DECIZIE Nr.
899 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întai din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea Securitatii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 604 din 26 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi
deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Luca Drăgan în Dosarul nr.
2.575/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal. Dosarul a fost repus pe rol, conform celor consemnate
în încheierea din 3 iunie 2010.
La apelul nominal răspund autorul excepţiei, personal
şi asistat de avocat Eugen-Sebastian Cudrici, cu împuternicire depusă la dosar,
precum şi partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii,
prin consilier juridic Mihai Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
dă cuvântul apărătorului ales al autorului excepţiei.
Acesta susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 lit.
b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 contravin
dreptului la apărare, deoarece instituie o nouă categorie de probe,
nereglementată de Codul de procedură civilă, constând în „relatări verbale
consemnate de lucrătorii Securităţii", care nu pot fi contestate în instanţă,
de vreme ce nu pot fi calificate nici ca acte administrative, nici ca
înscrisuri sub semnătură privată şi nici ca probe cu martori. Una dintre
caracteristicile unui proces fiind contradictorialitatea, rezultă, în opinia
sa, că persoana calificată de lege ca fiind „colaborator al securităţii"
doar pe baza acelor „relatări verbale consemnate de lucrătorii
Securităţii" nu poate beneficia de această garanţie, deoarece este posibil
ca martorii să nu mai fie în viaţă. In concluzie, solicită admiterea excepţiei
de neconstituţionalitate şi înlăturarea acestei probe.
Reprezentantul legal al părţii Consiliul Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate. Pentru aceasta arată, mai întâi, că susţinerile de
neconstituţionalitate formulate vizează oportunitatea legiferării, şi nu
constituţionalitatea textului legal examinat. Arată că părţile din proces pot
răsturna prezumţia de veridicitate a acelor consemnări ce, indubitabil, intră
în categoria înscrisurilor, deoarece, potrivit regulilor de procedură civilă,
instanţa administrează proba cu martori, cu înscrisuri şi orice consideră util
pentru aflarea adevărului, aşa cum arată şi actele din dosarul în care s-a
ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Mai susţine că relatările consemnate
de lucrătorii Securităţii nu pot fi decât reale, deoarece o denaturare a
adevărului nu ar fi fost în interesul structurilor Securităţii din acel regim
politic, astfel fiind demonstrat eşecul sau incompetenţa acestora în
combaterea actelor şi manifestărilor împotriva regimului comunist.
Totodată, admiterea excepţiei ar bloca aplicarea întregii Ordonanţe de urgenţă
a Guvernului nr. 24/2008, întrucât relatările verbale şi rapoartele întocmite
de ofiţerii de securitate sunt utilizate nu doar în acţiunile în constatare a
calităţii de colaborator al Securităţii, dar şi în cele de constatare a
calităţii de lucrător al Securităţii. Depune concluzii scrise.
In replică, apărătorul autorului excepţiei menţionează
că instanţa de judecată nu admite proba cu martori şi că, în baza interpretării
şi a redactării textului de lege criticat, „înscrisurile" şi, respectiv,
„notele şi rapoartele" aparţin unor categorii distincte, astfel că nu
poate fi acceptată teza potrivit căreia notele şi rapoartele scrise, precum şi
relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii se înscriu, sub aspect
procedural, în categoria înscrisurilor.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei, arătând că, faţă de jurisprudenţa în materie a Curţii
Constituţionale, nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea
acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 3 decembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 2.575/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 2 lit. b) - în parte - din Legea
nr. 293/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii".
Excepţia a fost ridicată de Luca Drăgan într-o cauză
privind soluţionarea unei acţiuni în constatare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia solicită lămurirea înţelesului sintagmei „relatări
verbale consemnate de lucrătorii Securităţii", întâlnită în art. 2 lit. b)
teza întâi din ordonanţa criticată, şi consideră că acestor „documente" nu
li se poate conferi valoare probantă. In caz contrar, arată că sunt încălcate
dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, deoarece persoanei
definite ca fiind colaborator al Securităţii în baza definiţiei legale
criticate i se cere să „facă o probă diabolică, care este imposibil de făcut şi
în esenţă este o probă negativă, ceea ce dreptul interzice", în sensul de
a demonstra lipsa de autenticitate şi veridicitate a unor „note de raport"
sau „relatări verbale" consemnate de un lucrător al Securităţii.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor fundamentale invocate,
deoarece „nota de constatare" poate fi cenzurată de instanţa de contencios
administrativ prin formularea acţiunii în constatare şi prin mijloacele
procedurale care guvernează procesul civil.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile „art. 2 lit. b) - în
parte - din Legea nr. 293/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea
Securităţii". In realitate, obiectul acesteia îl formează dispoziţiile
art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosarşi deconspirarea Securităţii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum
acestea au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr.
293/2008 (şi nu Legea nr. 293/2009) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea
Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din
28 noiembrie 2008. Textul de lege criticat are următorul cuprins:
- Art. 2 lit. b): „In înţelesul prezentei ordonanţe
de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: b)
colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii,
indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale
consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau
atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (...)"
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală
cuprinse la art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare şi
ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind
dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată următoarele:
In esenţă, autorul excepţiei consideră că sintagmei
„relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" din cuprinsul art.
2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la
propriul dosar şi deconspirarea Securităţii nu i se poate conferi valoare probantă,
deoarece i se cere să demonstreze lipsa de autenticitate şi veridicitate a unor
„note de raport" sau „relatări verbale" consemnate de un lucrător al
Securităţii, pe care, însă, este posibil să nu îl mai poată chema în instanţă.
Aşadar, i se cere „să facă o probă diabolică, care este imposibil de făcut şi
în esenţă este o probă negativă, ceea ce dreptul interzice" şi este privat
de dreptul la apărare şi la un proces echitabil, de vreme ce instanţa poate
pronunţa o hotărâre de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii
doar pe baza acestor probe.
Din analiza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2008, şi anume a art. 11 alin. (1)-(3), Curtea constată că
acestea permit instanţei de contencios administrativ ca, în cadrul acţiunii în
constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea „Notei de
constatare" şi să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul
procesului, pentru stabilirea adevărului. De altfel, o practică contrară ar
încălca principiile generale de drept, în temeiul cărora instanţa de judecată
administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii şi, în final, la
înfăptuirea justiţiei.
Aşadar, într-o acţiune în constatare a calităţii de
colaborator, promovată de Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii, pârâtul nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie,
revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul pe
baza căruia să pronunţe soluţia. Constatarea calităţii de colaborator al
Securităţii trebuie să fie rezultatul unei analize minuţioase din partea
instanţei asupra întregului material depus de Consiliul Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii şi nu poate fi stabilită numai pe baza
„relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii". In cadrul
acestui proces pot fi demonstrate atât faptele pozitive, cât şi faptele
negative, acestea din urmă prin dovedirea faptelor pozitive contrare. Aşadar,
nu se poate susţine, aşa cum face autorul excepţiei, că relatările verbale
consemnate de lucrătorii Securităţii au o valoare probantă prestabilită şi nici
că instanţa pronunţă o hotărâre exclusiv în baza acestora.
Totodată, Curtea arată că aspectele legate de
calificarea mijloacelor de probă sau de stabilirea sensului pe care îl au în
cuprinsul legii anumiţi termeni nu este o problemă de constituţionalitate, ci
de legiferare, pe de o parte, şi de interpretare şi aplicare a legii de către
instanţele judecătoreşti, pe de altă parte.
In acelaşi timp, Curtea constată că atât Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi
deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, cât şi unele prevederi ale
acesteia au mai fost supuse controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea
Constituţională a statuat că „în condiţiile în care acţiunea în constatarea
calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată,
a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces
echitabil şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a
uza de garanţiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-şi susţine
poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.
Mai mult, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 1169
din Codul civil, „Cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o
dovedească", este asigurat echilibrul procesual al părţilor în litigiu,
dându-se totodată expresie principiului aflării adevărului, statuat de art. 129
alin. (5) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Judecătorii au
îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice
greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi
prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice
şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră
necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate
de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi
deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Luca Drăgan în Dosarul nr.
2.575/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi