DECIZIE Nr.
940 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 1 alin. (3) si (4) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 524 din 28 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu - judecător
Puskâs Valentin Zoltân -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Kâroly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 alin. (3) şi (4) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioan Rotarescu în Dosarul
nr. 9.491/306/2009 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilă.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 29 iunie
2010, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate
în încheierea din aceeaşi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera,
Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 şi ale art. 58 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a
amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 30 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 9.491/306/2009, Tribunalul Sibiu - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 771 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, excepţie ridicată de Ioan Rotarescu într-o cauză având ca obiect
succesiune.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul de
proprietate şi cel de moştenire, întrucât impun un impozit de 1% din valoarea
masei succesorale în cazul în care aceasta nu a fost dezbătută în termen de 2
ani de la deschiderea succesiunii. In aceste condiţii, dobândirea unui bun
imobil prin succesiune legală devine mai oneroasă decât pe calea unui act între
vii realizat prin donaţie, din moment ce în această situaţie rudele şi afinii
de până la gradul al III-lea inclusiv sunt scutiţi de plata impozitului pe
transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor.
Tribunalul Sibiu - Secţia civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că textele legale criticate sunt neconstituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 771 alin. (3) şi (4) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările
ulterioare, care au următorul cuprins:
„(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate
şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează
impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată
în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul
nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii
datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se
calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă
dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. In cazul în care valoarea
declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza
întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul
valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între
rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în
care impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care
se transferă dreptul de proprietate."
Textele constituţionale invocate sunt cele ale art. 44
privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 46 privind dreptul de
moştenire.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi
dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale
invocate, Curtea constată următoarele:
Prin Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994, Curtea a
stabilit că „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi
proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe
criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni".
Din cele de mai sus rezultă că stabilirea prin lege a
unui impozit trebuie să respecte cel puţin patru criterii: echitate,
proporţionalitate, rezonabilitate şi nediscriminare. Intrunirea cumulativă a
acestor patru criterii legitimează din punct de vedere constituţional
stabilirea unui impozit. Printr-o atare conduită legiuitorul respectă întru
totul dispoziţiile art. 56 şi 139 din Constituţie, fără a afecta alte drepturi
şi libertăţi fundamentale. In schimb, nerespectarea acestor criterii cu valoare
constituţională duce implicit la încălcarea dreptului fundamental aplicabil în
cauză.
Cu privire la rezonabilitatea şi echitabilitatea
impozitului, Curtea constată că legiuitorul este în drept să stabilească
impozite pentru a alimenta în mod constant şi ritmic bugetul de stat, însă
trebuie să manifeste o deosebită atenţie atunci când stabileşte materia
impozabilă. Curtea observă că, potrivit art. 644 din Codul civil, proprietatea
bunurilor se dobândeşte şi se transmite, printre altele, şi prin succesiune;
transmiterea moştenirii operează din virtutea legii din momentul deschiderii
moştenirii. Dezbaterea succesiunii este o operaţiune juridică ce intervine,
desigur, ulterior deschiderii acesteia, moştenitorii putând dezbate succesiunea
oricând după acest moment. Prin urmare, în aceste condiţii, Curtea constată că
legea responsabilizează moştenitorii pentru a finaliza procedurile succesorale
într-un timp rezonabil, pentru a nu se menţine ad aeternam o situaţie de
incertitudine juridică, dând efect astfel şi prevederilor art. 644 şi
următoarelor din Codul civil.
In ceea ce priveşte proporţionalitatea impozitului,
Curtea nu poate decât să observe îndrituirea constituţională a legiuitorului de
a stabili taxe şi impozite, fără a putea cenzura cuantumul acestora decât doar
în situaţia în care afectează substanţa dreptului. Or, în situaţia de faţă nu
se poate ajunge la o atare concluzie.
In sfârşit, cu privire la caracterul nediscriminatoriu
al normei, se constată că aceasta se aplică tuturor persoanelor aflate în
ipoteza sa de reglementare, fără discriminări şi fără excepţii.
In consecinţă, Curtea nu poate reţine încălcarea art.
44 şi 46 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de
voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 771 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioan Rotărescu în Dosarul nr.
9.491/306/2009 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Kâroly