DECIZIE Nr.
915 din 16 septembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (4) teza a doua din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala
Anticoruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 720 din 23 octombrie 2008
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă -
procuror
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (4) teza a
doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia
Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Roman Stecyk şi Petru Murariu în
Dosarul nr. 706/314/2008 al Judecătoriei Suceava.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a acesteia, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 24 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 706/314/2008, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10
alin. (4) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind
Direcţia Naţională Anticorupţie. Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Roman Stecyk şi Petru Murariu într-o cauză penală având ca obiect
săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale, deoarece prin conţinutul lor se atribuie organelor de
poliţie judiciară competenţa de a efectua acte de urmărire penală în numele
procurorului, fără nicio limitare, ceea ce permite o delegare generală a
competenţei de efectuare a acestor acte, cu consecinţa discriminării
justiţiabililor.
Judecătoria Suceava şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu
încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art.1
alin. (2), ale art. 2, 3', 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările şi
completările ulterioare, dispoziţii având următorul cuprins: „[...] Actele întocmite de ofiţerii de poliţie judiciară din dispoziţia scrisă a
procurorului sunt efectuate în numele acestuia."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa
legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil ale art.
124 alin. (1) şi (2), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii
şi justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, şi ale art. 131 alin.
(2), potrivit cărora Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate
prin Decizia nr. 968/2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 12
decembrie 2007. Cu acel prilej, s-a reţinut că, în baza dispoziţiilor
criticate, ofiţerii de poliţie judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie
efectuează acte de cercetare penală, în baza unei dispoziţii scrise a
procurorului şi în numele acestuia.
Curtea a constatat că susţinerile autorilor excepţiei,
în sensul că aceste dispoziţii ar crea discriminări între inculpaţii din
cauzele instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi cei din alte cauze,
în care urmărirea penală este efectuată în mod obligatoriu de către procuror,
sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 43/2002 şi Codului de procedură penală, cu ale căror dispoziţii
se completează această ordonanţă, urmărirea penală se efectuează de către
procuror, nefiind deci în prezenţa unei încălcări a principiului egalităţii în
faţa legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Faptul că în anumite cazuri ofiţerii de poliţie
judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de cercetare
penală nu echivalează cu o încălcare a garanţiilor dreptului la un proces
echitabil, prevăzut de dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, întrucât,
pe de-o parte, această poliţie judiciară a fost creată în scopul efectuării cu
celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a
infracţiunilor de corupţie, iar, pe de altă parte, actele de cercetare ale
acestor ofiţeri se efectuează în numele procurorului şi numai după dispoziţia
scrisă a acestuia.
Totodată, Curtea a reţinut că ofiţerii şi agenţii de
poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere,
supraveghere şi control al procurorului, ceea ce dă expresie prevederilor art.
131 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora parchetele conduc şi
supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în
condiţiile legii.
Având în vedere toate aceste argumente, Curtea a
constatat că dispoziţiile criticate nu contravin nici prevederilor
constituţionale ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora justiţia este unică,
imparţială şi egală pentru toţi.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie
ridicată de Roman Stecykşi Petru Murariu în Dosarul nr. 706/314/2008 al
Judecătoriei Suceava.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN
VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean