DECIZIE Nr.
952 din 25 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr.
393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 16 alin. (3) din Legea
partidelor politice nr. 14/2003
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 571 din 17 august 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 16 alin. (3)
din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Radu Coşca în
Dosarul nr. 6.240/121/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă
şi fluvială şi de contencios administrativ, cauză ce face obiectul Dosarului
nr. 511 D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
623D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, ridicată de Olga
Anasia în Dosarul nr. 5.903/110/2008 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială
şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, văzând identitatea parţială de
obiect a acestor cauze, pune în discuţie problema conexării lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 623D/2009 la Dosarul nr. 511
D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 8 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.240/121/2008, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă
şi fluvială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h1)
din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 16 alin.
(3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Radu Coşca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind
anularea unei hotărâri prin care Consiliul Local al Municipiului Galaţi a
constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a
mandatului său de consilier local. Prin Incheierea din 2 ianuarie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 5.903/110/2008, Tribunalul Bacău - Secţia
comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16
alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.
Excepţia a fost ridicată de Olga Anasia într-o cauză de
contencios administrativ având ca obiect alte cereri.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ce priveşte dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, autorul acesteia susţine
încălcarea principiului egalităţii în drepturi, a libertăţii de exprimare şi a
dreptului de asociere, reglementate de Constituţie. In acest sens, arată că
modalitatea de încetare de drept, înainte de expirarea duratei normale, a
mandatului de consilier local, intervenită ca urmare a pierderii calităţii
acestuia de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor
naţionale pe a cărei listă a fost ales, operează în mod discriminatoriu, în
sensul că aceeaşi sancţiune nu este reglementată şi în privinţa
parlamentarilor, deşi ambele categorii de persoane ocupă funcţii publice în
urma alegerii lor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Măsura prevăzută de textul criticat deschide totodată calea unor abuzuri fără
precedent, la care aleşii locali pot fi supuşi de către autorităţile de partid
de la nivel central, deoarece orice opinie a acestora, distinctă de cea a
formaţiunii politice, poate fi sancţionată prin excludere, ceea ce îngrădeşte
libertatea de exprimare. Or, dreptul invocat trebuie apreciat şi în considerarea
prevederilor art. 3 din Legea nr. 393/2004, potrivit cărora alesul local
exercită un mandat pentru colectivitatea care l-a ales, şi nu pentru partidul
politic pe listele căruia a candidat şi a fost ales. Nu în ultimul rând,
autorul excepţiei susţine încălcarea dreptului de asociere, în sensul
instituirii pentru alesul local a obligaţiei menţinerii asocierii într-un
singur partid politic pe toată durata mandatului său, cu riscul de a pierde
această calitate în cazul părăsirii respectivului partid. Mai precizează
autorul excepţiei că toate restricţiile invocate nu au nicio justificare din
prisma condiţiilor prevăzute de art. 53 din Constituţie, în sensul că scopul
„limitării migratiei politice" nu se subsumează motivelor ce ţin de
securitatea naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică, iar măsura
încetării de drept a mandatului potrivit art. 9 alin. (2) lit. h1)
din Legea nr. 393/2004 nu respectă principiul proporţionalităţii, se aplică
discriminatoriu şi anulează însăşi existenţa dreptului câştigat în urma
participării la scrutin.
Dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor
politice sunt analizate şi criticate din prisma legăturii cauză-efect cu cele
ale art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004. Astfel, o
cauză de încetare a calităţii alesului local de membru al partidului politic pe
listele căruia a candidat este, de cele mai multe ori, excluderea sa din
partid. Deşi este cea mai gravă dintre sancţiunile stabilite prin statutul unui
partid politic, aceasta este sustrasă, însă, controlului judecătoresc, deoarece
art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 prevede că „pierderea calităţii de
membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a
partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Aşadar, o măsură
luată de un partid politic, cu efecte atât de importante în planul funcţionării
unei autorităţi publice cum este consiliul local sau judeţean - persoană
juridică de drept public - este supusă doar „jurisdicţiei interne" a
respectivului partid politic, autoritatea publică în cauză fiind obligată doar
să constate pasiv că un membru al său, pentru motive care nu ţin de activitatea
sa în cadrul instituţiei sau de încălcarea obligaţiilor stabilite în sarcina sa
de funcţia publică pe care o ocupă, îşi pierde automat calitatea de membru. Se
poate conchide că prin coroborarea art. 9 alin. (2) lit. h1) din
Legea nr. 393/2004 şi a art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 este
reglementată o formă de control exercitată de persoane private, membre ale
formaţiunilor politice, asupra unei instituţii publice, control ce exclude, de
plano, orice procedură judiciară împotriva deciziei partidului politic
care, prin efectul legii, determină încetarea de drept a mandatului alesului
local. In lipsa exercitării liberului acces la justiţie, care trebuie să fie
asigurat în mod efectiv şi eficace, consilierul local rămâne neprotejat,
justiţia neputându-i asigura o minimă garanţie ori protecţie a dreptului său.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială şi de contencios administrativ, exprimându-şi
opinia în Dosarul nr. 511 D/2009, apreciază că dispoziţiile art. 9 alin. (2)
lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
contravin prevederilor art. 53 din Constituţie, referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, iar dispoziţiile art. 16
alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 încalcă art. 21 din Legea
fundamentală, în sensul că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, nicio lege
neputând să îngrădească exercitarea acestui drept.
Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi de
contencios administrativ, exprimându-şi opinia în
Dosarul nr. 623D/2009, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 este nefondată,
întrucât dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic
este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului, potrivit statutului
acestuia.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1)
din Legea nr. 393/2004 este neîntemeiată, deoarece acestea reglementează o
situaţie care poate avea loc numai după alegerea în una din funcţiile care
beneficiază de statutul de „ales local", funcţie exercitată în baza unui
mandat care, la rândul său, urmează să fie exercitat în condiţiile legii. Prin
urmare, nu pot fi reţinute criticile autorului excepţiei referitoare la
încălcarea art. 16 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 40 alin. (1) şi art. 53
din Constituţie.
In ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, consideră că este
întemeiată în raport de dispoziţiile art. 21 din Constituţie, în măsura în care
se interpretează că acest text împiedică accesul la justiţie atunci când acesta
are în vedere verificarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost
respectate procedurile statutare ale partidului cu privire la dobândirea sau
pierderea calităţii de membru al partidului politic.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale, astfel cum a statuat
Curtea Constituţională în jurisprudenta sa în materie, de exemplu deciziile nr.
1.167/2007, nr. 915/2007 sau nr. 779/2008. Cât priveşte critica de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003
faţă de dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, apreciază că nu poate
fi reţinută, deoarece acestea nu conţin norme contrare dreptului persoanei
interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil.
Totodată, precizează că dispoziţiile art. 30, 40 şi 53 din Constituţie nu au
incidenţă în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost
completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul
legal criticat are următorul cuprins:
-Art. 9 alin. (2): „Calitatea de consilier local sau
de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale
a mandatului, în următoarele cazuri: (...) h1) pierderea calităţii
de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe
a cărei listă a fost ales."
Obiectul excepţiei îl constituie şi dispoziţiile art.
16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, având următorul
conţinut: „(3) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid
politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit
statutului partidului."
Autorii excepţiei apreciază că textele legale
menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1)
referitoare la principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin.
(1) şi (2) cu privire la accesul liber la justiţie, art. 30 alin. (1) care
consacră inviolabilitatea libertăţii de exprimare, art. 40 alin. (1) sub
aspectul libertăţii de asociere şi ale art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate
prevederile art. 20 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu poate fi silit să
facă parte dintr-o asociaţie" şi ale art. 21 alin. (2), în temeiul
cărora „Orice persoană are dreptul de acces, în condiţii de egalitate, la
funcţiile publice din ţara sa", din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată,
Curtea Constituţională constată următoarele:
Dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali au mai constituit obiect al
controlului de constituţionalitate, exercitat de Curte din prisma unor critici
asemănătoare şi faţă de aceleaşi temeiuri constituţionale ca şi cele invocate
în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie
2007, Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008 sau Decizia nr. 273 din 24
februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243
din 13 aprilie 2009, instanţa de contencios constituţional a reţinut, pentru
argumentele acolo expuse, că textul de lege criticat nu contravine principiilor
egalităţii şi al nediscriminării şi nici nu reglementează o restrângere a
libertăţii de exprimare sau a dreptului de asociere, pretins încălcate. Având
în vedere că, faţă de jurisprudenta indicată, în dosarul de faţă nu au fost
relevate elemente noi, care să determine schimbarea acesteia, soluţia de
respingere a excepţiei, precum şi considerentele care au fundamentat-o se
menţin, pentru identitate de raţiune, şi în această cauză.
In ce priveşte critica de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 faţă
de art. 21 din Constituţie, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită,
deoarece textul criticat nu conţine norme contrare dreptului persoanei
interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil.
Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală, „Partidele
politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele
contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor,
respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept
şi principiile democraţiei." Această prevedere de ordin constituţional
a fost concretizată şi dezvoltată în Legea partidelor politice nr. 14/2003,
care, la art. 9, prevede că organizarea partidelor politice are la bază
statutul şi programul politic propriu al acestuia, iar printre elementele
obligatorii pe care trebuie să le cuprindă statutul partidului politic,
enumerate la art. 10, sunt şi cele de la lit. g) - „sancţiunile disciplinare
şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor". Dispoziţiile
art. 16 alin. (3) din lege, criticate, stabilesc că „Dobândirea sau
pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai
jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului
partidului". Aşadar, textul se referă la existenţa unor jurisdicţii
interne ale partidului, care funcţionează potrivit statutului propriu al
acestuia, cu atribuţii de soluţionare a diferendelor interne privind dobândirea
şi pierderea calităţii de membru al partidului politic respectiv. In acest
sens, în art. 15 al legii se prevede că „Pentru soluţionarea diferendelor
dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile
organizaţiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul
partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale". Se poate observa că
atât organizarea, cât şi întreaga activitate a partidelor sunt guvernate de
norme juridice proprii cuprinse în statute ale acestora, respectând ordinea de
drept şi principiile democraţiei. Un partid politic structurat şi care
funcţionează potrivit unei discipline stricte poate cere tuturor membrilor săi
să adopte o anumită atitudine politică faţă de anumite probleme la un moment
dat. Aşa cum arată şi Avocatul Poporului, „instanţele de judecată nu sunt
competente să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei pentru acte de
încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu
este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice
proprii statutului partidelor".
In concluzie, partidele se organizează şi funcţionează
pe baza unor norme proprii, adoptate după o procedură proprie, cu o jurisdicţie
proprie recunoscută de lege, astfel că nu se poate admite teza încălcării
liberului acces la justiţie, susţinută de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 16 alin. (3) din Legea partidelor
politice nr. 14/2003, ridicată de Radu Coşca în Dosarul nr. 6.240/121/2008 al
Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios
administrativ, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, ridicată de Olga Anasia
în Dosarul nr. 5.903/110/2008 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi de
contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi