DECIZIE Nr.
920 din 14 decembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 50 din 23 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul penal, excepţie ridicată de Andrei Vasile Molnar în Dosarul nr. 3.209/R/2006 al Tribunalului Sibiu - Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 14 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.209/R/2006, Tribunalul
Sibiu - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 317 din Codul penal, excepţie ridicată
de Andrei Vasile Molnar în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei
cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că prin
dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale
art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, ale
art. 4 alin. (2) referitoare la România ca patrie
comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor, fără deosebire,
ale art. 8 alin. (1) referitoare la pluralismul politic, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare
la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 20
referitoare la Tratatele internaţionale privind
drepturile omului, ale art. 29 alin. (1) şi (2) referitoare
la libertatea gândirii şi conştiinţei, ale art. 30
alin. (1), (2), (3) şi (4)
referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 31 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei de a avea acces la orice
informaţie de interes public, ale art. 33 alin. (1) şi (2) referitoare
la garantarea accesului la cultură, ale art. 40 alin.
(1) referitoare la dreptul cetăţenilor la asociere,
ale art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la înfăptuirea în numele
legii a unei justiţii unice, imparţiale şi egale pentru toţi cetăţenii, precum
şi ale art. 18 din Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la libertatea gândirii,
cât şi ale art. 10 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
referitoare la Libertatea de exprimare.
Astfel, autorul excepţiei arată că textul de lege
criticat nu mai corespunde noilor realităţi şi valorilor democratice apărate de
statul de drept român. In noile realităţi democratice ale statului român,
incriminarea faptelor prevăzute în textul de lege criticat vine în contradicţie
cu o serie de principii constituţionale, cum ar fi cel al pluralismului ideilor
şi formelor de manifestare politică.
Textul criticat nu permite manifestarea liberă a
oricăror opinii, idei sau concepţii, ci, dimpotrivă, constrânge cetăţeanul, sub
ameninţarea unor sancţiuni penale, să adopte o anumită linie de gândire sau o
anumită atitudine şi interzice, de asemenea, asocierea în vederea împărtăşirii
anumitor idei sau concepţii care nu sunt conforme cu ideile exprimate de spectrul politic.
Tribunalul Sibiu - Secţia
penală opinează că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate
nu contravin prevederilor şi principiilor constituţionale şi convenţionale
invocate de autor.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, sens în
care face trimitere la jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece libertatea, ca
principiu fundamental al statului de drept, este temelia tuturor principiilor
morale şi presupune elaborarea unor asemenea norme de drept care să garanteze
tuturor persoanelor să se manifeste potrivit propriilor opţiuni în relaţiile cu
ceilalţi membri ai colectivităţii. Tocmai de aceea, exercitarea unei propagande
naţionalist-şovine reprezintă, în esenţă, o manifestare abuzivă a drepturilor
şi libertăţilor indicate de autorul excepţiei.
Prin incriminarea propagandei naţionalist-şovine şi a
aţâţării urii de rasă sau naţionalitate nu se lezează principiile constitutive
şi funcţionale ale statului român şi unicitatea poporului ori principiile
pluralismului politic şi egalităţii în drepturi, întrucât faptele incriminate
prin dispoziţia legală atacată sunt străine literei şi spiritului normelor care
consacră principiile amintite. Dimpotrivă, tolerarea unor asemenea fapte ar
contraveni tuturor dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei,
precum şi convenţiilor internaţionale la care România
este parte.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 317 din Codul penal, care, la data sesizării Curţii Constituţionale,
aveau denumirea marginală Propaganda naţionalist-şovină şi următorul
conţinut: „Propaganda naţionalist-şovină, aţâţarea urii de rasă sau
naţionale, dacă fapta nu constituie infracţiunea prevăzută de art. 166, se pedepseşte cu închisoare de
la 6 luni la 5 ani."
Ulterior, prin art. I punctul 66 din Legea nr. 278/2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, şi care,
potrivit art. VIII, a intrat în vigoare la 30 de zile
de la publicare, s-a modificat art. 317, denumindu-se Instigarea la
discriminare, textul având următoarea formă: „Instigarea
la ură pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare
sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială,
vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă."
După cum se poate observa, soluţia legislativă
anterioară a fost preluată în noua reglementare, situaţie faţă de care Curtea urmează să se
pronunţe asupra acesteia din urmă.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 317 din Codul penal au mai fost supuse controlului instanţei de
contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea
fundamentală invocate de acelaşi autor şi în prezenta cauză şi cu motivări
similare. Astfel, prin Decizia nr. 480 din 9 noiembrie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004,
Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate pentru considerentele acolo arătate.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziilor menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 317 din
Codul penal, excepţie ridicată de Andrei Vasile Molnar în Dosarul nr.
3.209/R/2006 al Tribunalului Sibiu - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 decembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru