DECIZIE   Nr. 959 din 6 iulie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 601 din 25 august 2010

Augustin Zegrean                    - preşedinte

Aspazia Cojocaru                     -judecător

Acsinte Gaspar                        -judecător

Petre Lăzăroiu                         -judecător

Mircea Ştefan Minea                -judecător

Iulia Antoanella Motoc             -judecător

Ion Predescu                            -judecător

Puskas Valentin Zoltan            -judecător

Tudorel Toader                         -judecător

Antonia Constantin                  - procuror

Valentina Bărbăţeanu              - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de S.C.P.A. Sfîrăială şi Asociaţii în Dosarul nr. 464/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 29 iunie 2010, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 6 iulie 2010.

CURTEA,

având   în   vedere   actele   şi   lucrările   dosarului,   constată următoarele:

Prin Incheierea din 19 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 464/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de S.C.P.A. Sfîrăială şi Asociaţii într-o acţiune în contencios administrativ în contradictoriu cu Direcţia Naţională Anticorupţie.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că împotriva actelor premergătoare urmăririi penale „nu există control judiciar în faţa unei instanţe judecătoreşti, imparţiale, ci doar un control (administrativ) al unui procuror asupra actului procurorului ierarhic inferior, care s-a ocupat de caz". Arată că împotriva actelor efectuate de un parchet necompetent material nu se poate face decât plângerea reglementată de art. 275-278 din Codul de procedură penală, instanţele respingând ca inadmisibile plângerile adresate lor în continuarea recursului graţios introdus la procurorul ierarhic superior celui care a dat soluţia la plângere, conform art. 278 din Codul de procedură penală. Conchide că, „până la o soluţie de neurmărire, cenzurabilă strict şi limitat, în faţa instanţei penale, potrivit art. 2781 din Codul de procedură penală - ori până la o trimitere în judecată - nu există căi de atac în instanţă al actelor parchetului". Prevederile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care, contrar art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, permit sustragerea de la controlul judiciar a unor acte administrative ale unui agent al puterii executive.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că textul de lege criticat nu contravine art. 21 din Constituţie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 554/2004 sunt constituţionale, făcând referire în acest sens la jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 182/2006 şi Decizia nr. 946/2007). In plus, subliniază că textul de lege criticat este o concretizare a dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Din motivarea scrisă şi din susţinerile orale ale reprezentanţilor autorului excepţiei rezultă însă că este criticat numai alin. (2) al art. 5. Prin urmare, Curtea restrânge obiectul excepţiei doar la prevederile art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care au următorul conţinut:

-Art. 5 alin. (2): „(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară."

Autorul excepţiei invocă prevederile din Constituţie cuprinse la art. 1 - Statul român, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 - Accesul liber la justiţie, precum şi dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra prevederile art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, din perspectiva unor critici asemănătoare şi prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale. Prin Decizia nr. 946 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 19 noiembrie 2007, şi prin Decizia nr. 182 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 26 aprilie 2006, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, pentru motivele acolo reţinute. Intrucât nu au intervenit elemente de noutate, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de S.C.P.A. Sfîrăială şi Asociaţii în Dosarul nr. 464/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu