniunii Europene; de asemenea, constituie mijlocul de a intari stilpul european al Aliantei Atlantice, de a dezvolta o capacitate operationala; se deschide cooperarii suplimentare cu noii parteneri si s-a oferit sa furnizeze resurse in sprijinul C.S.C.E.
    Consiliul Europei isi elaboreaza propriile programe pentru noile democratii, deschizindu-se pentru primirea de noi membri si cooperind cu C.S.C.E. in dimensiunea umana.
    Grupul celor 7 si Grupul celor 24 sint profund angajate in asistenta pentru tarile in tranzitie.
    Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (O.E.C.D.), Comisia Economica O.N.U. pentru Europa (E.C.E.) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.) au jucat un rol-cheie in constructia noii Europe.
    Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.) si-a declarat disponibilitatea de a asista C.S.C.E. in urmarirea obiectivelor sale.
    Acestea si alte forme de cooperare regionala si subregionala care continua sa se dezvolte, cum ar fi Consiliul Statelor Marii Baltice, Triunghiulara de la Visegrad, Cooperarea Economica a Marii Negre si Initiativa Europeana Centrala, multiplica legaturile care unesc statele participante la C.S.C.E.
    11. Salutam adoptarea Documentului de la Viena din 1992 privind masurile de intarire a increderii si securitatii si semnarea Tratatului privind cerul deschis, impreuna cu adoptarea Declaratiei referitoare la Tratatul privind cerul deschis. Salutam, de asemenea, iminenta intrare in vigoare a Tratatului privind fortele armate conventionale in Europa (C.F.E.) si Documentul Final al Negocierilor privind efectivele fortelor armate conventionale in Europa. Aceste acorduri ofera o baza solida pentru viitoarea noastra securitate prin cooperare. Salutam recenta intelegere comuna ruso-americana cu privire la armamentul strategic ofensiv. Ne reafirmam angajamentul de a deveni semnatarii initiali ai viitoarei conventii privind interzicerea dezvoltarii, productiei, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea lor si chemam alte state sa procedeze la fel.
    12. Traim in perioada perspectivelor, dar si a instabilitatii si insecuritatii. Declinul economic, tensiunea sociala, nationalismul agresiv, intoleranta, xenofobia si conflictele etnice ameninta stabilitatea in aria C.S.C.E. Violari grave ale angajamentelor C.S.C.E. in domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv a celor privind minoritatile nationale, constituie o amenintare speciala pentru dezvoltarea pasnica a societatii, in special in noile democratii.
    Este inca mult de facut in edificarea unor societati democratice si pluraliste, in care diversitatea sa fie pe deplin protejata si respectata in practica. In consecinta, respingem orice forma de discriminare rasiala, etnica si religioasa. Libertatea si toleranta trebuie sa fie invatate si practicate.
    13. Pentru prima data in ultimele decenii avem de facut fata razboiului in zona C.S.C.E. Continua sa se inregistreze noi conflicte armate si masiva utilizare a fortei pentru a realiza hegemonia si pentru expansiuni teritoriale. Pierderile de vieti omenesti, suferinta umana, implicind un numar urias de refugiati, au fost cele mai grele de la cel de-al doilea razboi mondial. Deteriorarea patrimoniului nostru cultural si distrugerea proprietatii au fost dezastruoase.
    Comunitatea noastra este profund ingrijorata de aceste evolutii. Individual si in comun cu C.S.C.E., O.N.U. si alte organizatii internationale, am cautat sa atenuam suferintele si sa cautam solutii pe termen lung crizelor care au aparut.
    Prin deciziile de la Helsinki am stabilit un program cuprinzator de actiuni coordonate care va conferi C.S.C.E. instrumente suplimentare pentru abordarea tensiunilor inainte ca violenta sa izbucneasca si controlarea crizelor care ar putea, regretabil, sa apara. Consiliul si Comitetul Inaltilor Functionari au stabilit deja un rol important pentru C.S.C.E. in abordarea crizelor care ar putea aparea in zona noastra.
    Nici un efort international nu poate avea succes daca cei implicati in conflicte nu isi reafirma vointa de a cauta solutii pasnice la diferendele lor. Subliniem hotarirea noastra de a tine raspunzatoare partile in conflict pentru actiunile lor.
    14. In timpul conflictelor, indeplinirea cerintelor umane de baza este cel mai mult supusa riscului. Vom exercita toate eforturile pentru a asigura satisfacerea lor si respectarea angajamentelor umanitare. Ne vom stradui sa alinam suferintele, prin incetarea umanitara a focului, si sa facilitam acordarea de asistenta sub supraveghere internationala, inclusiv tranzitarea in siguranta a acesteia. Recunoastem ca problemele refugiatilor, ca urmare a acestor conflicte, necesita cooperarea noastra a tuturor. Ne exprimam sprijinul si solidaritatea cu acele tari care duc greul problemei refugiatilor rezultind din aceste conflicte. In acest context, recunoastem necesitatea cooperarii si actiunilor concertate.
    15. Chiar acolo unde violenta a fost tinuta sub control, este inca necesar ca suveranitatea si independenta unor state sa fie respectata. Ne exprimam sprijinul pentru eforturile statelor participante la C.S.C.E. de a inlatura, pe cale pasnica, prin negocieri, problemele mostenite din trecut, cum ar fi stationarea fortelor armate straine pe teritoriile statelor baltice, fara consimtamintul necesar al acestor tari.
    De aceea, in conformitate cu principiile de baza ale dreptului international si pentru a preveni orice posibil conflict, adresam un apel statelor participante sa incheie, fara intirziere, acorduri bilaterale adecvate, inclusiv grafice, pentru o retragere in scurt timp, in ordine si completa, a unor astfel de trupe straine de pe teritoriile statelor baltice.
    16. Degradarea mediului inconjurator ne ameninta pe toti de multi ani. Pericolul accidentelor nucleare constituie o preocupare presanta. De asemenea, in mai multe zone ale C.S.C.E. exista pericole pentru mediul inconjurator ca urmare a activitatilor industriei de aparare.
    17. Actuala proliferare a armelor sporeste pericolul de conflict si constituie o preocupare urgenta. Controlul efectiv al exportului materialelor nucleare, armelor conventionale si altor bunuri si tehnologii sensibile reprezinta o necesitate presanta.

    C.S.C.E. si supravegherea schimbarii
    18. C.S.C.E. a fost instrumentata in promovarea schimbarilor; acum ea trebuie sa se adapteze sarcinii de a le supraveghea. Deciziile noastre de la Helsinki au facut C.S.C.E. mai operationala si eficienta. Sintem hotariti sa folosim integral consultarile si actiunile concertate care sa permita un raspuns comun problemelor cu care ne confruntam.
    19. In abordarea acestor deziderate, evidentiem rolul central al C.S.C.E. in promovarea si supravegherea schimbarilor in regiunea noastra. In aceasta era a tranzitiei, C.S.C.E. este cruciala in eforturile noastre de a preveni agresiunea si violenta prin examinarea cauzelor care stau la originea conflictelor si de a preveni, supraveghea si rezolva conflictele pasnic, prin mijloace corespunzatoare.
    20. In acest scop, am dezvoltat in continuare structurile pentru a asigura supravegherea politica a crizelor si am creat noi instrumente de prevenire a conflictelor si supraveghere a crizelor. Am consolidat Consiliul Ministrilor si Comitetul Inaltilor Functionari (C.S.O.) si am creat mijloace pentru a le sprijini. Capacitatea C.S.C.E. in domeniul atentionarii din vreme a fost intarita, in special prin activitatea Inaltului Comisar pentru Minoritatile Nationale, care a fost nou creat.
    Am creat posibilitatea ca C.S.C.E. sa actioneze in mentinerea pacii, in conformitate cu modalitatile convenite. Activitatile C.S.C.E. de mentinere a pacii pot sa fie intreprinse in cazuri de conflict, in cadrul si intre statele participante, pentru a ajuta la mentinerea pacii si stabilitatii, sprijinind eforturile continue pentru o solutie politica. In acest sens, sintem, de asemenea, pregatiti sa cautam, de la caz la caz, sprijinul institutiilor si organizatiilor internationale, cum ar fi C.E.E., N.A.T.O. si U.E.O., precum si alte institutii si mecanisme, inclusiv mecanismul C.S.I. de mentinere a pacii. Salutam disponibilitatea lor de a sprijini activitatile C.S.C.E. de mentinere a pacii, inclusiv prin disponibilizarea resurselor lor.
    Dezvoltam, in continuare, posibilitatile noastre pentru o reglementare pasnica a diferendelor.
    21. Abordarea noastra se bazeaza pe conceptul atotcuprinzator al securitatii, asa cum este initiat in Actul Final. Acest concept leaga mentinerea pacii de respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. El coreleaza solidaritatea si cooperarea economica si in domeniul mediului inconjurator cu relatiile interstatale pasnice. Acesta este la fel de valabil in supravegherea schimbarilor, cum era necesar in atenuarea confruntarii.
    22. C.S.C.E. este un forum de dialog, negociere si cooperare, care stabileste directia si impulsioneaza modelarea noii Europe. Sintem hotariti sa-l folosim pentru a da un nou impuls procesului de control al armamentelor, de dezarmare si intarire a increderii si securitatii, sporirii consultarii si cooperarii in problemele de securitate si continuarii procesului de reducere a riscului de conflict. In acest context, vom examina, de asemenea, noi pasi pentru intarirea in continuare a normelor de conduita in domeniile politico-militare ale securitatii. Vom asigura ca eforturile noastre in aceste domenii sa fie coerente, intercorelate si complementare.
    23. Raminem convinsi ca securitatea este indivizibila. Nici un stat din comunitatea C.S.C.E. nu isi va intari propria securitate in dauna securitatii altor state. Acesta este mesajul nostru hotarit catre statele care recurg la amenintarea sau folosirea fortei pentru atingerea obiectivelor lor prin flagranta violare a angajamentelor C.S.C.E.
    24. Cooperarea crescinda cu alte organizatii si institutii europene si transatlantice va fi esentiala pentru succesul eforturilor noastre in promovarea schimbarilor democratice in cadrul C.S.C.E. De aceea, sintem convinsi ca o ordine durabila si pasnica pentru comunitatea statelor noastre va fi cladita pe intarirea reciproca a institutiilor, fiecare cu aria proprie de actiune si responsabilitate.
    25. Reafirmind angajamentele decurgind din Carta Natiunilor Unite, la care au subscris statele noastre, declaram intelegerea noastra ca C.S.C.E. este un aranjament regional in sensul cap. VIII al Cartei Natiunilor Unite. Ca atare, ea constituie o importanta legatura intre securitatea europeana si globala. Drepturile si responsabilitatile Consiliului de Securitate ramin intangibile in totalitatea lor. C.S.C.E. va actiona in strinsa colaborare cu Natiunile Unite, in special in prevenirea si rezolvarea conflictelor.
    26. Reafirmam condamnarea fara rezerve a tuturor actelor, metodelor si practicilor de terorism. Sintem hotariti sa intarim cooperarea noastra in eliminarea acestei amenintari pentru securitatea, democratia si drepturile omului. In acest scop, vom lua masuri pentru prevenirea, in teritoriile noastre, a activitatilor criminale care sprijina actele de terorism in alte state. Vom incuraja schimbul de informatii privind activitatile teroriste. Vom cauta, in continuare, in mod corespunzator, cai eficiente de cooperare in acest domeniu. Vom lua, de asemenea, masuri necesare, la nivel national, pentru indeplinirea obligatiilor noastre internationale in acest domeniu.
    27. Traficul ilicit de droguri reprezinta un pericol pentru stabilitatea societatilor noastre si a institutiilor democratice. Vom actiona impreuna pentru a intari toate formele de cooperare bilaterala si multilaterala in lupta impotriva traficului ilicit de droguri si a altor forme de crima organizata internationala.
    28. Vom actiona pentru intarirea legaturii strinse care exista intre pluralismul politic si functionarea economiei de piata. Cooperarea sporita in domeniul economiei, stiintei si tehnologiei are de jucat un rol crucial in intarirea securitatii si stabilitatii in aria C.S.C.E.
    29. Cooperarea economica ramine un element esential al C.S.C.E. Vom continua sa sprijinim transformarile in curs pentru introducerea economiei de piata, ca mijloc de crestere a performantei economice si integrarii sporite in sistemele economice si financiare internationale.
    30. Vom facilita, de asemenea, cooperarea economica largita care trebuie sa tina seama de conditiile politice si economice existente. Salutam contributia programelor de asistenta economica, financiara si tehnica ale Grupului celor 7 si Grupului celor 24 pentru procesul de tranzitie. In cadrul cooperarii noastre, sprijinim in intregime dezvoltarea in continuare a Cartei Europene de Energie, care este de importanta deosebita in perioada de tranzitie.
    31. Vom actiona impreuna pentru a contribui la facilitarea mijloacelor de transport si comunicatii in vederea adincirii cooperarii intre noi.
    32. Reinnoim angajamentul nostru de a coopera in protejarea si imbunatatirea mediului pentru generatiile prezente si viitoare. Subliniem, indeosebi, importanta cooperarii pentru garantarea efectiva a sigurantei instalatiilor nucleare si tinerea sub control a pericolelor pentru mediul inconjurator legate de industria de aparate.
    Evidentiem necesitatea unei mai mari constientizari si intelegeri a opiniei publice fata de problemele mediului si implicarea sa in procesul de planificare si de luare a deciziilor.
    Salutam rezultatul important al Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare (U.N.C.E.D.), care a avut loc la Rio de Janeiro, in iunie 1992. Evidentiem necesitatea traducerii efective si sustinute in viata a hotaririlor conferintei.
    33. Este necesar sa fie adoptate masuri, in continuare, pentru oprirea proliferarii armelor. Asigurarea neproliferarii armelor nucleare si a tehnologiei si experientei in acest domeniu continua sa ramina o necesitate vitala. Chemam toate statele care nu au aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare sa faca acest lucru ca state neposesoare de arme nucleare si sa incheie acorduri de garantii cu A.I.E.A. Ne angajam noi insine sa intensificam cooperarea in domeniul controlului efectiv al exportului aplicabil materialelor nucleare, al armelor conventionale si altor bunuri sau tehnologii sensibile.
    34. Salutam dezvoltarea cooperarii regionale intre statele participante la C.S.C.E., ca mijloc important de promovare a structurilor pluraliste de stabilitate. Activitatile de cooperare regionala, bazate pe principiile si angajamentele C.S.C.E., servesc obiectivului unitatii noastre si promovarii unei securitati atotcuprinzatoare.
    35. Incurajam cooperarea transfrontaliera pe scara larga, inclusiv contactele umane, implicind comunitatile si autoritatile locale si regionale. Aceasta cooperare contribuie la depasirea inegalitatilor economice si sociale si intareste intelegerea etnica, dezvolta relatiile de buna vecinatate intre state si popoare.
    36. Pentru a asigura deplina participare si cooperare a statelor participante recent admise, am initiat un program de ajutor coordonat.
    37. Reafirmam convingerea noastra ca intarirea securitatii si cooperarii in regiunea Mediteranei este importanta pentru stabilitatea in aria C.S.C.E. Recunoastem ca schimbarile care au avut loc in Europa sint relevante pentru regiunea Mediteranei si ca, invers, dezvoltarile economice, sociale, politice si de securitate in aceasta regiune au un impact direct asupra Europei.
    38. Vom largi, de aceea, cooperarea si dialogul nostru cu statele mediteraneene neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltarii economice si sociale, prin aceasta intarind stabilitatea in regiune, in vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa si vecinii sai mediteraneeni si protejarii ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importanta relatiilor intermediteraneene si necesitatea unei cooperari sporite in regiune.
    39. Salutam si incurajam continuarea initiativelor si negocierilor vizind cautarea de solutii juste, durabile si viabile, prin mijloace pasnice, pentru depasirea problemelor cruciale din regiunea Mediteranei.
    40. Am largit dialogul cu statele neparticipante, invitindu-le sa ia parte la activitatile noastre, pe baza selectiva, atunci cind pot sa isi aduca contributia.
    41. Salutam crearea Adunarii Parlamentare a C.S.C.E., care a avut prima sa reuniune la Budapesta intre 3 - 5 iulie si contam pe participarea activa a parlamentarilor la procesul C.S.C.E.
    42. Acordam o deosebita importanta implicarii active a opiniei publice in C.S.C.E. Vom largi posibilitatile pentru contributii si cooperare cu persoane individuale si organizatii neguvernamentale in activitatea noastra.
    43. Pentru a promova parteneriatul nostru si pentru a supraveghea mai bine schimbarile, am adoptat azi, la Helsinki, un program pentru o C.S.C.E. consolidata si eficienta, prin Deciziile de la Helsinki. Aceste decizii vor fi aplicate integral si cu buna-credinta.
    44. Insarcinam consiliul sa adopte masurile necesare in continuare pentru traducerea lor in viata. Consiliul poate adopta orice amendament pe care il considera necesar la aceste decizii.
    45. Textul integral al Documentului de la Helsinki va fi publicat in fiecare stat participant, care-l va face cunoscut cit mai larg posibil.
    46. Guvernul Finlandei este rugat sa transmita Secretarului General al Natiunilor Unite textul Documentului de la Helsinki, care nu este supus inregistrarii conform art. 102 al Cartei Natiunilor Unite, in vederea circularii acestuia la toti membrii Organizatiei, ca document oficial al Natiunilor Unite.
    47. Urmatoarea conferinta de analiza va avea loc la Budapesta, in 1994, pe baza modalitatilor Reuniunii de la Helsinki, aplicate mutatis-mutandis, urmind a fi precizate in continuare de Comitetul Inaltilor Functionari, care poate hotari organizarea unei reuniuni pregatitoare speciale.

                        DECIZIILE DE LA HELSINKI

    I. INTARIREA INSTITUTIILOR SI STRUCTURILOR C.S.C.E.

    1) Pentru a intari coerenta consultarilor lor si eficienta actiunilor lor concertate bazate pe vointa lor politica comuna, precum si pentru a dezvolta in continuare aspectele practice ale cooperarii intre ele, statele participante au hotarit sa reafirme si sa dezvolte deciziile privind structurile si institutiile C.S.C.E. stabilite prin Carta de la Paris si Documentul de la Praga referitor la dezvoltarea in continuare a institutiilor si structurilor C.S.C.E.
    In acest scop ele au convenit urmatoarele:

    Reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern
    2) Reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern, astfel cum sint prevazute in Carta de la Paris, vor avea loc, de regula, la fiecare doi ani, cu ocazia conferintelor de examinare.
    3) Ele vor stabili prioritatile si vor indica orientarea la cel mai inalt nivel politic.

    Conferintele de examinare
    4) Conferintele de examinare, vor preceda reuniunile sefilor de stat sau de guvern. Ele vor fi operationale si de scurta durata. Sarcinile lor vor fi urmatoarele:
    - examinarea gamei intregi de activitati in cadrul C.S.C.E., inclusiv dezbateri aprofundate privind aplicarea si analizarea de noi masuri vizind intarirea procesului C.S.C.E.;
    - pregatirea documentului decizional pentru a fi adoptat de reuniune.
    5) Pregatirea conferintelor de examinare, inclusiv ordinea de zi si modalitatile de desfasurare, va fi asigurata de Comitetul Inaltilor Functionari (C.I.F.), care poate hotari organizarea unei reuniuni pregatitoare speciale.

    Consiliul C.S.C.E.
    6) Consiliul este organul central de luare a deciziilor si de guvernare a C.S.C.E.
    7) Consiliul va asigura ca diferitele activitati ale C.S.C.E. sa fie strins legate de scopurile politice fundamentale ale C.S.C.E.
    8) Statele participante au convenit sa intareasca metodele de lucru ale consiliului si sa promoveze consultari eficace in timpul reuniunilor sale.

    Comitetul Inaltilor functionari
    9) Conform deciziilor continute in Carta de la Paris si asa cum este prevazut in Documentul de la Praga, intre reuniunile Consiliului C.S.C.E., C.I.F. va fi raspunzator pentru supervizare, directionare si coordonare si va actiona ca agent al consiliului in luarea deciziilor corespunzatoare. Responsabilitati suplimentare sint descrise in cap. III al acestui document.
    10) Vor fi mai mult folosite punctele de contact si reteaua de comunicatii pentru a supraveghea mai eficient fluxul de informatii.
    11) Functiile C.I.F., atunci cind se va reuni ca Forum Economic, sint expuse in cap. VII al acestui document.

    Presedintele in exercitiu
    12) Presedintele in exercitiu va fi raspunzator, in numele consiliului/ C.I.F., pentru coordonarea si consultarile privind problemele curente ale C.S.C.E.
    13) Presedintele in exercitiu va fi rugat sa comunice institutiilor C.S.C.E. deciziile consiliului si ale C.I.F. si, daca va fi nevoie, sa le dea recomandari.
    14) In indeplinirea sarcinilor incredintate, presedintele in exercitiu poate fi asistat, intre altele, de:
    - presedintii predecesor si succesor, actionind impreuna ca o troica;
    - grupuri ad-hoc de orientare;
    - in caz de nevoie, reprezentant personal.

    Troica
    15) Presedintele in exercitiu va putea fi asistat de predecesorul si succesorul sau, actionind impreuna ca o troica, in indeplinirea sarcinilor incredintate. Presedintele in exercitiu isi va asuma responsabilitatea acestor sarcini si va raporta consiliului/C.I.F. asupra activitatii troicii.

    Grupuri ad-hoc de orientare
    16) Grupuri ad-hoc de orientare pot fi create, de la caz la caz, pentru a-l asista in plus pe presedintele in exercitiu, in special in domeniul prevenirii conflictelor, supravegherii crizelor si rezolvarii diferendelor.
    17) Hotarirea consiliului/C.I.F. de a crea un grup ad-hoc de orientare va fi, in principiu, luata la recomandarea presedintelui in exercitiu si va include precizarea componentei grupului si mandatul acestuia, in care vor fi definite sarcinile si obiectivele exacte, precum si durata mandatului.
    18) Daca problema este urgenta, presedintele in exercitiu poate sa propuna crearea unui grup ad-hoc de orientare dupa procedura de tacere. Daca, in decurs de cinci zile, au fost ridicate obiectii fata de aceasta propunere si daca dupa noi consultari ale presedintelui in exercitiu nu s-a ajuns la consens, problema va trebui examinata de catre C.I.F.
    19) Pentru a fi eficient, un grup ad-hoc de orientare va fi compus dintr-un numar restrins de state participante, inclusiv troica. In stabilirea componentei si numarului se va tine seama de necesitatea asigurarii impartialitatii si eficientei.
    20) Consiliul/C.I.F. poate hotari terminarea sau prelungirea pentru o anumita perioada de timp a activitatii grupului ad-hoc de orientare, precum si amendarea mandatului, componentei si instructiunilor date acestui grup de orientare.
    21) Presedintele in exercitiu va raporta pe larg si in mod regulat C.I.F. asupra activitatii grupului ad-hoc de orientare si asupra dezvoltarilor conexe.

    Reprezentanti personali
    22) Atunci cind se ocupa de o criza sau un conflict, presedintele in exercitiu poate, pe propria-i raspundere, sa desemneze un reprezentant personal cu un mandat clar si precis. Presedintele in exercitiu va informa C.I.F. asupra intentiei de a numi un reprezentant personal si asupra mandatului acestuia. In rapoartele sale catre consiliul C.I.F. presedintele in exercitiu va include informatii cu privire la activitatile reprezentantului personal, precum si orice recomandari sau observatii ale acestuia.

    Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale
    23) Consiliul va numi un Inalt Comisar pentru Minoritati Nationale. Inaltul Comisar va asigura o "alerta timpurie" si, daca este nevoie, o "actiune timpurie" intr-un stadiu cit mai timpuriu posibil al tensiunilor implicind probleme ale minoritatilor nationale care pot degenera in conflict in zona C.S.C.E., afectind pacea, stabilitatea sau relatiile dintre statele participante. Inaltul Comisar va putea beneficia de facilitatile Biroului pentru institutii democratice si drepturile omului (B.I.D.D.O.) de la Varsovia.

    Alte institutii si structuri
    24) In continuarea Cartei de la Paris si a Documentului de la Praga, functiuni aditionale atribuite altor institutii structuri C.S.C.E. sint descrise in cap. II, III, IV, V si VI ale acestui document.
    25) Statele participante mandateaza C.I.F. sa examineze cai si mijloace care ar permite celor trei institutii ale C.S.C.E. sa-si indeplineasca mai bine functiile. In aceasta privinta, ele vor examina oportunitatea unei intelegeri care sa garanteze un statut international recunoscut pentru Secretariatul C.S.C.E., Centrul pentru prevenirea conflictelor (C.P.C.) si B.I.D.D.O.

    Examinarea aplicarii
    26) Examinarea aprofundata a aplicarii angajamentelor C.S.C.E. va continua sa joace un rol fundamental in activitatile C.S.C.E. intarind astfel cooperarea dintre statele participante.
    27) Examinarea aplicarii va avea loc, in mod regulat, in timpul conferintelor de examinare, precum si la reuniuni speciale convocate in acest scop la B.I.D.D.O. si la C.P.C., precum si atunci cind C.I.F. se intruneste ca Forum Economic, asa cum prevad documentele pertinente ale C.S.C.E.
    28) Aceasta examinare a aplicarii va fi atotcuprinzatoare, intr-un spirit de cooperare, permitind abordarea unor probleme precise.
    29) Statele participante vor fi invitate sa-si prezinte contributiile cu privire la experienta lor de aplicare, cu referire speciala la dificultatile intimpinate, si sa-si expuna punctele lor de vedere privind aplicarea in toata zona C.S.C.E. Statele participante sint incurajate sa difuzeze rezumatele contributiilor lor inaintea reuniunii.
    30) Examinarea ar trebui sa ofere posibilitatea de a identifica actiuni care ar fi necesare pentru abordarea problemelor. Reuniunile la care are loc examinarea aplicarii pot sa atraga atentia C.I.F. asupra oricarei sugestii privind masurile de imbunatatire a aplicarii pe care le considera de dorit.

    Comunicatii
    31) Reteaua de comunicatii a C.S.C.E. este un instrument important pentru aplicarea Documentului de la Viena din 1992 si a altor documente si intelegeri. Intrucit capacitatea C.S.C.E. de a se ocupa de situatii de urgenta a fost dezvoltata, reteaua joaca un rol nou si vital in furnizarea de mijloace perfectionate pentru comunicatii urgente statelor participante. In aceasta privinta, este esential ca toate statele participante sa fie conectate la acest sistem. Comitetul Consultativ al C.P.C. va urmari progresele si, daca va fi necesar, va recomanda solutii pentru probleme tehnice.

    II. INALTUL COMISAR AL C.S.C.E. PENTRU MINORITATI NATIONALE

    1) Statele participante decid sa creeze un post de Inalt Comisar al C.S.C.E. pentru minoritati nationale.

    Mandat
    2) Inaltul Comisar va actiona sub egida C.I.F. si va fi, in consecinta, un instrument de prevenire a conflictelor intr-un stadiu cit mai timpuriu posibil.
    3) Inaltul Comisar va asigura o "alerta timpurie" si, daca va fi nevoie, o "actiune timpurie" intr-un stadiu cit mai incipient in legatura cu tensiunile implicind probleme ale minoritatilor nationale care nu au depasit inca stadiul unei alerte timpurii, dar care, dupa parerea Inaltului Comisar, sint susceptibile sa degenereze intr-un conflict in aria C.S.C.E., afectind pacea, stabilitatea sau relatiile dintre statele participante si necesitind atentia sau actiunea Consiliului C.S.C.E. sau ale C.I.F.
    4) In cadrul mandatului, bazat pe principiile si angajamentele C.S.C.E., Inaltul Comisar, a carui activitate va fi confidentiala, va actiona independent de toate partile direct implicate in tensiuni.
    5 a) Inaltul Comisar va examina probleme ale minoritatilor nationale ce se pun in statul al carui resortisant sau rezident este, sau probleme implicind minoritatea nationala careia Inaltul Comisar ii apartine, numai daca toate partile direct implicate accepta acest lucru, inclusiv statul implicat.
    5 b) Inaltul Comisar nu va examina probleme ale minoritatilor nationale in situatii comportind acte organizate de terorism.
    5 c) Inaltul Comisar nu va lua in considerare nici violari ale angajamentelor C.S.C.E. privind o persoana individuala apartinind unei minoritati nationale.
    6) In examinarea unei situatii, Inaltul Comisar va tine in intregime seama de mijloacele democratice si instrumentele internationale aplicabile in aceasta situatie, precum si de folosirea lor de catre partile implicate.
    7) Cind o anumita problema a minoritatilor nationale va fi adusa in atentia C.F.I., implicarea Inaltului Comisar va necesita cererea si un mandat specific din partea C.F.I.

    Profil, desemnare, sprijin
    8) Inaltul Comisar va fi o personalitate internationala eminenta cu o bogata experienta in domeniu, de la care se poate astepta sa dea dovada de impartialitate in indeplinirea functiilor sale.
    9) Inaltul Comisar va fi numit de Consiliul C.S.C.E. prin consens, la recomandarea C.I.F., pentru o perioada de trei ani care poate fi prelungita doar o singura data pentru inca o perioada de trei ani.
    10) Inaltul Comisar va putea beneficia de mijloacele B.I.D.D.O. de la Varsovia si in special de informatii relevante privind toate aspectele problemelor minoritatilor nationale existente la B.I.D.D.O.

    Alerta timpurie
    11) Inaltul Comisar:
    11 a) va stringe si va primi informatii privind probleme ale minoritatilor nationale din surse indicate mai jos (vezi paragrafele 23) - 25) din Supliment);
    11 b) va evalua cit mai repede posibil rolul partilor direct interesate, natura tensiunilor si dezvoltarile recente care au avut loc, precum si, daca este posibil, eventualele consecinte pentru pacea si stabilitatea in aria C.S.C.E.;
    11 c) in acest scop, el va fi in masura sa viziteze in conformitate cu paragraful 17) si paragrafele 27) - 30) din Supliment, orice stat participant si sa comunice personal, sub rezerva prevederilor paragrafului 25), cu partile direct implicate pentru a obtine informatii de prima mina cu privire la situatia minoritatilor nationale.
    12) Inaltul Comisar poate, in cursul vizitei intr-un stat participant pentru obtinerea informatiei de prima mina de la toate partile direct implicate, sa discute problemele cu partile si, unde e cazul, sa promoveze dialogul, increderea si cooperarea dintre ele.

    Declansarea unei alerte timpurii
    13) Daca, pe baza schimbului de comunicari si contacte cu partile respective, Inaltul Comisar va conchide ca exista prima facie riscul unui potential conflict (astfel cum este stipulat in paragraful 3), el poate declansa o alerta timpurie care va fi comunicata prompt C.I.F. de catre presedintele in exercitiu.
    14) Presedintele in exercitiu va include aceasta alerta timpurie pe ordinea de zi a urmatoarei reuniuni a C.I.F. Daca un stat considera ca o alerta timpurie necesita consultari rapide, el poate initia procedura prevazuta in anexa nr. 2 din Rezumatul concluziilor Reuniunii Consiliului C.S.C.E. de la Berlin ("Mecanismul de urgenta").
    15) Inaltul Comisar va explica C.I.F. motivele declansarii alertei timpurii.

    Actiune timpurie
    16) Inaltul Comisar poate recomanda sa fie autorizat sa intre in noi contacte si consultari strinse cu partile implicate in vederea unor posibile solutii conform mandatului care trebuie sa faca obiectul unei decizii a C.I.F. C.I.F. va putea decide in consecinta.

    Responsabilitate
    17) Inaltul Comisar il va consulta pe presedintele in exercitiu inainte de a se deplasa in statul participant pentru a examina o situatie tensionala implicind minoritatile nationale. Presedintele in exercitiu va consulta confidential statul(ele) participant(e) si va putea avea consultari mai largi.
    18) Dupa vizitarea unui stat participant, Inaltul Comisar va remite presedintelui in exercitiu rapoarte strict confidentiale cu privire la constatarile sale si cu privire la progresele implicarii sale intr-o anumita problema.
    19) Dupa implicarea sa intr-o anumita problema, Inaltul Comisar va raporta presedintelui in exercitiu asupra constatarilor, rezultatelor si concluziilor sale. Intr-un termen de o luna presedintele in exercitiu va consulta confidential asupra constatarilor, rezultatelor si concluziilor statul(ele) implicat(e) si poate avea consultari mai largi. Dupa aceea, raportul impreuna cu posibile comentarii va fi transmis C.I.F.
    20) Daca Inaltul Comisar conchide ca situatia este pe cale de a degenera intr-un conflict, sau daca Inaltul Comisar considera ca posibilitatile sale de actiune au fost epuizate, Inaltul Comisar va informa C.I.F. despre acest lucru prin intermediul presedintelui in exercitiu.
    21) Daca C.I.F. va fi implicat intr-o anumita problema, Inaltul Comisar va furniza informatii si, la cerere, recomandari pentru C.I.F. sau pentru orice alta institutie sau organizatie pe care C.I.F. le poate invita, in conformitate cu prevederile cap. III al acestui document, sa intreprinda masuri in legatura cu tensiunile sau conflictul respectiv.
    22) Inaltul Comisar, daca va fi solicitat de catre C.I.F. si tinind seama in mod corespunzator de cerintele de confidentialitate ale mandatului sau, va prezenta informatii in legatura cu activitatea sa la reuniunile C.S.C.E. de aplicare a angajamentelor privind dimensiunea umana.

                               SUPLIMENT

    Sursele de informare cu privire la problemele minoritatilor nationale
    23) Inaltul Comisar poate:
    23 a) stringe si primi informatii privind situatia minoritatilor nationale si rolul partilor implicate in aceasta din orice sursa, inclusiv din mijloacele mass-media si organizatiile neguvernamentale, cu exceptiile prevazute in paragraful 25);
    23 b) primi anumite rapoarte de la partile direct implicate privind evolutiile in problemele minoritatilor nationale. Acestea pot include rapoarte in legatura cu violarea angajamentelor C.S.C.E. privind minoritatile nationale, precum si alte violari in contextul problemelor minoritatilor nationale.
    24) Asemenea rapoarte specifice catre Inaltul Comisar ar trebui sa raspunda urmatoarelor cerinte:
    - ele trebuie sa fie scrise, adresate Inaltului Comisar ca atare si sa contina numele si adresa completa ale semnatarului;
    - ele trebuie sa contina o expunere factuala a evolutiilor care sint relevante pentru situatia persoanelor apartinind minoritatilor nationale si rolul partilor implicate in acestea, care au avut loc recent, in principiu in cursul ultimelor douasprezece luni. Rapoartele trebuie sa contina informatii suficient de substantiale.
    25) Inaltul Comisar nu va comunica si nu va raspunde la comunicarile din partea vreunei persoane sau organizatii care practica sau scuza public terorismul sau violenta.

    Partile direct implicate
    26) Partile direct implicate in tensiuni care pot furniza rapoarte specifice Inaltului Comisar si cu care Inaltul Comisar va urmari sa comunice in persoana in cursul vizitei intr-un stat participant sint urmatoarele:
    26 a) guvernele statelor participante, inclusiv, daca este cazul, autoritatile regionale si locale in zonele in care traiesc minoritatile nationale;
    26 b) reprezentantii asociatiilor, organizatiilor neguvernamentale, grupelor religioase si ai altor grupe ale minoritatilor nationale direct implicate si prezente in aria de tensiune, care sint autorizate de persoanele apartinind minoritatilor respective sa le reprezinte.

    Conditii pentru deplasarea Inaltului Comisar
    27) Inaintea unei vizite preconizate, Inaltul Comisar va supune statului participant interesat informatia specifica privind scopul prevazut al acestei vizite. In decurs de doua saptamini, statul(ele) interesat(e) se va (vor) consulta cu Inaltul Comisar in legatura cu obiectivele vizitei, care pot include promovarea dialogului, increderii si cooperarii intre parti. Dupa intrarea pe teritoriul statului interesat, acesta va facilita deplasarea si comunicarea neingradita a Inaltului Comisar, sub rezerva prevederilor din paragraful 25) de mai sus.
    28) Daca statul interesat nu permite Inaltului Comisar intrarea in tara, deplasarea si comunicarea neingradita, Inaltul Comisar va informa despre aceasta C.I.F.
    29) In cursul unei asemenea vizite, sub rezerva prevederilor din paragraful 25), Inaltul Comisar va putea consulta partile implicate si va putea primi informatii confidentiale de la orice persoana individuala, grup sau organizatie direct interesata in problemele de care este sesizat. Inaltul Comisar va respecta caracterul confidential al informatiei.
    30) Statele participante se vor abtine de a lua orice masura impotriva persoanelor, organizatiilor sau institutiilor pentru ca au avut contacte cu Inaltul Comisar.

    Inaltul Comisar si implicarea expertilor
    31) Inaltul Comisar poate decide sa ceara asistenta din partea a cel mult trei experti cu experienta corespunzatoare in probleme specifice in care sint necesare scurte investigari si recomandari specializate.
    32) Daca va decide sa faca apel la experti, Inaltul Comisar va stabili un mandat clar definit si un calendar al activitatii expertilor.
    33) Expertii se vor deplasa intr-un stat participant numai impreuna cu Inaltul Comisar. Mandatul lor va fi parte integranta a mandatului Inaltului Comisar si li se vor aplica aceleasi conditii de deplasare.
    34) Avizul si recomandarile cerute din partea expertilor vor fi supuse confidential Inaltului Comisar care va fi raspunzator pentru activitatea si rapoartele expertilor si va decide daca si in ce forma aceste avize si recomandari vor fi comunicate partilor interesate. Ele nu vor fi obligatorii. Daca Inaltul Comisar decide sa faca disponibile avizul si recomandarile, statul(ele) interesat(e) va(vor) avea posibilitatea sa le comenteze.
    35) Expertii vor fi selectati de Inaltul Comisar asistat de B.I.D.D.O. din lista de experti la dispozitia acestuia din urma, conform prevederilor Documentului Reuniunii de la Moscova.
    36) Expertii nu pot fi resortisanti sau rezidenti ai statului participant interesat, nici vreuna din persoanele desemnate de statul interesat sau vreun expert impotriva caruia statul participant a formulat anterior rezerve. Expertii nu pot fi nici resortisanti, nici rezidenti ai statului participant, nici vreuna din persoanele desemnate de acesta pentru a fi incluse in lista de experti; printre experti nu poate fi mai mult de un resortisant sau rezident al unui stat participant.

    Bugetul
    37) Un buget separat va fi stabilit la B.I.D.D.O., care va furniza, dupa cum va fi cazul, sprijin logistic pentru deplasari si comunicatii. Bugetul va fi finantat de statele participante conform baremului de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. Detalii vor fi stabilite de Comitetul Financiar si aprobate de C.I.F.

    III. ALERTA TIMPURIE, PREVENIREA CONFLICTELOR SI SUPRAVEGHEREA CRIZELOR (INCLUSIV MISIUNI DE ANCHETA SI DE RAPORTORI SI OPERATIUNI C.S.C.E. DE MENTINERE A PACII), REGLEMENTAREA PASNICA A DIFERENDELOR

    Alerta timpurie, prevenirea conflictelor si supravegherea crizelor (inclusiv misiuni de ancheta si de raportori si operatiuni C.S.C.E. de mentinere a pacii)
    1) Statele participante au hotarit sa intareasca structura consultarilor lor politice si sa sporeasca frecventa acestora, sa prevada un dialog mai flexibil si mai activ, precum si un sistem mai bun de alerta timpurie si de reglementare a diferendelor, conferind un rol mai activ in prevenirea si rezolvarea conflictelor, completat, in caz de necesitate, cu operatiuni de mentinere a pacii.
    2) Statele participante au hotarit sa intareasca capacitatea lor de a identifica cauzele profunde ale tensiunilor printr-o examinare mai riguroasa a aplicarii angajamentelor care va fi efectuata atit de B.I.D.D.O., cit si de C.P.C. Ele au hotarit, de asemenea, sa imbunatateasca capacitatea lor de a stringe informatii si de a supraveghea evolutia situatiei, precum si abilitatea de a aplica deciziile privind masurile viitoare. Ele s-au angajat din nou sa coopereze in mod constructiv in folosirea intregii game de posibilitati existente in cadrul C.S.C.E. de prevenire si solutionare a conflictelor.

    Alerta timpurie si actiune preventiva
    3) Pentru a fi alertate din timp asupra situatiilor din aria C.S.C.E. care au potentialul de a degenera in crize, inclusiv in conflicte armate, statele participante vor recurge intens la consultari politice aprofundate desfasurate in mod regulat in cadrul structurilor si institutiilor C.S.C.E., inclusiv la reuniunile de examinare a aplicarii angajamentelor.
    4) C.I.F., actionind ca agent al consiliului, va avea responsabilitatea fundamentala in aceasta privinta.
    5) Fara a prejudicia dreptul oricarui stat de a ridica vreo problema, asemenea situatii pot fi aduse in atentia C.I.F., prin intermediul presedintelui in exercitiu, printre altele, de catre:
    - orice stat direct implicat intr-un diferend;
    - un grup de 11 state neimplicate direct in diferend;
    - Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale in situatii cind, dupa parerea lui, acestea risca sa se transforme intr-un conflict sau depasesc aria sa de actiune;
    - Comitetul Consultativ al C.P.C. in conformitate cu paragraful 33 al Documentului de la Praga;
    - Comitetul Consultativ al C.P.C. dupa folosirea mecanismului de consultari si cooperare in legatura cu activitati militare neobisnuite;
    - prin folosirea mecanismului pentru dimensiunea umana sau a Principiilor si Prevederilor de la Valletta privind Procedura C.S.C.E. de reglementare pasnica a diferendelor.

    Supravegherea politica a crizelor
    6) C.I.F. va promova luarea de catre statul sau statele interesate de masuri pentru evitarea oricarei actiuni care ar putea agrava situatia si, daca e cazul, va recomanda alte proceduri si mecanisme pentru rezolvarea pasnica a diferendului.
    7) Pentru a facilita examinarea situatiei, el poate cere un aviz sau recomandare independente din partea unor experti, institutii si organizatii internationale competente.
    8) Daca C.I.F. conchide ca este necesara o actiune concertata a C.S.C.E., el va stabili procedura ce urmeaza a fi folosita tinind seama de natura situatiei. El isi va asuma, actionind in numele consiliului, intreaga responsabilitate a C.S.C.E. pentru supravegherea crizei in vederea rezolvarii acesteia. El va putea, intre altele, sa hotarasca stabilirea unui cadru pentru o solutie negociata sau sa trimita o misiune de raportori sau de ancheta. C.I.F. poate, de asemenea, sa initieze sau sa promoveze actiuni de bune oficii, mediere sau conciliere.
    9) In acest context, C.I.F. poate incredinta sarcini:
    - presedintelui in exercitiu, care poate desemna un reprezentant personal pentru indeplinirea anumitor sarcini, astfel cum sint definite in paragraful 22) din cap. I al acestui document;
    - presedintelui in exercitiu, asistat de predecesorul si succesorul sau, actionind impreuna ca o troica, astfel cum este definit in paragraful 15) din cap. I al acestui document;
    - unui grup ad-hoc de orientare compus din reprezentanti ai statelor participante, astfel cum este definit in paragrafele 16) - 21) din cap. I al prezentului document.
    - Comitetului Consultativ al C.P.C. sau altor institutii ale C.S.C.E.
    10) Dupa ce C.I.F. a stabilit procedura de aplicat, el va elabora un mandat precis de actiune, inclusiv prevederi privind rapoartele ce ii vor fi prezentate intr-un termen convenit. In limitele acestui mandat cei carora C.I.F. le-a delegat sarcini conform paragrafului precedent vor avea libertatea sa hotarasca cum sa procedeze, cu cine sa se consulte si caracterul recomandarilor pe care sa le faca.
    11) Toate statele implicate in situatia respectiva vor coopera in intregime cu C.I.F. si agentii pe care i-a desemnat.

    Instrumentele de prevenire a conflictelor si de supraveghere a crizelor

    Misiuni de ancheta si de raportori
    12) Misiuni de ancheta si de raportori pot fi folosite ca instrumente de prevenire a conflictelor si de supraveghere a crizelor.
    13) Fara a prejudicia prevederile paragrafului 13 din Documentul de la Moscova in legatura cu problemele privind Dimensiunea umana si ale paragrafului 29 din Documentul de la Praga in legatura cu Activitatile Militare Neobisnuite, Comitetul Inaltilor Functionari sau Comitetul Consultativ al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor pot hotari, prin consens, crearea unor asemenea misiuni. Aceste decizii vor contine, pentru fiecare caz, un mandat clar definit.
    14) Statul (statele) participant(e) va (vor) coopera integral cu misiunea trimisa pe teritoriul sau conform mandatului si va (vor) facilita activitatea acesteia.
    15) Rapoartele misiunilor de ancheta si de raportori vor fi supuse spre examinare Comitetului Inaltilor Functionari sau, dupa caz, Centrului pentru Prevenirea Conflictelor. Aceste rapoarte, precum si orice observatii prezentate de statul (statele) vizitat(e) vor ramine confidentiale pina la examinarea lor. In principiu, rapoartele vor fi facute publice. Daca, totusi, misiunea sau statul (statele) vizitat(e) cere (cer) ca aceste rapoarte sa ramina confidentiale, ele nu vor fi facute publice, decit daca statele participante vor hotari altfel.
    16) Cu exceptia cazurilor cind sint asigurate pe baza voluntara, cheltuielile misiunilor de ancheta si de raportori vor fi suportate de toate statele participante in conformitate cu baremul de contributii.

    Mentinerea pacii de catre C.S.C.E.
    17) Mentinerea pacii constituie un element operational important al intregii capacitati a C.S.C.E. de prevenire a conflictelor si supraveghere a crizelor menit a completa procesul politic de solutionare a diferendelor. Activitatile C.S.C.E. de mentinere a pacii pot fi intreprinse in caz de conflict intr-un stat participant sau intre state participante pentru a contribui la mentinerea pacii si stabilitatii in sprijinirea eforturilor ce au loc pentru o solutie politica.
    18) Operatiunile C.S.C.E de mentinere a pacii vor include, conform mandatului acestora, personal civil si/sau militar, mergind de la o operatiune limitata la una de anvergura, care poate fi de diverse forme, inclusiv misiuni de observatori si de supraveghere si largi desfasurari de forte. Activitati de mentinere a pacii ar putea servi, intre altele, pentru observarea incetarii focului si ajutorarea mentinerii acesteia, supravegherea retragerii trupelor, sprijinirea respectarii legii si ordinii, acordarea asistentei umanitare si medicale si ajutorarea refugiatilor.
    19) Activitatile C.S.C.E. de mentinere a pacii vor fi intreprinse tinind in mod corespunzator seama de responsabilitatile Natiunilor Unite in acest domeniu si vor fi desfasurate intotdeauna in conformitate cu scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite. Activitatile C.S.C.E. de mentinere a pacii sint prezentate, in special, in cadrul cap. VIII al Cartei Natiunilor Unite. In planificarea si desfasurarea actiunilor de mentinere a pacii, C.S.C.E. va putea apela la experienta si competenta Organizatiei Natiunilor Unite.
    20) Presedintele in exercitiu va asigura informarea deplina a Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite cu privire la activitatile C.S.C.E. de mentinere a pacii.
    21) Consiliul sau C.I.F., actionind drept agent al acestuia, poate ajunge la concluzia ca, datorita caracterului specific al unei anumite operatiuni si a anvergurii preconizate a acesteia, problema ar trebui deferita de catre statele participante Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.
    22) Operatiunile C.S.C.E. de mentinere a pacii nu vor antrena actiuni coercitive.
    23) Operatiunile de mentinere a pacii necesita consimtamintul partilor direct implicate.
    24) Operatiunile de mentinere a pacii vor fi desfasurate impartial.
    25) Operatiunile de mentinere a pacii nu pot fi considerate ca substitut al reglementarii negociate si deci trebuie intelese ca fiind limitate in timp.
    25) Unul sau mai multe state participante pot adresa C.I.F., prin intermediul presedintelui in exercitiu, cereri de a se initia operatiuni C.S.C.E. de mentinere a pacii.
    27) C.I.F. poate cere Comitetului Consultativ al C.P.C. sa examineze ce activitati de mentinere a pacii ar putea fi cele mai corespunzatoare situatiei si sa supuna recomandarile sale C.I.F. pentru luarea deciziei.
    28) Operatiunile de mentinere a pacii se vor desfasura sub controlul si conducerea politica generala a C.I.F.
    29) Deciziile de a initia si trimite operatiuni de mentinere a pacii vor fi luate prin consens de catre Consiliu sau C.I.F. actionind ca agent al acestuia.
    30) Consiliul/C.I.F. va adopta aceste decizii numai dupa ce toate partile interesate vor fi demonstrat angajamentul lor de a crea conditii favorabile pentru desfasurarea operatiunii, intre altele, prin procesul de reglementare pasnica si vointa lor de a coopera. Inainte ca decizia de trimitere a unei misiuni sa fie luata, trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii:
    - instaurarea unei incetari efective si durabile a focului;
    - incheierea cu partile interesate de memorandumuri privind intelegerile necesare si
    - prevederea de garantii de securitate, in orice moment, pentru personalul implicat.
    31) Misiunile vor fi trimise cit mai repede posibil dupa adoptarea acestei decizii.
    32) Deciziile C.I.F. de a stabili o operatiune de mentinere a pacii vor include adoptarea unui mandat clar si precis.
    33) In stabilirea unei misiuni, C.I.F. va lua in considerare implicatiile financiare preconizate.
    34) Termenii mandatului pentru o operatiune de mentinere a pacii vor defini modalitatile practice si vor determina nevoile de personal si alte resurse. Pregatirea termenilor mandatului va fi facuta, in caz de necesitate, de Comitetul Consultativ al C.P.C. Ei vor fi adoptati de C.I.F., daca nu se va conveni altfel.
    35) Toate statele participante pot lua parte la operatiunile C.S.C.E. de mentinere a pacii. Consultari corespunzatoare vor fi desfasurate de catre presedintele in exercitiu. Statele participante vor fi invitate de catre presedintele in exercitiu al C.I.F. sa contribuie, pe baza individuala, la o operatiune, de la caz la caz.
    36) Personalul va fi furnizat de catre statele participante, individual.
    37) Partile interesate vor fi consultate in legatura cu statele participante care vor furniza personal pentru operatiune.
    38) Consiliul/C.I.F. va trece in mod regulat in revista o operatiune si va lua orice hotarare necesara in legatura cu desfasurarea acesteia, tinind seama de evolutia situatiei politice si a situatiei de pe teren.

    Calea ierarhica
    39) Consiliul/C.I.F. va incredinta intreaga conducere operationala a unei operatiuni presedintelui in exercitiu asistat de un grup ad-hoc stabilit la C.P.C. Presedintele in exercitiu va prezida grupul ad-hoc si, in acesta calitate, va fi responsabil in fata grupului si va primi, in numele grupului, rapoartele sefului de misiune. Grupul ad-hoc va fi, de regula, format din reprezentanti ai predecesorului si succesorului presedintelui in exercitiu, din reprezentanti ai statelor participante care au furnizat personal pentru misiune si ai statelor participante care au alocat alte conditii practice semnificative pentru aceasta operatiune.
    40) Grupul ad-hoc va asigura intregul sprijin operational pentru misiune si va supraveghea desfasurarea acesteia. El va actiona ca un punct de contact 24 din 24 de ore pentru Seful misiunii si-l va asista pe acesta dupa cum va fi necesar.
    41) Legatura constanta intre operatiune si toate statele participante va fi asigurata de catre Comitetul Consultativ al C.P.C., prin intermediul informarilor regulate din partea grupului ad-hoc.
    42) In toate cazurile cind C.I.F. va atribui C.P.C. sarcini in legatura cu mentinerea pacii, Comitetul Consultativ al C.P.C. va fi responsabil in fata C.I.F. pentru indeplinirea acestor sarcini.

    Seful misiunii
    43) Presedintele in exercitiu, dupa consultari corespunzatoare, va desemna un sef de misiune pentru a fi confirmat de C.I.F.
    44) Seful misiunii va fi responsabil in fata presedintelui in exercitiu. Seful misiunii va consulta si va urma directivele grupului ad-hoc.
    45) Seful misiunii va exercita comanda operationala in zona misiunii.

    Aranjamente financiare
    46) Operatiunile de mentinere a pacii necesita o baza financiara solida si trebuie sa fie planificate cu maximum de eficienta, tinind seama de cel mai bun raport posibil dintre cost si eficienta, pe baza estimarilor precise ale cheltuielilor.
    47) Costurile activitatilor C.S.C.E. de mentinere a pacii vor fi suportate de catre toate statele participante la C.S.C.E. La inceputul fiecarui an calendaristic, C.I.F. va stabili un plafon rezonabil al costurilor operatiunilor de mentinere a pacii carora li se va aplica baremul de contributii al C.S.C.E. Dincolo de aceasta limita, alte intelegeri speciale vor fi negociate si convenite prin consens. Va fi necesara plata integrala si la timp a contributiilor.
    48) Contributii suplimentare vor putea fi furnizate de state participante pe baza voluntara.
    49) Decontarea financiara va fi asigurata de presedintele in exercitiu prin rapoarte regulate prezentate statelor participante.
    50) Daca va fi cazul, se va constitui un fond de demaraj pentru acoperirea cheltuielilor initiale ale operatiunii. Contributii ale unui stat participant la fondul de demaraj vor fi deduse din cota-parte a statului respectiv din cheltuielile legate de aceasta operatiune.
    51) Comitetul Consultativ al C.P.C. este insarcinat sa supuna C.I.F. pina la sfirsitul anului 1992 recomandari privind modalitatile financiare ale operatiunilor C.S.C.E. de mentinere a pacii, precizind, intre altele, cheltuielile care sa fie repartizate intre statele participante in conformitate cu paragrafele precedente.

    Cooperarea cu organizatii regionale si transatlantice
    52) C.S.C.E. va putea beneficia de resursele si experienta si competenta posibile ale organizatiilor existente, cum sint C.E.E., N.A.T.O. si U.E.O. si ar putea, deci, solicita acestora sa puna resursele lor la dispozitia sa pentru a o sprijini in desfasurarea activitatilor sale de mentinere a pacii. Alte institutii si mecanisme, inclusiv mecanismul de mentinere a pacii al Comunitatii Statelor Independente (C.S.I.), pot fi, de asemenea, solicitate de C.S.C.E. sa sprijine operatiunile de mentinere a pacii in zona C.S.C.E.
    53) Decizii ale C.S.C.E. vizind obtinerea unui sprijin al vreuneia din aceste organizatii vor fi luate de la caz la caz, permitindu-se consultari prealabile cu statele participante care fac parte din organizatiile respective. Statele participante la C.S.C.E. vor lua, de asemenea, in considerare consultarile desfasurate de presedintele in exercitiu privind preconizata participare la misiune, in lumina marimii preconizate a operatiunii si a caracterului specific al conflictului.
    54) Contributiile acestor organizatii nu vor afecta procedurile pentru stabilirea, desfasurarea si conducerea operatiunilor C.S.C.E. de mentinere a pacii, astfel cum este prevazut in paragrafele 17) - 51) de mai sus, iar implicarea vreuneia din aceste organizatii nu afecteaza principiul ca toate statele participante pot lua parte la operatiunile C.S.C.E. de mentinere a pacii, astfel cum este prevazut in paragraful 35) de mai sus.
    55) Organizatiile contribuitoare la operatiunile C.S.C.E. de mentinere a pacii vor indeplini sarcinile definite si convenite in comun in legatura cu aplicarea practica a mandatului C.S.C.E.
    56) Grupul ad-hoc va stabili si va mentine o comunicare efectiva cu orice organizatie ale carei resurse vor putea fi folosite in legatura cu activitatile C.S.C.E de mentinere a pacii.

    Reglementarea pasnica a diferendelor
    57) Statele participante considera ca angajamentul lor de a reglementa diferendele dintre ele prin mijloace pasnice constituie unul din fundamentele procesului C.S.C.E. In opinia lor, reglementarea pasnica a diferendelor este o componenta esentiala a intregii capacitati a C.S.C.E. de a supraveghea efectiv schimbarea si de a contribui la mentinerea pacii si securitatii internationale.
    58) Statele participante saluta activitatea desfasurata in acest scop de Reuniunea de la Helsinki. Indeosebi, ele au fost incurajate de progrese semnificative realizate in probleme privind crearea unei curti de conciliere si arbitraj in cadrul C.S.C.E., intarirea mecanismului de la Valletta si stabilirea unei proceduri de conciliere a C.S.C.E., inclusiv de conciliere directionata, pentru care au fost prezentate propuneri.
    59) Tinind seama de importanta problemei si de discutiile care au avut loc aici, la Helsinki, ele au hotarit sa continue elaborarea unui ansamblu cuprinzator de masuri vizind largirea posibilitatilor de care dispune C.S.C.E. pentru a asista statele in rezolvarea pasnica a diferendelor lor.
    60) In acest sens, Consiliul ministrilor de externe si C.I.F. ar putea juca un rol important, indeosebi prin incurajarea recurgerii mai largi la conciliere.
    61) In consecinta, intentionind obtinerea rapida de rezultate, ele au hotarit convocarea unei reuniuni C.S.C.E. la Geneva, a carei prima faza va avea loc de la 12 la 23 octombrie 1992, pentru negocierea unui ansamblu cuprinzator si coerent de masuri, asa cum au fost ele mentionate mai sus. Ele vor lua in considerare ideile exprimate privind introducerea unui element de constringere in procedura de conciliere, crearea unei curti de conciliere si arbitraj in cadrul C.S.C.E., precum si alte mijloace.
    62) Rezultatele reuniunii vor fi supuse Consiliului ministrilor de externe la Reuniunea de la Stockholm din 14 - 15 decembrie 1992 pentru aprobare si, daca este cazul, pentru deschidere spre semnare.

    IV. RELATII CU ORGANIZATII INTERNATIONALE, RELATII CU STATE NEPARTICIPANTE, ROLUL ORGANIZATIILOR NEGUVERNAMENTALE (N.G.O.)

    1) Noile sarcini care stau in fata C.S.C.E. reclama relatii mai bine definite si contacte mai strinse cu organizatii internationale, indeosebi cu Organizatia Natiunilor Unite, si cu state neparticipante. C.S.C.E. ramine, in acelasi timp, un proces ale carui activitati depasesc cu mult relatiile formale intre guverne, implicind cetateni si societati ale statelor participante. Succesul eforturilor de edificare a unei ordini pasnice si democratice durabile si de supraveghere a procesului schimbarii reclama un aport mai structurat si substantial din partea grupurilor, persoanelor individuale, statelor si organizatiilor din afara procesului C.S.C.E.
    In acest scop, statele participante au hotarit urmatoarele:

    Relatii cu organizatii internationale
    2) Statele participante, reafirmind angajamentele la care au subscris in termenii Cartei Natiunilor Unite, declara intelegerea lor ca C.S.C.E. este un aranjament regional in sensul cap. VIII al Cartei Natiunilor Unite si ca in aceasta calitate constituie o legatura importanta intre securitatea europeana si globala. Drepturile si responsabilitatile Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite ramin intacte in integritatea lor.
    3) Reamintind deciziile pertinente din Documentul de la Praga, statele participante vor imbunatati contactele si cooperarea practica cu organizatiile internationale corespunzatoare.
    4) Ele vor putea, in consecinta, sa invite organizatiile si institutiile internationale mentionate in Documentul de la Praga, precum si, daca e cazul, alte institutii si organizatii sa prezinte contributii.
    5) Acestea si alte organizatii si institutii, dupa cum se va fi convenit, pot fi invitate sa asiste la reuniuni si seminarii C.S.C.E. in calitate de oaspeti de onoare cu placuta purtind numele lor.
    6) Ele vor face pe deplin uz de schimb de informatii conform paragrafului 44 din Documentul de la Praga.

    Relatii cu statele mediteraneene neparticipante
    7) Reamintind prevederile Actului Final si ale altor documente pertinente ale C.S.C.E. si conform practicii stabilite, statele mediteraneene neparticipante vor continua sa fie invitate sa contribuie la activitatile C.S.C.E.
    8) Masuri vizind largirea ariei de cooperare cu statele mediteraneene neparticipante sint prevazute in cap. X.

    Relatii cu state neparticipante
    9) In conformitate cu paragraful 45 al Documentului de la Praga, statele participante intentioneaza sa aprofundeze cooperarea lor si sa dezvolte substantial relatiile cu state neparticipante, cum este Japonia, care manifesta interes fata de C.S.C.E., impartasesc principiile si scopurile sale si sint activ angajate in cooperarea europeana prin organizatii competente.
    10) In acest scop, Japonia va fi invitata sa asiste la reuniunile C.S.C.E., inclusiv cele ale sefilor de stat sau de guvern, ale Consiliului C.S.C.E., ale Comitetului Inaltilor Functionari si altor organe corespunzatoare ale C.S.C.E. care examineaza probleme specifice ale consultarii si cooperarii largite.
    11) Reprezentantii Japoniei pot prezenta contributii la aceste reuniuni, fara a participa la pregatirea si adoptarea deciziilor, in probleme in care Japonia este direct interesata si/sau doreste sa coopereze activ cu C.S.C.E.

    Cresterea transparentei activitatilor C.S.C.E., promovarea intelegerii rolului C.S.C.E., largirea rolului O.N.G.
    12) Statele participante vor spori transparenta institutiilor si structurilor C.S.C.E. si vor asigura o larga diseminare a informatiilor privind C.S.C.E.
    13) In acest scop:
    - presedintele in exercitiu, asistat de Secretariatul C.S.C.E. va organiza intilniri de informare asupra procesului de consultari politice;
    - institutiile C.S.C.E., in limita bugetului lor, vor furniza informatii publicului si vor organiza intilniri publice de informare asupra activitatii lor;
    - Secretariatul va facilita fluxul de informatii si contactele cu mass-media, avind in vedere faptul ca problemele privind politica C.S.C.E ramin in responsabilitatea statelor participante.
    14) Statele participante vor oferi organizatiilor neguvernamentale posibilitatea unei implicari sporite in activitatile C.S.C.E.
    15) In consecinta, ele:
    - vor aplica la toate reuniunile C.S.C.E. prevederile convenite anterior privind accesul O.N.G. la anumite reuniuni ale C.S.C.E.;
    - vor oferi O.N.G. acces la toate sedintele plenare ale conferintelor de examinare, seminariilor, atelierelor si reuniunilor B.I.D.D.O., ale C.I.F. cind acesta se intruneste ca Forum Economic, ale reuniunilor de examinare a aplicarii angajamentelor privind drepturile omului, precum si ale altor reuniuni de experti. In afara de aceasta, fiecare reuniune poate decide sa permita accesul O.N.G. si la alte sedinte;
    - vor da instructiuni directorilor institutiilor C.S.C.E. si secretarilor executivi ai reuniunilor C.S.C.E. sa desemneze din membrii personalului sau o "persoana de legatura ca O.N.G.";
    - vor desemna, daca e cazul, un lucrator din Ministerul lor de Externe si un membru al delegatiei la reuniunile C.S.C.E. ca responsabil de legatura cu O.N.G.;
    - vor promova contacte si schimburi de vederi intre O.N.G. si autoritatile nationale si institutiile guvernamentale competente;
    - vor facilita in cursul reuniunilor C.S.C.E intilniri pentru discutii informale dintre reprezentanti ai statelor participante si ai O.N.G.;
    - vor incuraja prezentarea de catre O.N.G. la reuniuni si institutii C.S.C.E. de comunicari scrise, ale caror titluri pot fi pastrate si oferite statelor participante la cerere;
    - vor manifesta incurajarea O.N.G. care organizeaza seminarii pe probleme privind C.S.C.E.;
    - vor notifica O.N.G., prin institutiile C.S.C.E., cu privire la data viitoarelor reuniuni C.S.C.E., impreuna cu indicarea, in masura posibilului, a subiectelor care vor fi abordate, precum si, la cerere, declansarea mecanismelor C.S.C.E. care au fost aduse la cunostinta tuturor statelor participante.
    16) Prevederile de mai sus nu se vor aplica persoanelor sau organizatiilor care recurg la folosirea violentei sau scuza public terorismul sau folosirea violentei.
    17) Statele participante vor folosi toate mijloacele necesare pentru a face cunoscute cit mai larg posibil in cadrul societatilor lor C.S.C.E. principiile, angajamentele si activitatile sale.
    18) Va fi examinata ideea crearii unui Premiu C.S.C.E.

    V. FORUMUL C.S.C.E. PENTRU SECURITATE PRIN COOPERARE

    Statele participante la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa:
    1) Reafirmind angajamentele lor luate prin Carta de la Paris pentru o noua Europa si, in special, hotarirea lor de a stabili noi negocieri de dezarmare si de intarire a increderii si securitatii deschise tuturor statelor participante,
    2) Incurajate de perspectivele unei noi abordari prin cooperare a intaririi securitatii oferite de schimbarile istorice si de procesul de consolidare a democratiei in comunitatea statelor C.S.C.E.,
    3) Salutind adoptarea Documentului de la Viena 1992 privind Masurile de intarire a increderii si securitatii, incheierea Tratatului privind regimul "Cer deschis" si adoptarea Declaratiei C.S.C.E. in legatura cu Tratatul privind regimul "Cer deschis", Actul Final al Negocierilor privind efectivele fortelor armate conventionale din Europa si intrarea iminenta in vigoare a Tratatului privind fortele armate conventionale in Europa (C.F.E.),
    4) Hotarite sa se bazeze pe aceste importante realizari si sa dea noi impulsuri controlului armamentelor, dezarmarii si intaririi increderii si securitatii, cooperarii in domeniul securitatii prevenirii conflictelor pentru a contribui mai bine la intarirea securitatii si stabilitatii si realizarea unei paci juste si durabile intre statele comunitatii C.S.C.E,
    5) Subliniind egalitatea in drepturi si respectarea egala a intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la C.S.C.E.,
    6) Reafirmind dreptul lor de a alege propriile aranjamente de securitate,
    7) Recunoscind ca securitatea este indivizibila si ca securitatea fiecarui stat participant este inseparabil legata de cea a tuturor celorlalte,
    8) Au hotarit:
    - sa inceapa noi negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii,
    - sa intareasca consultarile regulate si sa intensifice cooperarea intre ele in problemele securitatii si
    - sa continue procesul de reducere a riscului unui conflict.
    9) Pentru realizarea acestor sarcini, statele participante au hotarit sa creeze un nou Forum al C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare, cu un Centru pentru Prevenirea Conflictelor (C.P.C.), mai puternic, ca o parte integranta a C.S.C.E.
    10) Statele participante vor asigura ca eforturile lor in cadrul Forumului vizind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii, precum si cooperarea in problemele securitatii si prevenirea conflictelor sa fie coerente, armonizate si complementare.

    Obiective
    11) Statele participante vor intari securitatea si stabilitatea prin negocierea de masuri concrete vizind mentinerea sau realizarea nivelurilor fortelor armate la un minim corespunzator nevoilor legitime, comune sau individuale, de securitate in Europa si in afara acesteia. Aceste noi masuri vor putea cuprinde reduceri si limitari ale fortelor armate conventionale si, daca este cazul, vor putea include masuri cu caracter regional.
    12) Ele vor examina problema armonizarii obligatiilor convenite intre statele participante prin diferite instrumente existente privind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii.
    13) Ele vor dezvolta Documentul de la Viena 1992 pe baza examinarii aplicarii acestuia.
    14) Ele vor negocia noi masuri de stabilitate privind fortele armate si noi masuri de intarire a increderii si securitatii vizind asigurarea unei transparente mai mari in domeniul militar. Aceste masuri vor putea avea caracter regional si/sau vor putea fi aplicate in legatura cu anumite zone de frontiera.

                                  *   *   *

    15) Statele participante vor cauta sa stabileasca intre ele noi relatii de securitate bazate pe abordari comune si de cooperare. In acest scop, ele vor dezvolta consultarea, un dialog continuu vizind anumite obiective si cooperarea in domeniul securitatii.
    16) Ele vor promova previzibilitatea sporita a planurilor, programelor si capacitatilor lor militare, inclusiv in ceea ce priveste introducerea sistemelor de noi arme de importanta majora.
    17) Ele vor sprijini si intari regimurile de neproliferare si transferurile de armamente.
    18) Ele vor intari contactele, legaturile, schimburile si cooperarea intre fortele lor armate.
    19) Ele vor promova consultarile si cooperarea privind amenintarile pentru securitatea lor din afara teritoriilor lor.
    20) Ele vor examina, de asemenea, alte masuri de sporire a securitatii intre statele participante pentru a contribui la o pace justa si durabila intre ele, inclusiv posibilitatea intaririi in continuare a normelor de conduita intre ele prin elaborarea instrumentelor aditionale de securitate.

                                 *   *   *

    21) Ele vor depune toate eforturile pentru a preveni conflictele si a face efective prevederile corespunzatoare.
    22) Ele vor intari in continuare capacitatea C.P.C. de a reduce riscurile unor asemenea conflicte prin tehnicile corespunzatoare de prevenire a conflictelor.
    23) Ele vor imbunatati, cooperarea lor in domeniul aplicarii si verificarii acordurilor existente si viitoare privind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii.

                                 *   *   *

    24) Negocierile privind noi masuri de control al armamentelor, de dezarmare si de intarire a increderii si securitatii se vor desfasura in faze distincte, tinind seama de progresele realizate in aplicarea acordurilor existente privind controlul armamentelor. Ele vor lua, de asemenea, in considerare procesele ce au loc de reducere, restructurare si de amplasare a fortelor armate, precum si viitoarele evolutii politice si militare importante. Aceste noi masuri se vor baza pe rezultatele acordurilor existente si vor fi efective, concrete si semnificative din punct de vedere militar.
    25) Toate masurile negociate in cadrul forumului vor fi dezvoltate astfel incit sa fie exclusa incalcarea lor.

    Programul de actiune imediata
    26) Un program de actiune imediata este redat in anexa. El poate fi amendat, completat sau prelungit prin consens. El va fi reexaminat, impreuna cu progresele si rezultatele obtinute, la conferinta de examinare care va preceda urmatoarea reuniune C.S.C.E. a sefilor de stat sau de guvern.
    27) Propuneri suplimentare pot fi prezentate si examinate in orice moment.

    Zona de aplicare
    28) Fiecare masura negociata in cadrul forumului va avea o zona de aplicare corespunzatoare naturii sale. Zonele de aplicare pentru masurile negociate in cadrul Programului de actiune imediata sint prevazute in acesta in legatura cu elementele sale corespunzatoare. Aceasta nu prejudiciaza negocierile ulterioare privind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii sau privind securitatea prin cooperare in cadrul Forumului. Examinarea hotaririlor privind zona de aplicare va lua in considerare acordurile existente si necesitatea unei transparente sporite.

    Constituirea si organizarea forumului
    29) Forumul va fi organizat dupa cum urmeaza:
    30) Comitetul Special care se reuneste:
    a) pentru negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii,
sau
    b) examinarea, discutarea in cadrul unui dialog vizind anumite obiective si, daca e cazul, elaborarea sau negocierea de propuneri privind intarirea securitatii si cooperarea.
    31) Comitetul Consultativ pentru sarcinile prezente si viitoare ale C.P.C.
    32) Pentru a asigura coerenta, reprezentarea statelor participante in Comitetul Special si in Comitetul Consultativ va fi, in principiu, asigurata de aceeasi delegatie. Daca este necesar, se vor tine reuniuni corespunzatoare pentru probleme de organizare.

    Proceduri
    33) Lucrarile forumului se vor desfasura in conformitate cu procedurile C.S.C.E., daca nu se va hotari altfel.

    1. Comitetul special
    34) Comitetul Special va putea crea, sub autoritatea sa, organe subsidiare de lucru deschise tuturor statelor participante. Ele isi vor desfasura activitatea ad-referendum si vor raporta in mod periodic Comitetului Special. Orice problema examinata de un asemenea organ subsidiar poate fi oricind ridicata in Comitetul Special.
    35) Examinarea si negocierea masurilor regionale facute in cadrul C.S.C.E. vor constitui parte integranta a activitatii Forumului.
    36) Ele vor fi incredintate unor grupuri de lucru deschise create de Comitetul Special.
    37) De asemenea, Comitetul Special va putea decide, la initiativa unui numar limitat de state participante si pe baza informatiilor furnizate de acestea privind natura si aria masurilor preconizate, ca aceste state sa formeze un grup de lucru pentru a examina, negocia sau dezvolta intre ele insele anumite masuri regionale. Asemenea grupuri de lucru vor prezenta periodic Comitetului Special informatii privind activitatea lor si vor supune acestuia rezultatele.
    38) Orice problema examinata de asemenea grupuri de lucru va putea fi oricind ridicata in Comitetul Special.
    39) Aceasta nu prejudiciaza dreptul statelor de a examina, negocia sau dezvolta masuri intre ele in afara cadrului C.S.C.E. In asemenea cazuri, ele sint invitate sa informeze forumul cu privire la progresele si rezultatele activitatii lor.

    2. Comitetul consultativ
    40) Procedurile Comitetului Consultativ se vor baza pe hotaririle corespunzatoare ale Consiliului C.S.C.E.

    Forma angajamentelor
    41) Rezultatele negocierilor forumului vor fi exprimate in forma unor angajamente internationale. Natura obligatiilor va fi determinata de caracterul masurilor convenite. Ele vor intra in vigoare in forma si conform procedurilor ce vor fi convenite de negociatori.

    Verificarea
    42) Masurile vor fi, daca este cazul, insotite de modalitatile de verificare corespunzatoare naturii lor.

    Serviciile conferintei
    43) Serviciile comune ale conferintei pentru Comitetul Special si Comitetul Consultativ, precum si pentru toate organele lor subsidiare (inclusiv seminariile), vor fi furnizate de un secretar executiv desemnat de tara gazda. Secretarul executiv va putea, de asemenea, daca asa vor hotari cei interesati, sa ofere servicii de conferinta pentru reuniunile Grupului Consultativ Comun al C.E.E. si ale Comisiei Consultative "Cer deschis". Secretarul Executiv isi va asuma intreaga responsabilitate pentru organizarea tuturor reuniunilor corespunzatoare, precum si pentru aranjamentele administrative si bugetare conexe pentru care va fi raspunzator in fata statelor participante, conform procedurilor care vor fi convenite.
    44) Comitetul Special si Comitetul Consultativ vor folosi aceleasi localuri.
    45) Noul Forum C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare va incepe lucrarile sale la Viena, la 22 septembrie 1992.

    ANEXA 1

                   Programul de actiune imediata

    46) Statele participante au hotarit sa acorde atentie prioritara urmatoarelor:

    A. Controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii
    Masurile care urmeaza a fi negociate conform paragrafelor 1 - 3 se vor aplica teritoriului statelor participante in Europa sau in Asia dupa cum este definit mai jos in legatura cu zona de aplicare a fiecarei masuri. Masurile care urmeaza a fi negociate conform paragrafelor 4 si 5 se vor aplica fortelor armate conventionale si instalatiilor statelor participante situate pe teritoriul statelor participante si in afara acestuia. Masurile ce urmeaza a fi negociate conform paragrafului 6 se vor aplica teritoriului statelor participante sau unei parti a acestuia prevazute de aceste masuri. Exceptii de la aceste reguli privind zona de aplicare pot fi convenite prin consens.
    1. Armonizarea obligatiilor privind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii
    O armonizare corespunzatoare a obligatiilor statelor participante decurgind din instrumentele internationale existente aplicabile fortelor armate conventionale din Europa indeosebi cele privind schimbul de informatii, verificarea si nivelurile fortelor armate. Armonizarea obligatiilor privind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii se vor aplica in zonele de aplicare pentru care au fost asumate obligatiile.
    2. Dezvoltarea Documentului de la Viena din 1992
    Imbunatatirea si dezvoltarea in continuare a masurilor de intarire a increderii si securitatii continute in acest document. Zona de aplicare va fi cea definita in Documentul de la Viena din 1992.
    3. Intarirea in continuare a stabilitatii si increderii
    Negocierea de noi masuri de stabilitate si de crestere a increderii referitoare la fortele armate conventionale inclusiv, tinind seama in mod corespunzator de caracteristicile specifice ale fortelor armate ale diferitelor state participante, masuri privind capacitatile de constituire a fortelor active si neactive. Aceste masuri pot avea un caracter de limitare. Ele se vor aplica in cadrul zonei de aplicare stabilita prin Documentul de la Viena din 1992.
    Aceasta nu prejudiciaza posibilitatea pentru statele participante, atunci cind vor prefera acest lucru, de a putea decide sa ofere anumite asigurari in legatura cu fortele lor armate conventionale din partile teritoriului lor adiacente acestei zone de aplicare, daca ele considera ca asemenea forte privesc securitatea altor state participante la C.S.C.E.
    4. Schimbul global de informatii militare
    Negocierea unei mai bune transparente prin intermediul unui schimb global anual de informatii generale sau detaliate, cuprinzind armamente si echipamente, inclusiv informatii privind categoriile de armament si echipamente limitate la Tratatul C.F.E. si efectivele fortelor armate conventionale ale statelor participante. Regimul va include, de asemenea, informatii privind productia de echipament militar. Regimul va fi distinct de alte regimuri de schimb de informatii si, data fiind natura sa speciala, nu va contine limitari, constringeri sau verificari.
    5. Cooperarea in domeniul neproliferarii
    Cooperarea privind intarirea regimurilor multilaterale de neproliferare, inclusiv transferul de expertiza in domenii sensibile, si stabilirea unei abordari responsabile in problema transferurilor internationale de armament.
    6. Masuri regionale
    Negocierea de catre statele participante de masuri corespunzatoare, inclusiv, acolo unde este cazul, reduceri sau limitari in conformitate cu obiectivele stabilite mai sus, de exemplu in legatura cu unele regiuni sau zone de frontiera. Zona de aplicare va fi teritoriul sau o parte a teritoriului statelor participante la care se refera o masura regionala.
    B. Intarirea securitatii si cooperarii
    Propuneri si dialogul privind masurile si activitatile prevazute in paragrafele 7 - 12 se vor aplica tuturor statelor participante, daca nu se va conveni altfel sau se va preciza in cele ce urmeaza.
    7. Planificarea fortelor
    Elaborarea prevederilor vizind asigurarea transparentei intentiilor fiecarui stat participant la C.S.C.E. pe termen mediu sau lung in ceea ce priveste efectivele, structura, antrenamentul si echipamentul fortelor sale armate, precum si politica sa de aparare, doctrinele si bugetele militare. Un asemenea sistem ar trebui sa fie bazat pe practica nationala a fiecarui stat participant si sa reprezinte baza unui dialog intre statele participante.
    8. Cooperarea in domeniul conversiei industriei de aparare
    Dezvoltarea programului de schimburi de cooperare si impartasirea experientei in domeniul conversiei industriei de aparare pe intregul teritoriu al statelor participante.
    9. Cooperarea in materie de neproliferare
    Cooperarea in vederea intaririi regimurilor multilaterale de neproliferare, inclusiv transferul experientei in domenii sensibile si elaborarea unei abordari responsabile fata de transferurile internationale de armamente.
    10. Dezvoltarea prevederilor privind cooperarea si contactele pe linie militara
    Dezvoltarea unui program de contacte militare, sisteme de legaturi, cooperarea si schimburi indeosebi in domeniile de instruire si de organizare a fortelor armate. Acest program va fi deschis participarii tuturor statelor participante si va privi toate fortele lor armate si intregul lor teritoriu.
    11. Probleme de securitate regionala
    Discutarea si clarificarea problemelor de securitate regionala sau a problemelor specifice de securitate, de exemplu a celor legate de zone de frontiera.
    12. Consultari privind intarirea securitatii
    Un dialog orientat spre anumite obiective si consultari privind intarirea cooperarii in domeniul securitatii, inclusiv prin incurajarea in continuare a crearii unor norme de conduita responsabila si fata de aspectele politico-militare ale securitatii. Statele participante vor intreprinde consultari in vederea intaririi rolului C.S.C.E. prin elaborarea unui cod de conduita care sa guverneze relatiile lor reciproce in domeniul securitatii.
    Prevenirea conflictelor
    In conformitate cu si ca urmare a deciziilor adoptate la Paris, Praga si Helsinki referitoare la sarcinile Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, urmatoarele parti ale prezentului program vor fi realizate de C.P.C.
    13. Tehnici relevante
    Fara a prejudicia alte sarcini ale C.P.C. sau competenta Comitetului Inaltilor Functionari in domeniul prevenirii conflictelor si supravegherii crizelor, Comitetul Consultativ, indeosebi in lumina experientei acumulate in indeplinirea propriilor sale sarcini, va continua examinarea necesitatii imbunatatirii tehnicilor relevante.
    14. Cooperarea in domeniul verificarii
    Incurajarea cooperarii practice, prin intermediul formarii, schimburilor si participarii la echipe de evaluare si inspectie in domeniul aplicarii prevederilor referitoare la verificare, continute in acordurile privind controlul armamentelor, dezarmarea si intarirea increderii si securitatii incheiate intre statele participante la C.S.C.E. parti la aceste acorduri. Zona de aplicare va corespunde celei prevazute in acordurile respective.

    VI. DIMENSIUNEA UMANA
    1) Statele participante au efectuat o utila trecere in revista a aplicarii angajamentelor C.S.C.E. in domeniul dimensiunii umane. Ele au axat dezbaterea lor pe noua comunitate de valori stabilita intre ele, astfel cum este prevazuta in Carta de la Paris pentru o noua Europa si dezvoltata prin noi standarde create in cadrul C.S.C.E. in ultimii doi ani. Ele au remarcat progrese in domeniul dimensiunii umane, constatind, totodata, existenta unor evolutii ce provoaca ingrijorari serioase si, ca atare, necesitatea unor noi imbunatatiri.
    2) Statele participante exprima hotarirea lor ferma de a asigura respectarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a suprematiei legii, de a promova principiile democratiei si in aceasta privinta, de a crea, intari si proteja institutiile democratice, precum si de a promova toleranta in intreaga societate. In acest scop, ele vor largi cadrul operational la C.S.C.E., indeosebi prin intarirea in continuare a B.I.D.D.O., astfel incit informatiile, ideile si preocuparile sa poata fi schimbate intr-un mod mai concret si mai util, inclusiv ca o alerta timpurie cu privire la tensiuni si potentiale conflicte. Procedind astfel, ele vor concentra atentia lor asupra problemelor din domeniul dimensiunii umane, care prezinta o importanta deosebita. De aceea, ele vor mentine in atentie permanenta problema intaririi dimensiunii umane, in special in epoca schimbarilor.
    3) In aceasta privinta, statele participante adopta urmatoarele:

    Cadrul pentru supravegherea respectarii angajamentelor C.S.C.E. si pentru promovarea cooperarii in domeniul dimensiunii umane
    4) Pentru intarirea si supravegherea respectarii angajamentelor C.S.C.E., precum si promovarea progreselor in domeniul dimensiunii umane, statele participante au convenit sa consolideze cadrul cooperarii dintre ele si in acest scop hotarasc urmatoarele:

    CRESTEREA ROLULUI B.I.D.D.O.
    5) Sub orientarea generala a Comitetului Inaltilor Functionari si in completarea sarcinilor sale prevazute in Carta de la Paris pentru o noua Europa si in Documentul de la Praga privind dezvoltarea in continuare a institutiilor si structurilor C.S.C.E., B.I.D.D.O. ca principala institutie in domeniul dimensiunii umane:
    5 a) va ajuta la supravegherea aplicarii angajamentelor in domeniul dimensiunii umane:
    - servind drept locul de intilnire pentru reuniunile bilaterale in virtutea paragrafului 2 si drept canal de informatii in virtutea paragrafului 3 ale mecanismului privind dimensiunea umana, astfel cum este stipulat in Documentul final de la Viena;
    - primind orice observatii din partea statelor vizitate de misiunile C.S.C.E. referitoare la dimensiunea umana, altele decit cele in conformitate cu mecanismul privind dimensiunea umana; el va transmite raportul acestor misiuni, precum si eventualele observatii tuturor statelor participante in vederea discutarii acestora la urmatoarea reuniune privind aplicarea angajamentelor sau la conferinta de examinare;
    - participind sau organizind misiuni, daca va primi asemenea sarcini din partea consiliului sau Comitetului Inaltilor Functionari;
    5 b) va actiona drept centru de informatii privind:
    - starea de urgenta, conform paragrafului 28.10 al Documentului reuniunii de la Moscova a Conferintei privind dimensiunea umana;
    - liste de experti si asistenta ce poate fi oferita, de exemplu, in domeniul recensamintului sau cu privire la democratie pe plan local si regional, precum si tinerea de seminarii nationale pe aceste teme;
    5 c) va acorda asistenta pentru alte activitati in domeniul dimensiunii umane, inclusiv crearea de institutii democratice, prin:
    - indeplinirea sarcinilor prevazute in "Programul pentru ajutor coordonat acordat tarilor participante recent admise";
    - organizarea de "Seminarii privind procesele democratice" la cererea statelor participante. Acestor seminarii le vor fi aplicate aceleasi prevederi procedurale ca cele din "Programul pentru ajutor coordonat acordat tarilor participante recent admise";
    - contribuirea, in cadrul resurselor de care dispune, la pregatirea de seminarii la cererea unuia sau mai multor state participante;
    - furnizarea, daca este cazul, de facilitati pentru Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale;
    - comunicarea, daca este cazul, cu organizatii internationale si neguvernamentale competente;
    - consultarea si cooperarea cu organele competente ale Consiliului Europei si cele asociate cu acesta si examinarea modului in care aceste organe pot contribui, daca este cazul, la activitatile B.I.D.D.O. De asemenea, la cererea statelor participante, B.I.D.D.O. va oferi acestora informatii privind programele in cadrul Consiliului Europei, deschise tuturor statelor participante.
    6) Activitatile in problemele dimensiunii umane, intreprinse de B.I.D.D.O. pot, intre altele, contribui la alertarea timpurie in prevenirea conflictelor.

    Mecanismul privind dimensiunea umana
    7) Pentru a corela mecanismul privind dimensiunea umana cu actualele structuri si institutii ale C.S.C.E. statele participante hotarasc urmatoarele:
    Orice stat participant care considera necesar poate furniza celorlalte state participante, prin intermediul B.I.D.D.O. - care poate servi si ca loc de desfasurare a reuniunilor bilaterale conform paragrafului 2 - sau prin canale diplomatice, informatii privind subiectul cererilor in virtutea paragrafelor 1 sau 2 ale capitolului "Dimensiunea umana a C.S.C.E." din Documentul Final de la Viena sau privind rezultatele acestor proceduri. Asemenea informatii pot fi discutate la reuniunile Comitetului Inaltilor Functionari, la reuniunile de aplicare a prevederilor in domeniul dimensiunii umane si la conferintele de examinare.
    8) Procedurile privind acoperirea cheltuielilor misiunilor de experti si de raportori ale mecanismului privind dimensiunea umana vor putea fi discutate la urmatoarea conferinta de examinare in lumina experientei acumulate.

    Aplicarea
    Reuniuni privind aplicarea angajamentelor in domeniul dimensiunii umane
    9) In fiecare an in care nu are loc conferinta de examinare, B.I.D.D.O. va organiza la sediul sau o reuniune de experti ai tuturor statelor participante pentru examinarea aplicarii angajamentelor C.S.C.E. in domeniul dimensiunii umane. Reuniunea va avea urmatoarele sarcini:
    9 a) schimb aprofundat de vederi privind aplicarea angajamentelor in domeniul dimensiunii umane, inclusiv discutarea informatiilor furnizate in conformitate cu paragraful 4 al mecanismului privind dimensiunea umana si aspectele privind dimensiunea umana din rapoartele misiunilor C.S.C.E., precum si examinarea cailor si mijloacelor de imbunatatire a aplicarii;
    9 b) o evaluare a procedurilor pentru supravegherea respectarii angajamentelor.
    10) Reuniunile privind aplicarea angajamentelor pot atrage atentia Comitetului Inaltilor Functionari asupra masurilor pe care le considera necesare pentru imbunatatirea aplicarii.
    11) Reuniunile privind aplicarea angajamentelor nu vor elabora documente negociate.
    12) Contributiile scrise si materialele informative vor avea caracter nerestrictiv sau restrictiv, dupa cum va fi indicat de statul care le va prezenta.
    13) Reuniunile privind aplicarea vor consta din sedinte oficiale si neoficiale. Toate sedintele oficiale vor fi publice. In plus, statele participante pot hotari, de la caz la caz, ca unele sedinte neoficiale sa fie publice.
    14) Consiliul Europei, Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.), precum si alte organizatii si institutii internationale competente vor fi incurajate de catre reuniunile privind aplicarea sa asiste la acestea si sa prezinte contributii.
    15) Organizatiile neguvernamentale cu experienta importanta in domeniul dimensiunii umane sint invitate sa prezinte contributii scrise la reuniunile privind aplicarea, de exemplu prin B.I.D.D.O., si pot fi invitate de catre reuniunile privind aplicarea, pe baza prezentarilor scrise, sa faca interventii orale in probleme specifice, dupa cum va fi cazul.
    16) In cursul a doua jumatati de zi din timpul reuniunii privind aplicarea nu va fi programata nici o sedinta oficiala pentru a oferi posibilitati mai bune pentru eventuale contacte posibile cu O.N.G. In acest scop, la dispozitia O.N.G. va fi pusa o sala din incinta reuniunii.

    Seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umana
    17) Sub orientarea generala a Comitetului Inaltilor Functionari, B.I.D.D.O. va organiza seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umana, care vor examina probleme specifice de deosebita importanta pentru dimensiunea umana si prezentind preocupari politice actuale. Comitetul Inaltilor Functionari va stabili un program anual de lucru, inclusiv titlurile si datele acestor seminarii. Ordinea de zi si modalitatile de desfasurare a fiecarui seminar vor fi aprobate de Comitetul Inaltilor Functionari cel tirziu cu trei luni inainte de seminar. Actionind astfel, Comitetul Inaltilor Functionari va lua in considerare punctele de vedere exprimate de B.I.D.D.O. Daca nu se va lua alta decizie, seminarele vor fi organizate la sediul B.I.D.D.O. si nu vor depasi o saptamina. Programul de lucru va lua in considerare activitatea desfasurata de organizatiile si institutiile internationale competente.
    18) Aceste seminarii vor fi organizate de o maniera deschisa si flexibila. Organizatii institutii internationale competente pot fi invitate sa participe si sa-si aduca contributia la lucrarile seminariilor. Astfel pot proceda O.N.G. cu experienta importanta. Expertii independenti, participind la seminar ca membrii ai delegatiilor nationale, vor fi, de asemenea, liberi sa ia cuvintul in propria lor capacitate.
    19) Seminariile C.S.C.E. se vor organiza in sedinte oficiale si neoficiale. Toate sedintele oficiale vor fi publice. In plus, statele participante pot hotari, de la caz la caz, ca unele sedinte neoficiale sa fie publice.
    20) Seminariile C.S.C.E. nu vor elabora documente negociate sau programe de urmari.
    21) Contributiile expertilor independenti vor avea un caracter nerestrictiv.
    22) In vederea tinerii fara intirziere de noi seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umana, statele participante hotarasc acum, la reuniunea de bilant de la Helsinki, ca B.I.D.D.O. va organiza urmatoarele seminarii:
    - Migratia
    - Studii de caz privind problema minoritatilor
    - Toleranta
    - Libertatea mijloacelor de informare in masa.
    Aceste seminarii se vor tine inainte de 31 decembrie 1993. Ordinea de zi si modalitatile de desfasurare a seminariilor vor fi stabilite de Comitetul Inaltilor Functionari. Seminariile privind muncitorii migranti si democratia locala vor fi incluse in primul program anual de lucru al seminariilor. Implicatiile financiare ale programului seminariilor vor fi examinate de C.I.F.

    Angajamente si cooperare sporite in domeniul dimensiunii umane

    Minoritati nationale
    Statele participante:
    23) Reafirma in modul cel mai ferm hotarirea lor de a aplica cu promptitudine si corectitudine toate angajamentele C.S.C.E., inclusiv cele continute in Documentul final de la Viena, Documentul de la Copenhaga si Raportul de la Geneva privind problemele relative la minoritatile nationale si drepturile persoanelor apartinind acestora.
    24) In acest context, vor intensifica eforturile lor de a asigura exercitarea libera de catre persoanele apartinind minoritatilor nationale, individual sau in comun cu altii, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul de a participa pe deplin, in conformitate cu procedurile democratice de luare a deciziilor ale fiecarui stat, la viata politica, economica, sociala si culturala a tarilor lor, inclusiv prin participarea democratica in organele decizionale si consultative la nivel national, regional si local, intre altele, prin partide politice si asociatii.
    25) Vor continua, prin eforturi unilaterale, bilaterale si multilaterale, cautarea de noi mijloace pentru aplicarea mai eficienta a angajamentelor pertinente asumate la C.S.C.E., inclusiv acelea privind protejarea si crearea de conditii pentru promovarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a minoritatilor nationale.
    96) Vor trata problemele minoritatilor nationale de o maniera constructiva, prin mijloace pasnice si prin dialog intre toate partile interesate pe baza principiilor si angajamentelor C.S.C.E.
    27) Se vor abtine de la si vor condamna orice incercari, prin amenintarea sau folosirea fortei, de stramutarea persoanelor in scopul modificarii compozitiei etnice a unor zone de pe teritoriul lor.
    28) Insarcineaza B.I.D.D.O. sa organizeze, in primavara anului 1993, un seminar al C.S.C.E. privind dimensiunea umana cu tema "Studii de caz privind problemele minoritatilor nationale; rezultate pozitive";

    Populatii indigene
    Statele participante:
    29) Notind ca persoanele apartinind populatiilor indigene pot avea probleme speciale in exercitarea drepturilor lor, convin ca angajamentele asumate prin C.S.C.E. privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului se aplica integral si fara discriminare acestor persoane.

    Toleranta si nediscriminarea
    Statele participante:
    30) Exprima preocuparea lor in legatura cu recentele manifestari flagrante de intoleranta, discriminare, nationalism agresiv, xenofobie, antisemitism si rasism si subliniaza rolul vital al tolerantei, intelegerii si cooperarii in instaurarea si mentinerea unor societati democratice stabile.
    31) Insarcineaza B.I.D.D.O. sa organizeze, in toamna anului 1992, un seminar C.S.C.E. privind dimensiunea umana pe tema tolerantei.
    32) Vor avea in vedere, daca nu au facut-o inca, aderarea la Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala.
    33) Vor avea in vedere luarea de masuri corespunzatoare si in conformitate cu obligatiile lor internationale, pentru a asigura protectia pe teritoriul lor a fiecarei persoane impotriva discriminarii rasiale, etnice si religioase, precum si pentru a proteja orice individ, inclusiv straini, impotriva actelor de violenta, inclusiv cele fondate pe unul din aceste temeiuri. Mai mult decit atit, ele vor apela pe deplin la sistemul lor juridic intern, inclusiv prin intarirea legilor existente in aceasta privinta.
    34) Vor avea in vedere elaborarea programelor menite sa creeze conditii pentru promovarea nediscriminarii si intelegerii interculturale, care se vor concentra asupra educatiei in domeniul drepturilor omului, actiunii la nivel de baza, formarii interculturale si a cercetarii.
    35) Reafirma, in acest context, necesitatea de a dezvolta programe corespunzatoare privind problemele conationalilor lor apartinind comunitatii romilor si altor grupuri, identificate in mod traditional drept tigani, si de a crea conditii pentru ca acestia sa aiba sanse egale de a participa integral in viata societatii si vor examina cum sa coopereze in acest scop.

    Muncitori migranti
    Statele participante:
    36) Reafirma ca drepturile si libertatile fundamentale ale omului sint universale, ca de ele trebuie sa se bucure si muncitorii migranti, oriunde ar trai acestia si subliniaza importanta aplicarii tuturor angajamentelor C.S.C.E. privind muncitorii migranti si familiile lor care rezideaza legal in statele participante.
    37) Vor incuraja crearea conditiilor menite sa contribuie la o mai mare armonie in relatiile dintre muncitorii migranti si restul societatii statului participant in care rezideaza in mod legal. In acest scop, ele vor cauta sa propuna, intre altele, masuri menite sa faciliteze familiarizarea muncitorilor migranti si a familiilor lor cu limba si viata sociala a respectivului stat in care rezideaza in mod legal, pentru a le permite sa participe la viata societatii tarii gazda.
    33) In conformitate cu politica si legile lor interne, precum si cu obligatiile internationale, vor cauta, cind este cazul, sa creeze conditii pentru promovarea egalitatii sanselor in ceea ce priveste conditiile de munca, educatie, securitatea sociala si serviciile de sanatate, locuinta, acces la sindicate, precum si drepturile culturale pentru muncitorii migranti care rezideaza si lucreaza legal pe teritoriul lor.

    Persoane refugiate si deplasate
    Statele participante:
    39) Exprima preocuparea lor in ceea ce priveste problema refugiatilor si a persoanelor deplasate.
    40) Subliniaza importanta prevenirii situatiilor care pot provoca valuri masive de refugiati si persoane deplasate si evidentiaza necesitatea de a identifica si examina cauzele profunde care stau la baza deplasarii si migratiei involuntare.
    41) Recunosc necesitatea unei cooperari internationale in ceea ce priveste valurile masive de refugiati si persoane deplasate.
    42) Recunosc ca deplasarea este adesea rezultatul violarii angajamentelor C.S.C.E., inclusiv a celor privind dimensiunea umana.
    43) Reafirma importanta standardelor internationale existente privind protectia si asistenta pentru refugiati si vor avea in vedere, daca nu au facut inca, sa adere la Conventia privind Statutul Refugiatilor si Protocolul.
    44) Recunosc importanta Inaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru Refugiati si a Comitetului International al Crucii Rosii, precum si organizatiile neguvernamentale implicate in activitatea de ajutorare, pentru protectia si asistenta acordata persoanelor refugiate si deplasate.
    45) Saluta si sprijina unilateral, bilateral si multilateral eforturile de asigurare a protectiei si asistentei pentru persoanele refugiate si deplasate, in scopul gasirii de solutii durabile.
    46) Insarcineaza B.I.D.D.O. sa organizeze, la inceputul anului 1993, un seminar C.S.C.E. privind dimensiunea umana pe tema: "Migratia, inclusiv persoane refugiate si deplasate".

    Dreptul umanitar international
    Statele participante:
    47) Reamintesc ca dreptul umanitar international este bazat pe demnitatea inerenta persoanei umane.
    48) Vor respecta in toate imprejurarile si vor asigura respectarea dreptului umanitar international, inclusiv protectia populatiei civile.
    49) Reamintesc ca cei ce violeaza dreptul umanitar international sint personal responsabili pentru aceasta.
    50) Recunosc rolul esential al Comitetului International al Crucii Rosii in promovarea aplicarii si dezvoltarii dreptului umanitar international, inclusiv a Conventiilor de la Geneva si a protocoalelor respective.
    51) Reafirma angajamentul lor de a largi sprijinirea integrala a Comitetului International al Crucii Rosii, precum si a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie si a organizatiilor din sistemul Natiunilor Unite, indeosebi in perioada unui conflict armat, de a respecta emblemele lor protectoare, de a preveni utilizarea abuziva a acestor embleme si, cind e cazul, de a depune toate eforturile pentru a asigura accesul in zonele respective.
    52) Se angajeaza ele insele sa indeplineasca obligatiile ce le revin privind insusirea si difuzarea informatiei referitoare la obligatiile decurgind din dreptul umanitar international.

    Democratia la nivel local si regional
    Statele participante:
    53) Se vor stradui, in vederea intaririi participarii democratice si a edificarii institutiilor democratice, prin dezvoltarea cooperarii intre ele, sa impartaseasca experienta lor in functionarea democratiei la nivel local si regional, salutind in aceasta privinta reteaua de informatii si educatie in acest domeniu a Consiliului Europei.
    54) Vor facilita contactele si incuraja diferite forme de cooperare intre autoritatile la nivel local si regional.

    Nationalitate
    Statele participante:
    55) Recunosc ca fiecare are dreptul la o nationalitate si ca nimeni nu poate fi privat de nationalitatea sa in mod arbitrar.
    56) Subliniaza ca toate aspectele nationalitatii vor fi tratate prin respectarea legii. Ele vor lua, unde e cazul, masuri compatibile cu cadrul lor constitutional pentru a nu creste numarul apatrizilor.
    57) Vor continua, in cadrul C.S.C.E., discutarea acestor probleme.

    Pedeapsa capitala
    Statele participante:
    58) Confirma angajamentele asumate in Documentele de la Copenhaga si Moscova privind problema pedepsei capitale.

    Libertatea mijloacelor de informare in masa
    Statele participante:
    59) Insarcineaza B.I.D.D.O. sa organizeze, in anul 1993, un seminar C.S.C.E. privind libertatea mijloacelor de informare in masa. Scopul seminarului va fi incurajarea discutiilor, demonstratiilor, stabilirea de contacte si schimburi de informatii intre reprezentantii guvernamentali si cei ce lucreaza in domeniul mijloacelor de informare in masa.

    Educatie
    Statele participante:
    60) Avind in vedere importanta educatiei pentru diseminarea ideilor democratiei, drepturilor omului si institutiilor democratice, in special in perioada schimbarii, vor saluta organizarea in acest scop, de catre Consiliul Europei, a unui seminar deschis tuturor statelor participante, intitulat "Educatia: structuri, politici si strategii".

    Culegeri de angajamente privind dimensiunea umana
    Statele participante:
    61) Saluta elaborarea unei culegeri a angajamentelor existente ale C.S.C.E. privind dimensiunea umana, in vederea promovarii unei mai bune intelegeri pentru aplicarea acestor angajamente.

    Orientari pentru aplicarea interna
    Statele participante:
    62) Vor incuraja, acolo unde este cazul, elaborarea de orientari care sa faciliteze aplicarea efectiva a legislatiei interne in problemele drepturilor omului legate de angajamentele C.S.C.E.

    VII. COOPERAREA ECONOMICA
    1) Statele participante vor intensifica cooperarea intre ele in vederea realizarii unei dezvoltari economice durabile. Ele vor continua sa coopereze in sprijinirea acelor state participante care sint angajate in procesul de tranzitie spre economia de piata.
    2) Statele participante saluta faptul ca, urmare a Documentului Conferintei de la Bonn privind Cooperarea Economica si a Cartei de la Paris pentru o Noua Europa, Comisia Economica a O.N.U pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) a identificat domeniile prioritare pentru activitatile sale si considera promovarea procesului de reforma in economiile in tranzitie ca un element important in elaborarea programului sau de lucru. Ele saluta, de asemenea, crearea in cadrul O.E.C.D. a Centrului de Cooperare cu Economiile Europene in Tranzitie (O.C.E.E.T.), prin intermediul caruia tarile in tranzitie pot beneficia de experienta acestei organizatii. Ele exprima satisfactia lor ca B.E.R.D. este in prezent in masura sa acorde ajutor substantial pentru restructurarea si modernizarea economiilor in tranzitie.
    3) Statele participante invita aceste organizatii, precum si alte organizatii economice si financiare internationale sa-si continue activitatea, astfel incit sa faciliteze integrarea economiilor in tranzitie in sistemul economic si financiar international si sa promoveze cooperarea economica in zona C.S.C.E. Ele cheama la o coordonare sporita intre acestea pentru a asigura mai multa coerenta si eficienta in actiune si pentru a evita paralelismele.
    4) Statele participante vor actiona pentru continuarea aplicarii angajamentelor existente. Ele convin sa dea un nou impuls, in special in domeniile resurselor umane, cooperarii industriale, comertului, statisticilor, infrastructurii, energiei, conversiunii industriei militare, agriculturii, turismului precum si stiintei si tehnologiei.
    5) Statele participante subliniaza necesitatea unei cooperari continue si a investitiilor in domeniul dezvoltarii resurselor umane pentru a face fata problemelor de tranzitie spre economia de piata, schimbarilor tehnologice rapide si evolutiei societatii. Recunoscind importanta educatiei si formarii, inclusiv in domeniul managementului si al vocatiei formarii la toate nivelurile, ele vor intensifica dialogul lor privind sistemele de educatie si formare si vor promova continuarea cooperarii in acest domeniu.
    6) Statele participante vor spori posibilitatile de cooperare industriala prin asigurarea unui cadru juridic si economic corespunzator pentru afaceri, in special in scopul intaririi sectorului privat si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Ele vor crea conditii favorabile pentru afaceri prin reducerea progresiva a obstacolelor in calea comertului, a libertatii de stabilire si a contactelor intre oamenii de afaceri. Ele vor imbunatati, daca e cazul, legislatia, in special cu privire la vamuire, standardizare, competitie, proprietate si drepturile de proprietate intelectuala, legile cu privire la sectorul bancar, contabilitate si societati, circulatia capitalului si protejarea investitiilor.
    7) Statele participante recunosc ca mentinerea unui sistem de comert multilateral deschis, bazat pe regulile Acordului General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T.) este un element esential pentru stimularea dezvoltarii economice. Ele vor intensifica eforturile lor de a ajuta economiile in tranzitie printr-un acces sporit pe piete.
    8) Statele participante subliniaza importanta statisticilor si informatiilor comerciale si administrative complete, transparente si corecte care sa stea la baza orientarii politice si, mai ales, a luarii deciziilor economice, precum si pentru functionarea eficienta a economiei de piata. Ele vor imbunatati in continuare calitatea, promptitudinea si accesibilitatea informatiei. Ele recunosc rolul important al C.E.E./O.N.U. in acest domeniu, precum si contributia O.E.C.D. prin analize si informatii fundamentale.
    9) Statele participante subliniaza importanta dezvoltarii infrastructurii, in special in domeniul transporturilor si telecomunicatiilor, pentru succesul perioadei de tranzitie si o mai mare participare la comertul international.
    10) Avind in vedere impactul activitatilor sporite de transport asupra capacitatii de transport, mediului inconjurator si a sigurantei, ele vor coopera pentru imbunatatirea eficientei si calitatii transportului terestru, naval si aerian. Ele vor coopera, de asemenea, in dezvoltarea unui sistem eficient de transport in zona C.S.C.E., bazat pe principiile economiei de piata, sigurantei si conditiilor de transparenta si deplina competitivitate intre operatori si diferitele moduri de transport, tinind seama de aspectele sociale si de cele privind mediul inconjurator. Ele subliniaza importanta dezvoltarii in continuare si finalizarii rapide a proiectelor de infrastructura mixta rutiero-feroviara, inclusiv a celor elaborate de C.E.E./O.N.U. si de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.).
    11) Luind in considerare impactul asupra mediului inconjurator, ele vor acorda atentie deosebita dezvoltarii sistemelor de transport cu debit scazut de emisie, in special in transportul feroviar, pe ape interioare si in transportul combinat.
    12) Ele vor coopera in crearea unei piete de telecomunicatii integrate, acordind o atentie speciala dezvoltarii unei infrastructuri moderne de telecomunicatii si a serviciilor conexe, crearii si largirii retelei de telecomunicatii in toata zona C.S.C.E., cooperarii tehnice si facilitarii fluxului liber de informatii.
    13) Statele participante sprijina integral dezvoltarea in continuare a Cartei Europene de Energie si subliniaza importanta activitatii de finalizare si aplicare a acordului de baza si a protocoalelor. Ele considera aceste documente de importanta deosebita pentru perioada de tranzitie si, recunoscind interesele lor reciproce in acest domeniu, ele vor coopera pentru a beneficia de posibilitatile existente.
    14) Ele subliniaza necesitatea continuarii cooperarii in domeniul energiei in scopul imbunatatirii securitatii in aprovizionarea cu energie, ridicind la maximum eficienta productiei, conversia, transportul, distributia si folosirea energiei, intarind securitatea si reducind la minimum problemele mediului inconjurator, pe o baza economica acceptabila. In acest context, ele recunosc, de asemenea, importanta programelor internationale existente, cum ar fi "Eficienta energetica 2000" sub auspiciile C.E.E./O.N.U. Statele participante subliniaza necesitatea unei strinse cooperari in domeniile conexe, cum sint dezvoltarea comerciala si cercetarea surselor generabile de energie, precum si circulatia libera a produselor energetice.
    15) Statele participante subliniaza importanta sociala si economica a conversiei productiei militare in scopuri civile. Ele sprijina cooperarea in conversia productiei militare cu statele participante interesate, la nivel bilateral si in cadrul organizatiilor internationale.
    16) Statele participante subliniaza importanta reformelor in agricultura, efectuate in unele economii in tranzitie. Ele vor extinde cooperarea prin impartasirea experientei in productia agricola, inclusiv in probleme de privatizare, cooperare si formare de personal pentru industria agroalimentara.
    17) Pentru a beneficia de posibilitatile sporite in domeniul turismului o data cu deschiderea frontierelor, statele participante vor coopera la imbunatatirea, intre altele, a infrastructurii, serviciilor si armonizarea definitiilor si indicatorilor, acordind atentie corespunzatoare impactului turismului asupra mediului inconjurator. Ele vor intensifica, de asemenea, cooperarea in domeniul formarii de personal si al educatiei in acest sector si vor incuraja schimbul de know-how si de informatii in acest domeniu, precum si organizarea de activitati comune.
    18) Reafirmind rolul esential al stiintei si tehnologiei in procesul de dezvoltare economica si sociala durabila, statele participante vor intari cooperarea lor in acest domeniu, acordind prioritate sectoarelor care intereseaza in mod direct populatia si sistemele de productie. Aceasta va include asemenea sectoare cum sint cercetarea in domeniul mediului inconjurator, biomedicina si cercetarea medicala, siguranta nucleara, tehnicile neconsumatoare de energie si materii prime, tehnologiile din industria agroalimentara, precum si tehnicile de masura si control pentru a facilita introducerea progresiva a standardelor si codurilor internationale practicate in vederea sprijinirii dezvoltarii comertului.
    19) Ele vor intreprinde, unde este cazul, pasi spre o difuzare mai larga de informatii si cunostinte stiintifice si tehnologice in vederea depasirii decalajului tehnologic si recunosc ca transferul de tehnologie si schimbul de know-how trebuie sa fie compatibile cu obligatiile in materie de neproliferare si protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
    20) Recunoscind necesitatea de a dezvolta resursele umane in domeniul stiintei si tehnologiei, ele saluta posibilitatea viitoarei colaborari in cadrul organizatiilor internationale specializate si in cadrul unor programe de cercetare cum sint COST si EUREKA, precum si crearea recenta a Centrului International pentru Stiinta si Tehnologie, cu centre in Federatia Rusa si Ucraina. Ele vor actiona in directia dezvoltarii retelei stiintifice si a proiectelor comune de cercetare.

    Forumul economic

    Mandat
    21) La Reuniunea Consiliului C.S.C.E. de la Praga (30 ianuarie 1992), ministrii au convenit sa creeze un forum economic in cadrul Comitetului Inaltilor Functionari.
    22) Comitetul Inaltilor Functionari se va intruni ca forum economic pentru a da un impuls politic dialogului privind tranzitia si dezvoltarea economiei de piata ca o contributie esentiala la edificarea democratiei, pentru a recomanda eforturi practice pentru dezvoltarea sistemelor de piata libera si cooperare economica si pentru a incuraja activitatile in curs de desfasurare in cadrul unor organizatii, cum sint Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (O.C.D.E.), Banca Europeana de Investitii (B.E.I.), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.) si Comisia Economica a O.N.U. pentru Europa.

    Organizare
    23) Comitetul Inaltilor Functionari (C.I.F.) se va intruni ca forum economic. Forumul economic se va conduce dupa aceleasi reguli ca cele aplicabile tuturor reuniunilor C.I.F.
    24) Forumul poate invita, sa-si aduca contributia la activitatea sa, acele organizatii europene si transatlantice care sint competente in problemele aflate in discutie.
    25) Activitatea forumului trebuie sa fie in asa fel structurata, incit sa evite paralelismele cu activitatea organizatiilor internationale si risipirea inutila a resurselor existente.
    26) Forumul economic se va intruni, de regula, o data pe an. Reuniunea va dura doua-trei zile, iar discutiile se vor concentra asupra a doua-trei subiecte concrete.
    27) Forumul economic va examina temele si subiectele care pot necesita studierea lor in continuare de catre experti. Aceasta se va face sub forma unor seminarii cu participare nelimitata, pe probleme concrete, organizate in cursul anului respectiv. Aceste intilniri de experti pot fi organizate si finantate, cu acordul forumului, de unul sau mai multe state C.S.C.E. si/sau de organizatii internationale, eventual in cooperare cu organisme private.
    28) Aceste intilniri de experti pot reuni pe cei ce adopta decizii in domeniul politicii economice, lideri parlamentari si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale si din sectorul privat, intr-un dialog pozitiv asupra cooperarii si tranzitiei spre economia de piata.
    29) Forumul va lua nota de rapoartele reuniunilor grupurilor de experti si va incuraja difuzarea lor tuturor statelor C.S.C.E. Cu toate acestea, aceste grupe de experti nu vor elabora documente care sa contina angajamente obligatorii pentru statele C.S.C.E.

    Functii
    30) Forumul economic va permite schimbul de vederi si de experienta privind problemele-cheie ale procesului de tranzitie, precum si activitatea organizatiilor internationale competente.
    31) Forumul economic trebuie sa serveasca drept un mecanism important pentru examinarea aplicarii angajamentelor C.S.C.E. in domeniul economiei, al mediului inconjurator, al stiintei si tehnologiei. Forumul trebuie sa difuzeze informatii, sa ajute la identificarea problemelor structurale si sa recomande eforturi practice pentru dezvoltarea cooperarii economice in aceste domenii in timpul perioadei de tranzitie.
    32) Impulsurile politice pe care Forumul economic este insarcinat sa le dea dezbaterilor privind aspectele economice, tehnico-stiintifice si ecologice ale procesului de tranzitie vor completa si sprijini activitatea organizatiilor internationale cu competente in domeniul economic si al mediului inconjurator care se ocupa de aceste probleme la nivel operational.

    Ordinea de zi indicativa a primei reuniuni a Forumului economic, Praga, 16 - 18 martie 1993
    1. Deschidere
    2. Subiectele examinate
    Schimb de vederi si experienta privind aspectele fundamentale ale procesului de tranzitie si, in legatura cu aceasta, examinarea aplicarii masurilor adoptate, indeosebi in urmatoarele trei domenii, avind in vedere o eventuala cooperare ulterioara:
    - elementele fundamentale ale unui climat propice afacerilor, tinind seama de aplicarea prevederilor Documentului Conferintei de la Bonn, inclusiv protejarea tuturor formelor de proprietate, accentul fiind pus, indeosebi, pe locul si rolul politicii de stat;
    - factorii umani ai procesului de tranzitie economica si, indeosebi, dezvoltarea capitalului uman, inclusiv formarea profesionala si tehnica, dezvoltarea capacitatilor manageriale, promovarea spiritului intreprinzator si conditiile de munca;
    - integrarea factorilor economici si ecologici in perioada tranzitiei spre economia de piata.
    3. Examinarea temelor propuse pentru seminariile care ar avea loc in 1993.
    4. Data si ordinea de zi a urmatoarei reuniuni a Forumului economic.

    VIII. MEDIUL INCONJURATOR
    1) Statele participante vor intensifica cooperarea crescinda intre ele in vederea restabilirii si mentinerii unui echilibru ecologic sanatos in aer, in apa si in sol; ele sint constiente de angajamentele asumate individual si in comun vizind atingerea acestor obiective.
    2) Statele participante subliniaza necesitatea de a dezvolta, in forumurile corespunzatoare, sisteme eficiente pentru supravegherea si evaluarea indeplinirii angajamentelor asumate in domeniul mediului inconjurator. Ele asteapta cu interes rezultatele examinarii indeplinirii politicii ecologice efectuate in cooperare de catre O.C.D.E. si C.E.E./O.N.U. Ele incurajeaza C.E.E./O.N.U. si alte organizatii internationale sa examineze caile care sa permita tuturor statelor participante la C.S.C.E. sa adere la conventiile pertinente.
    3) Statele participante subliniaza ca integrarea protectiei mediului in alte politici si in procesul decizional in domeniul economic este o conditie esentiala atit pentru o dezvoltare economica sustinuta, cit si pentru o folosire prudenta a resurselor naturale. In aceasta privinta, este importanta folosirea instrumentelor economice si fiscale in completarea celor reglementare in vederea aplicarii la nivel national a principiului "cel care polueaza - plateste", precum si a unei abordari precaute.
    4) Ele subliniaza ca protectia ecologica ar trebui sa fie o tema majora in cooperarea internationala intre ele. Ele incurajeaza activitatea vizind elaborarea unui Program de actiune pentru Europa Centrala si de Est, precum si elementele pentru un Program ecologic vizind intreaga Europa, ca urmare a Conferintei ministeriale din 1991 "Mediul inconjurator pentru Europa".
    5) Statele participante vor sprijini intensificarea activitatii in cadrul organizatiilor internationale competente pentru a face complementare liberalizarea comertului international si protectia mediului inconjurator.
    6) Statele participante subliniaza necesitatea de a asigura in mod efectiv siguranta tuturor instalatiilor nucleare in vederea protejarii populatiei si a mediului. Ele vor coopera in forurile internationale corespunzatoare pentru definirea si elaborarea obiectivelor in materie de siguranta nucleara.
    7) Ele recomanda adeziunea cit mai larg posibila la Conventiile A.I.E.A. privind notificarea rapida a unui accident nuclear si asistenta in caz de accident nuclear sau de urgenta radiologica si exprima sprijinul lor pentru o activitate intensa vizind elaborarea rapida, in cadrul A.I.E.A., a unei conventii internationale privind siguranta nucleara. Statele participante saluta crearea unei Scari internationale de evenimente nucleare (S.I.E.N.) si a Sistemului de notificare a incidentelor.
    8) Ele vor actiona pentru sprijinirea programelor de cooperare tehnica a A.I.E.A. vizind intarirea sigurantei nucleare. Ele vor sprijini alte eforturi internationale in aceasta directie, vizind, intre altele, sporirea sigurantei instalatiilor nucleare cind aceasta este fezabila, iar cind nu, prin dezvoltarea si aplicarea, cit mai curind posibil practic, de planuri de inlocuire a acestora cu instalatii folosind procese ecologice sigure de producere a energiei si prin imbunatatirea eficientei energetice.
    9) Statele participante ar trebui sa se asigure ca institutiile lor militare sint conforme cu normele de protectie a mediului aplicabile pe plan national in ceea ce priveste tratarea si eliminarea deseurilor periculoase.
    10) Statele participante exprima ingrijorarea lor in legatura cu practicile ilegale de transport international si de eliminare a deseurilor toxice si periculoase. In contextul Conventiei de la Basel privind controlul deplasarii transfrontiere a deseurilor periculoase si eliminarea lor, ele vor coopera pentru prevenirea practicilor ilegale de deplasare si de eliminare a unor asemenea deseuri si vor interzice exportul spre si importul lor de catre tarile care nu au mijloace tehnice pentru tratarea si eliminarea lor fara a dauna mediului. In ceea ce priveste transportul international al deseurilor radioactive, ele vor tine seama de Codul de practica al A.I.E.A. privind deplasarea transfrontiera internationala a deseurilor radioactive.
    11) Statele participante vor actiona pentru dezvoltarea politicilor vizind sensibilizarea sporita a cetatenilor fata de problema mediului inconjurator si educarea lor in vederea reducerii riscurilor unor catastrofe naturale sau tehnologice, precum si pregatirea de actiuni corespunzatoare cind se produc asemenea dezastre. In acest scop, statele participante recunosc importanta activitatii desfasurate in prezent de Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator. (P.N.U.E.) in cadrul programului A.P.E.L.L. (Informare si pregatire in caz de urgenta la nivel local). Statele participante vor lua masurile necesare pentru intarirea participarii populatiei la planificarea si luarea de decizii in legatura cu mediul inconjurator.
    12) Statele participante cheama insistent la aplicarea principiilor privind schimbul de informatii in legatura cu situatia mediului, consultari, alarma timpurie si asistenta in caz de urgenta ecologica continute in documentul O.E.C.D. "Principiile directoare pentru prevenirea accidentelor chimice, pregatirea si reactia la acestea", si in Conventia C.E.E./O.N.U. privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale.
    13) Ele incurajeaza stabilirea de aranjamente ecologice nationale, cum sint echipe speciale, care ar putea sa coordoneze difuzarea de informatii pertinente in legatura cu experienta si echipamentul tarilor care se confrunta cu situatii de urgenta, Centrului Natiunilor Unite pentru Asistenta Ecologica in caz de urgenta, precum si altor organizatii internationale pertinente. Aceste aranjamente vor lua in considerare Conventiile C.E.E./O.N.U. asupra efectelor transfrontiere ale accidentelor industriale si asupra evaluarii impactului asupra mediului in context transfrontier, precum si alte acorduri pertinente.
    14) Ele ar saluta desemnarea de catre Centrul Natiunilor Unite pentru Asistenta Ecologica in caz de urgenta a unui membru din personalul sau in calitate de om de legatura pentru regiunea C.S.C.E. si recomanda ca Centrul sa fie conectat la reteaua C.S.C.E. de comunicatii, care ar putea servi drept sistem suplimentar de informatii in situatii de urgenta, tinind seama de faptul ca Centrul va face obiectul unei evaluari de catre Consiliul de Administratie al P.N.U.E. in iunie 1993.
    15) Statele participante vor incuraja in forurile corespunzatoare dezvoltarea unei retele a zonelor de protectie in regiunea C.S.C.E. pentru conservarea si prezervarea, ca parte a patrimoniului natural comun, a marilor biotopi naturali sau cvasinaturali si ecosistemelor inca existente, precum si dezvoltarea in continuare a protectiei si conservarii animalelor.
    16) Incurajind, aplicarea imediata a principiilor silvice adoptate de Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare si recunoscind importanta salvarii ecosistemelor silvice din regiunea C.S.C.E., statele participante hotarasc sa impulsioneze aceasta problema prin discutii practice. In aceasta privinta, un Seminar de experti C.S.C.E. cu tema "Dezvoltarea sustinuta a padurilor boreale si temperate" va avea loc la Montreal, intre 17 septembrie si 6 octombrie 1993. Propuneri privind bugetul, ordinea de zi si modalitatile de desfasurare a acestui seminar vor fi prezentate de Canada pentru a fi aprobate de Comitetul Inaltilor Functionari pina la sfirsitul anului 1992.

    IX. C.S.C.E. SI COOPERAREA REGIONALA SI TRANSFRONTIERA
    1) Statele participante saluta diferite activitati regionale intre statele participante la C.S.C.E., precum si cooperarea transfrontiera si le considera ca o forma eficienta de promovare a principiilor si obiectivelor C.S.C.E., precum si de indeplinire si dezvoltare a angajamentelor C.S.C.E.
    2) Statele participante vor incuraja legaturile corespunzatoare intre diferite forme de cooperare regionala, precum si masuri care sa furnizeze C.S.C.E. informatia pertinenta asupra activitatii lor in cadrul cooperarii regionale, inclusiv planurile viitoare de lucru.
    3) Statele participante vor incuraja si promova, atit bilateral cit si, dupa caz, multilateral, inclusiv prin initiative in organizatii europene si internationale, cooperarea transfrontiera intre colectivitatile sau autoritatile teritoriale, implicind zonele de frontiera din doua sau mai multe state participante, in scopul promovarii relatiilor amicale intre state.
    4) Dezvoltarea cooperarii transfrontiere ar trebui sa implice guverne, autoritati si colectivitati regionale si locale.
    5) Cooperarea transfrontiera ar trebui sa fie cit mai larga posibila, promovind contacte sporite la toate nivelurile, inclusiv contacte intre persoane care au aceeasi origine, mostenire culturala si credinta religioasa.
    6) O atentie speciala ar trebui acordata, intre altele, dezvoltarii infrastructurilor prin cooperare, activitatilor economice comune, cooperarii in domeniul ecologiei, turismului si administratiei.

    X. MEDITERANA

    1) Statele participante recunosc ca schimbarile care au avut loc in Europa sint relevante pentru regiunea Mediteranei si ca, la rindul sau, evolutiile economice, sociale, politice si de securitate in aceasta regiune pot avea consecinte pentru Europa. In acest context, Comitetul Inaltilor Functionari se va stradui sa lege problemele privind cooperarea in Mediterana de obiectivele procesului C.S.C.E. si va examina, dupa caz, modalitati practice in care statele mediteraneene neparticipante pot contribui la lucrarile C.S.C.E.
    2) Presedintele in exercitiu al Comitetului Inaltilor Functionari este incurajat sa intensifice contactele cu statele mediteraneene neparticipante in vederea stabilirii unui schimb efectiv de informatii.
    3) Statele mediteraneene neparticipante vor fi invitate la viitoarele conferinte de examinare sa-si prezinte contributia in legatura cu securitatea si cooperarea in Mediterana.
    4) Un seminar C.S.C.E. privind Mediterana va fi organizat sub auspiciile Comitetului Inaltilor Functionari in cursul urmatorului an dupa actuala reuniune de bilant. Acest seminar se va intruni pentru o durata ce nu va depasi cinci zile lucratoare. Data, locul si ordinea de zi a seminarului vor fi stabilite de catre Comitetul Inaltilor Functionari.
    5) La seminar vor putea asista statele mediteraneene neparticipante, carora le vor fi adresate invitatii in acest scop.
    6) Ordinea de zi a seminarului poate cuprinde subiecte ca mediul inconjurator, tendinte demografice sau dezvoltarea economica, precum si alte domenii de cooperare bilaterala sau multilaterala dintre statele participante la C.S.C.E si statele mediteraneene neparticipante, reflectind cadrul general de principii de cooperare in regiunea Mediteranei, astfel cum este stipulat in Actul final si alte documente C.S.C.E. Seminarul nu va elabora document cu angajamente obligatorii pentru statele participante la C.S.C.E.

    XI. PROGRAMUL DE SPRIJINIRE COORDONATA A STATELOR PARTICIPANTE, RECENT ADMISE

    Conform paragrafului 19 al rezumatului de concluzii al Reuniunii de la Praga a consiliului, statele participante au hotarit sa elaboreze un program de sprijinire coordonata a acelor state participante care au fost admise in C.S.C.E. din 1991. Prin acest program, aceste state vor putea beneficia de experienta si recomandari, intre altele, cu caracter diplomatic, stiintific, juridic si administrativ in problemele C.S.C.E., dupa cum urmeaza:
    1) Programul va fi coordonat de B.I.D.D.O sub supravegherea generala a Comitetului Inaltilor Functionari. B.I.D.D.O. va servi drept centru de informare pentru activitatile respective ale C.S.C.E. si ale statelor participante, precum si ale organizatiilor internationale, inclusiv Consiliul Europei, conform celor prevazute in mandatul B.I.D.D.O. La cererea statelor participante, B.I.D.D.O. le va pune la dispozitie informatia primita.
    2) Sub rezerva aprobarii Comitetului Inaltilor Functionari, B.I.D.D.O. va organiza reuniuni si seminarii in problemele C.S.C.E. special pentru statele participante recent admise. Asemenea reuniuni si seminarii vor avea loc, unde este posibil, in statele participante recent admise. Ele se vor concentra asupra imbunatatirii cunoasterii problemelor C.S.C.E., intre altele, de catre functionari, mijloacele de informare in masa si de catre populatie in general.
    3) In cadrul domeniilor sale de competenta, Centrul de Prevenire a Conflictelor va organiza reuniuni si seminarii special pentru statele participante recent admise. Asemenea reuniuni si seminarii, unde este posibil, se vor tine in aceste state.
    4) Secretariatul C.S.C.E. va acorda o atentie speciala distribuirii documentelor C.S.C.E. statelor participante recent admise.
    5) Functionarii Secretariatului C.S.C.E., ai Secretariatului C.P.C. si ai B.I.D.D.O., cind se afla in misiune in statele participante recent admise, vor impartasi acestora, cit mai larg posibil, din experienta lor intr-un mod corespunzator.
    6) Statele participante pot pune la dispozitia B.I.D.D.O. repertorii nationale cu cei competenti in problemele C.S.C.E. pe plan diplomatic, stiintific, juridic administrativ s.a. Persoanele, institutiile si organizatiile trecute in repertoriu ar putea, din initiativa nationala sau la cererea statelor participante recent admise, sa fie invitate in aceste state, intre altele, pentru conferinte, seminarii, cursuri, stagii si servicii consultative in problemele C.S.C.E. Aceste persoane, institutii si organizatii pot fi, de asemenea, invitate la seminarii pe problemele C.S.C.E. organizate de B.I.D.D.O. pentru statele recent admise pentru a-si prezenta experienta in diferite domenii legate de procesul democratic.
    7) Statele participante sint incurajate sa includa reprezentanti ai statelor participante recent admise in stagii, programe de studii si formare, finantate de guvernele lor.
    8) Cheltuielile implicate de initiative nationale vor fi suportate de statele participante care furnizeaza sprijinul respectiv. Cheltuielile facute de institutiile C.S.C.E. vor fi acoperite din bugetele acestora. Suportarea de catre statele recent admise in care au loc asemenea actiuni a cheltuielilor de cazare si masa, precum si a celor de interpretare si organizare ar fi salutate si apreciate drept contributii la acoperirea cheltuielilor programului de sprijin coordonat. Statele participante vor fi invitate sa contribuie financiar, pe baza voluntara, la seminariile si reuniunile avute in vedere.
    9) Urmatoarea conferinta de examinare va evalua rezultatele acestui program.

    XII. HOTARIRI ADMINISTRATIVE

    Aranjamente financiare ale C.S.C.E. si eficienta cheltuielilor
    1) Se creeaza un Comitet financiar de experti al C.S.O., care sa se ocupe, intre altele, de problemele privind bugetele, reducerea cheltuielilor si incadrarea cu personal. Comitetul se va reuni trimestrial, cu ocazia reuniunilor C.S.O., dar precedindu-le pe acestea din urma.
    2) Comitetul va examina, de asemenea, masuri de rationalizare privind reuniunile si personalul lingvistic, precum si elaborarea unei metode sistematice de gestionare a restantelor in achitarea platilor catre C.S.C.E., inspirindu-se din practica organizatiilor internationale in vederea imbunatatirii practicilor C.S.C.E. Comitetul va raporta Comitetului Inaltilor Functionari si va supune recomandari pentru a fi adoptate de catre acesta.
    3) Urmatorul barem de contributii este operant incepind cu 1 iulie 1992*).
------------
    *) Aceasta decizie a fost luata pornind de la intelegerea ca baremul de contributii operant pina in 1 iulie 1992 se aplica tuturor cheltuielilor legate de Reuniunea Follow-up de la Helsinki.

    TARA                          PROCENTE
    Franta                           9
    Federatia Rusa                   9
    Germania                         9
    Italia                           9
    Marea Britanie                   9
    S.U.A.                           9
    Canada                           5,45
    Spania                           3,65
    Belgia                           3,55
    Olanda                           3,55
    Suedia                           3,55
    Elvetia                          2,30
    Austria                          2,05
    Danemarca                        2,05
    Finlanda                         2,05
    Norvegia                         2,05
    Ucraina                          1,75
    Polonia                          1,40
    Republica Federativa
    Ceha si Slovaca                  1,00
    Turcia                           1,00
    Belarus                          0,70
    Grecia                           0,70
    Romania                          0,70
    Ungaria                          0,70
    Bulgaria                         0,55
    Irlanda                          0,55
    Iugoslavia                       0,55
    Kazahstan                        0,55
    Luxemburg                        0,55
    Portugalia                       0,55
    Uzbekistan                       0,55
    Albania                          0,20
    Armenia                          0,20
    Azerbaidjan                      0,20
    Bosnia-Hertegovina               0,20
    Cipru                            0,20
    Croatia                          0,20
    Estonia                          0,20
    Georgia                          0,20
    Islanda                          0,20
    Kirghistan                       0,20
    Letonia                          0,20
    Lituania                         0,20
    Moldova                          0,20
    Slovenia                         0,20
    Tadjikistan                      0,20
    Turkmenistan                     0,20
    Liechtenstein                    0,15
    Malta                            0,15
    Monaco                           0,15
    San Marino                       0,15
    Sf. Scaun                        0,15

    4) Problema revizuirii periodice a baremului precum si cele privind criteriile ce stau la baza fixarii baremului vor fi discutate in continuare la momentul oportun de catre C.S.O. prin intermediul Comitetului financiar de experti.

    Aranjamente financiare pentru reuniunile C.S.C.E.
    5) Aranjamentele financiare enuntate in continuare nu se aplica reuniunilor ale caror cheltuieli sint acoperite de bugetele Secretariatului C.S.C.E. sau B.I.D.D.O.
    6) Orice stat participant care se ofera sa gazduiasca si sa organizeze o reuniune C.S.C.E. nementionata in paragraful 5) va asigura eficienta costurilor si disciplina financiara privind cheltuielile aferente acestor reuniuni. Guvernul tarii gazda va prezenta, in acelasi timp, o estimare a costului localului reuniunii, insotita de suficiente informatii, astfel incit statele participante sa poata aprecia masura in care aceasta corespunde nevoilor reuniunii si eficienta cheltuielilor pentru facilitatile oferite. De indata ce programul de lucru a fost aprobat de catre statele participante, guvernul tarii gazda va prezenta, daca este necesar, cu ajutorul Secretariatului C.S.C.E., o estimare a cheltuielilor ce urmeaza a fi rambursate de catre statele participante in conformitate cu baremul de contributii al C.S.C.E., inclusiv cheltuielile estimative privind personalul, serviciile lingvistice, instalatii si administratie.
    7) Cu o luna inainte de inceperea reuniunii in cauza, autoritatea insarcinata de guvernul tarii gazda cu organizarea acesteia, va distribui tuturor tarilor participante o estimare financiara mai exacta, dupa modelul, unde este posibil, al structurii bugetelor institutiilor C.S.C.E.
    8) Autoritatea organizatoare va asigura evidenta documentelor sale si a operatiunilor contabile si avizarea corespunzatoare a tuturor platilor. O situatie completa a cheltuielilor ce urmeaza a fi rambursate de catre statele participante conform baremului de contributii al C.S.C.E., va fi prezentata Comitetului Inaltilor Functionari in termen de 60 de zile de la terminarea reuniunii sau trimestrial pentru reuniuni de lunga durata.
    9) Statele participante vor achita prompt partea lor la cheltuielile efectuate conform baremului de contributii al C.S.C.E. Autoritatea organizatoare/guvernul tarii gazda pot prezenta liste cu plati restante Comitetului Financiar de Expert.
    10) Statele participante pot transmite cereri pentru informatii suplimentare sau sa formuleze obiectii autoritatii organizatoare daca decontul depaseste semnificativ estimarea financiara.
    11) Deconturile unor astfel de reuniuni C.S.C.E. vor fi supuse examinarii unor nevoi financiare externe. Raportul revizorilor va fi inaintat Comitetului Financiar de Experti.
    12) Comitetul Consultativ al C.P.C., in coordonare cu tara gazda, este solicitat sa stabileasca modalitati privind oferirea de servicii pentru conferinta, eficiente din punct de vedere al costului, printr-un secretar executiv comun pentru toate forumurile de discutii si negocieri cu sediul la Viena, inclusiv reuniunile Comitetului Consultativ, ale Comitetului Special al Forumului pentru cooperare in domeniul securitatii, seminariilor C.P.C., si, daca va exista acordul celor in cauza, ale Grupului Consultativ Mixt C.F.E. si Comisiei Consultative "Cer deschis".

                                   Abrevieri
    A.I.E.A.                 - Agentia Internationala pentru Energie Atomica
    A.P.E.L.L.               - Informare si pregatire la nivel local
    B.E.I.                   - Banca Europeana de Investitii
    B.E.R.D.                 - Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare
    B.I.D.D.O. (ODIHR)       - Biroul pentru Institutii Democratice si
                               Drepturile Omului
    C.E.E./O.N.U.            - Comisia Economica a ONU pentru Europa
    C.I.F. (CSO)             - Comitetul Inaltilor Functionari
    C.N.U.E.D.               - Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediul
                               Inconjurator si Dezvoltare
    C.O.C.O.N.A. (N.A.C.C.)  - Consiliul de Cooperare al Atlanticului de Nord
    C.O.S.T.                 - Cooperarea europeana in domeniul cercetarii
                               stiintifice si tehnice
    C.P.C.                   - Centrul de Prevenire a Conflictelor
    C.S.C.E.                 - Conferinta pentru Securitate si Cooperare in
                               Europa
    C.S.I.                   - Comunitatea Statelor Independente
    C.F.E.                   - Fortele conventionale in Europa
    F.S.C.                   - Forumul de securitate prin cooperare
    G.A.T.T.                 - Acordul General pentru Tarife si Comert
    I.N.E.S.                 - Scara internationala de evenimente nucleare
    O.C.D.E.                 - Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica
    O.C.I.E.E.T.             - Centrul de Cooperare cu Economiile Europene de
                               Tranzitie
    O.N.G.                   - organizatie neguvernamentala
    P.N.U.D.                 - Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare
    P.N.U.E.                 - Programul Natiunilor Unite pentru Mediul
                               Inconjurator
    U.E.O.                     Uniunea Europei Occidentale