DECIZIE Nr.
988 din 8 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului si a celor ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 574 din 12 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934
asupra cecului şi a celor ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alcotim Vasalcomit" - S.R.L.
din Borşa în Dosarul nr. 156/298/2008 al Judecătoriei Reghin.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentatului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate. In acest sens, invocă jurisprudenţa în
materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 4 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 156/298/2008, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54
alin. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului şi a celor ale art. 454 alin. 1
din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Alcotim Vasalcomit" - S.R.L. din Borşa într-o cauză având ca obiect
contestaţie la executare - opoziţia la executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin formularea art. 54 alin. 1 din
Legea nr. 59/1934 se creează o inegalitate de tratament în cazul unor executări
silite care vizează titluri executorii de naturi diferite, inegalitate care se
referă, în primul rând, la posibilitatea acordată pretinsului debitor de a se
apăra împotriva pretenţiilor, care de multe ori pot fi neconforme cu
realitatea, înainte de a apărea situaţii neplăcute care pot duce la blocarea
activităţii acestuia, mai ales că asemenea situaţii privesc societăţi
comerciale. Astfel, autorul excepţiei apreciază că nu este moral ca două
persoane care au calitatea de debitori în dosare de executare silită diferite
să beneficieze de tratament diferenţiat din punctul de vedere al
posibilităţilor de a se apăra în faţa unor pretenţii injuste, în condiţiile în
care toate titlurile executorii se referă la creanţe certe, lichide şi
exigibile.
Prin prisma argumentelor expuse mai sus, consideră că
prevederile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin art. 124
alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi
egală pentru toţi.
Judecătoria Reghin apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile criticate
fiind în concordanţă cu normele constituţionale invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere
ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului,
prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului,
publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, şi cele ale art. 454
alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Textele criticate au următorul conţinut:
- Art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:
„In termen de 5 zile de la primirea somaţiei, debitorul poate face opoziţie
la executare.";
- Art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Poprirea
se înfiinţează fără somaţie, prin adresă însoţită de o copie certificată de pe
titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452,
înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată."
Autorul excepţiei susţine că prevederile art. 54 alin.
1 din Legea nr. 59/1934 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă
contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea
în drepturi şi art. 124 privind înfăptuirea justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că nu pot fi primite criticile autorului acesteia, deoarece, aşa cum,
de altfel, instanţa de contencios constituţional a statuat prin Decizia nr. 716
din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 756 din 7 noiembrie 2007, „procedura instituită prin art. 54 şi art. 55 din
Legea nr. 59/1934 este o procedură specială în materia executării creanţelor,
derogatorie de la dreptul comun, prin intermediul căreia se urmăreşte
recuperarea într-un timp cât mai scurt a acestor creanţe. Specificul domeniului
supus reglementării, şi anume al regimului juridic al cecului ca instrument de
plată, a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de cele din dreptul comun,
legiuitorul având, conform atribuţiilor stabilite de art. 126 alin. (2) din
Constituţie, dreptul exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată,
cu condiţia respectării celorlalte dispoziţii din Constituţie."
De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reţinută
nici pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 454 alin. 1 din Codul
de procedură civilă, întrucât, prin Decizia nr. 181 din 2 martie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 martie
2006, instanţa de contencios constituţional a statuat că „poprirea se
realizează prin intermediul unei proceduri suple şi rapide în vederea
recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civilă având ca
finalitate asigurarea celerităţii executării prestaţiei la care debitorul este
obligat printr-un titlu executoriu. In considerarea acestor raţiuni şi pentru
prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în
sensul tergiversării executării obligaţiilor ce le incumbă, legiuitorul a
prevăzut în mod expres înfiinţarea popririi fără obligaţia somării prealabile a
debitorului." De asemenea, Curtea a reţinut că, „în măsura în care
reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia
prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare,
nici critica cu un atare obiect nu este întemeiată".
Aşa fiind, întrucât nu au intervenit elemente noi, de
natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii
Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului şi a celor
ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Alcotim Vasalcomit" - S.R.L. din Borşa în Dosarul
nr. 156/298/2008 al Judecătoriei Reghin.'
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora