DECIZIE Nr.
929 din 16 septembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7, 8, 9 si 15 din Legea nr. 198/2004
privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si
drumuri nationale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 698 din 14 octombrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7, 8, 9 şi 15 din Legea nr. 189/2004
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi
drumuri naţionale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lukoil" -
S.R.L. în Dosarul nr. 7.363/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a
civilă.
La apelul nominal răspunde apărătorul părţii Compania
Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., avocatul
Ciprian Portnoi, cu delegaţie depusă la Dosar.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei.
In acest sens, arată că la
Dosar a fost comunicată o adresă prin care autorul renunţă la soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, dat fiind
caracterul de ordine publică al excepţiei de neconstituţionalitate, autorul
acesteia nu poate renunţa la aceasta.
Curtea, deliberând, respinge cererea autorului
excepţiei privind renunţarea la aceasta, întrucât, potrivit art. 55 din Legea
nr. 47/1992, în faţa Curţii Constituţionale nu sunt aplicabile dispoziţiile
Codului de procedură civilă referitoare la stingerea procesului.
Cauza este în stare de judecată.
Avocatul părţii prezente solicită respingerea excepţiei
de neconstituţionalitate. In acest sens arată că dreptul de proprietate al
reclamantei este pe deplin garantat prin Legea nr. 198/2004, deoarece acesta nu
se consideră pierdut decât după consemnarea de către pârât a sumei de bani pe
numele acesteia, sumă care reprezintă despăgubirea cuvenită şi pe care, în
cazul în care reclamanta o consideră nedreaptă, o poate contesta în faţa
organelor de drept.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, întrucât
motivul de neconstituţionalitate invocat nu priveşte textul de lege criticat,
ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr.
47/1992, excedează competenţei instanţei de contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările Dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 30 aprilie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 7.363/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7, 8, 9 şi 15 din Legea nr. 189/2004 privind unele măsuri
prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi si drumuri naţionale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Lukoil" - S.R.L. într-o acţiune civilă având ca obiect majorarea
cuantumului despăgubirilor pentru exproprierea unor imobile.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în
esenţă, că nu contestă utilitatea publică a exproprierii şi nici despăgubirile
acordate pentru terenul expropriat, însă doreşte o majorare a acestora
reprezentând contravaloarea atât a construcţiilor existente pe terenul
expropriat, cât şi a lucrărilor de reamenajare a acestuia. Consideră că i s-a
încălcat dreptul de a primi o justă şi prealabilă despăgubire.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In acest sens, arată că „dreptul de proprietate al reclamantei nu se consideră
pierdut decât după consemnarea de către pârât a sumei de bani pe numele
acestuia, sumă care reprezintă despăgubirea cuvenită şi pe care, în cazul în
care reclamanta o consideră nedreaptă, o poate contesta în faţa organelor de
drept".
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile criticate sunt constituţionale. In acest sens, arată că
legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea
atributelor dreptului de proprietate în aşa fel încât să nu vină în coliziune
cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor
subiecte de drept, în egală măsură ocrotite.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 7, 8, 9 şi 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele
măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004,
având următorul cuprins:
-Art. 7: „Hotărârea de
stabilire a despăgubirilor, în condiţiile prevăzute la art. 6, se comunică
petentului şi se afişează, în extras, la sediul consiliului local în raza
căruia se află situat imobilul expropriat, precum şi la sediul
expropriatorului.";
- Art. 8: „In termen de 5 zile, dar nu mai târziu de
15 zile de la data emiterii hotărârii comisiei
prevăzute la art. 6, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau
numerar, plata
despăgubirilor către titularii drepturilor reale asupra imobilelor expropriate
sau consemnarea acestora în condiţiile art. 5 alin. (4)-(6) şi ale art. 6 alin. (2).";
-Art. 9: „Expropriatul
nemulţumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 8, precum şi orice
persoană care se consideră îndreptăţită la despăgubire pentru exproprierea
imobilului se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termen de 3
ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4
alin. (1) sau în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată
hotărârea comisiei prin care i s-a respins, în tot sau în parte, cererea de
despăgubire. Acţiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului
articol se soluţionează potrivit dispoziţiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce priveşte stabilirea
despăgubirii. In acest caz, plata despăgubirii se face de către expropriator în
termen de 30 de zile de la data solicitării, pe baza hotărârii judecătoreşti
definitive şi irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia.";
- Art. 15: „Transferul
imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului şi în
administrarea expropriatorului
operează de drept la data plăţii despăgubirilor pentru expropriere sau, după
caz, la data consemnării acestora, în condiţiile prezentei legi."
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 44 alin. (1), (3) şi (6) relative la dreptul de
proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei este nemulţumit de modul de calculare a
despăgubirii pe care trebuie să i-o plătească statul pentru imobilele
expropriate. Susţine că nu contestă utilitatea publică a exproprierii şi nici
despăgubirile acordate pentru terenul expropriat, însă doreşte o majorare a
acestora reprezentând contravaloarea atât a construcţiilor existente pe terenul
expropriat, cât şi a lucrărilor de reamenajare a acestuia.
Curtea constată că motivul de neconstituţionalitate
invocat nu priveşte textul de lege criticat, ci aplicarea acestuia, aspect
care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei
instanţei de contencios constituţional.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7, 8, 9 şi 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri
prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lukoil" - S.R.L, în Dosarul
nr. 7.363/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu