DECIZIE Nr.
943 din 30 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 804 din 26 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion
Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena D. Popovici, în nume
propriu şi în calitate de mandatar al apelanţilor Cristina Liliana I. Simion, Ioan Radu Popovici, Ana
Constantina Enache, Elena R. Popovici, Irina Topor şi Dan Mircea, în Dosarul
nr. 1.303/2006 al Curţii de Apel Bacau - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de
neconstituţionalitate vizează modificarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 5 februarie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.303/2006, Curtea
de Apel Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena D. Popovici, în nume propriu şi în
calitate de mandatar al apelanţilor Cristina Liliana I.
Simion, Ioan Radu Popovici, Ana Constantina Enache,
Elena R. Popovici, Irina Topor şi Dan Mircea.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale, întrucât „legiuitorul nu a înţeles să
soluţioneze în mod expres situaţia imobilelor construite fără autorizaţie
anterior anului 1991, creând astfel, prin interpretarea şi aplicarea strictă a
dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, un regim discriminator
prin nesancţionarea încălcării unor norme de ordine publică precum cele care
guvernează edificarea construcţiilor". In acest fel, susţin autorii
excepţiei, „se limitează domeniul de aplicare a restituirilor în natură în detrimentul
dreptului de proprietate al persoanei îndreptăţite".
Curtea de Apel Bacău - Secţia civilă consideră că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor
constituţionale, întrucât legiuitorul a avut în vedere protejarea dreptului de
proprietate. Se arată că pentru beneficiarii Legii nr. 10/2001 legiuitorul a
prevăzut posibilitatea acordării de despăgubiri în situaţia în care imobilul nu
poate fi restituit în natură.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază
excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. In acest sens, se arată că
prevederile Legii nr. 10/2001 au ca scop asigurarea unei reparaţii integrale,
iar atunci când reparaţia nu poate fi realizată în natură, aceasta se
realizează prin acordarea unor despăgubiri juste şi echitabile.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Soluţia de restituire a
imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este
rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bază dreptul pe care acesta îl are
în a decide asupra modului de reparaţie a abuzurilor din legislaţia trecută cu
privire la proprietatea privată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 798
din 2 septembrie 2005, cu următorul conţinut: „Se restituie în natură
terenurile pe care s-au ridicat construcţii neautorizate în condiţiile legii
după data de 1 ianuarie 1990, precum şi construcţii uşoare sau
demontabile."
Textele constituţionale
considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1)şi (2) referitor la
egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi
ocrotirea proprietăţii în mod egal, indiferent de titular.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că textul de lege criticat nu instituie un tratament juridic diferit
pentru anumite categorii de cetăţeni aflate în situaţii identice, ci are în
vedere situaţia concretă a bunurilor preluate. Din acest text de lege rezultă
că legiuitorul a considerat, fără a încălca vreo dispoziţie constituţională, că
pot fi restituite în natură doar terenurile pe care au fost edificate
construcţii neautorizate în condiţiile legii, după data de 1 ianuarie 1990,
precum şi construcţii uşoare sau demontabile. Această reglementare reprezintă,
de altfel, o concretizare a regulei potrivit căreia edificarea cu rea-credinţă
a construcţiilor este sancţionată cu demolarea acestora.
Aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa
Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 314 din 14 septembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 971 din 22 octombrie 2004, „Soluţia de restituire
a unor asemenea categorii de imobile este rezultatul opţiunii legiuitorului şi
are la bază exercitarea dreptului pe care acesta îl are în a decide asupra
modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia
trecută."
Aşa fiind, este de competenţa legiuitorului să
stabilească modul de reparaţie pentru imobilele preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în acord cu prevederile art. 44 alin.
(1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele
dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989, excepţie ridicată de Elena D. Popovici, în nume propriu şi în calitate de
mandatar al apelanţilor Cristina Liliana I. Simion, Ioan Radu Popovici, Ana Constantina Enache, Elena R.
Popovici, Irina Topor şi Dan Mircea în Dosarul nr. 1.303/2006 al Curţii de Apel
Bacău - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu