DECIZIE Nr.
984 din 30 septembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 715 din 21 octombrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskâs Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie
ridicată de Delia Maria Gută în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecătoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
invocând jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 12 iunie 2008,
pronunţată în Dosarul nr. 63/219/2008, Judecătoria Dej a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III
alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991. Excepţia a fost ridicată de Delia Maria Gută în judecarea cauzei
civile, după casare, formulată de primarul comunei Mica, prin care s-a invocat
nulitatea absolută a unui titlu de proprietate.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că primarul are
calitatea de preşedinte al comisiei locale de aplicare a Legii nr. 18/1991, având
controlul asupra tuturor activităţilor premergătoare eliberării actelor şi,
implicit, asupra legalităţii actelor întocmite în baza legilor fondului
funciar. Consideră că dreptul conferit primarului de a solicita constatarea
nulităţii actelor creează, în cadrul procesului civil, un dezechilibru între
părţi. In opinia autorului, acest dezechilibru este determinat de poziţia
privilegiată pe care o are primarul atât ca reclamant, cât şi ca preşedinte al
comisiei locale, existând posibilitatea ca acesta să îşi exercite acest drept
în mod abuziv şi, de asemenea, să nu depună toate actele necesare stabilirii
adevărului în cauză.
Judecătoria Dej apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că, deşi
primarul are o poziţie privilegiată faţă de autorul excepţiei, acesta nu este
singurul care deţine înscrisurile care stau la baza emiterii deciziei de
validare a propunerii comisiei locale. Consideră că dreptul primarului de a
invoca nulitatea este de natură a consolida dreptul la un proces echitabil,
deoarece instanţa este cea care are competenţa de a cenzura actele, de a
verifica respectarea prevederilor legii în emiterea deciziilor comisiei locale
şi judeţene.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile criticate sunt constituţionale. In acest sens, arată că acestea
nu încalcă sub niciun aspect principiul egalităţii în drepturi, ci se aplică în
mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără discriminare pe
criterii arbitrare. Totodată, consideră că invocarea nulităţii absolute de către primar nu îngrădeşte dreptul
la un proces echitabil, în condiţiile în care instanţa de judecată este cea
care soluţionează acţiunea în nulitatea actelor emise cu încălcarea legilor
fondului funciar, iar părţile beneficiază de mijloacele de apărare şi de
garanţiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru
modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4
noiembrie 1997. Alin. (2) al art. III din Legea nr. 169/1997 a fost modificat
prin punctul 3 al articolului unic al titlului V - Modificarea
şi completarea Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991 - din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 are următorul
cuprins: „Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea
Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică
un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor
judecătoreşti de drept comun."
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale
art. 21 alin. (3) relative la dreptul la un proces
echitabil.
Totodată, consideră că textul de lege criticat
contravine şi dispoziţiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces
echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea reţine că textul de lege
criticat stabileşte persoanele legitimate a formula acţiunea în constatarea
nulităţii absolute, şi anume primarul, prefectul, Autoritatea Naţională pentru
Restituirea Proprietăţilor, precum şi cele care justifică un interes legitim.
Totodată, Curtea observă că asupra constituţionalităţii
dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 s-a pronunţat prin
Decizia nr. 700 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 681
din 8 octombrie 2007, constatând că acest text de lege este constituţional.
Astfel, Curtea a reţinut că sancţiunea aplicabilă actelor
civile prevăzute de Legea nr. 169/1997 este nulitatea absolută, iar potrivit
regimului juridic al acestei sancţiuni, orice persoană care justifică un
interes o poate invoca. Aşa fiind, calitate procesuală activă în vederea
promovării unei astfel de acţiuni în justiţie o au atât persoanele care
justifică un interes legitim, cât şi persoanele care au atribuţii cu privire la
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Astfel, primarul
sau prefectul, ca reprezentanţi legitimi ai autorităţilor comunale, orăşeneşti,
municipale şi, respectiv, judeţene, precum şi Autoritatea Naţională pentru
Restituirea Proprietăţilor veghează la respectarea legalităţii emiterii actelor
de către comisiile de fond funciar. In acelaşi timp, prevederea expresă care
include între titularii dreptului la acţiune în constatarea nulităţii şi
primarul, prefectul sau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor
constituie expresia garantării liberului acces la justiţie şi a dreptului la un
proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate constituţional.
Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să
justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate anterior îşi menţin
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale
ale art. 16 alin. (1), Curtea constată că prevederile legale criticate se
aplică în mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără
discriminare pe criterii arbitrare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Delia
Maria Gută în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecătoriei Dej.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu