DECIZIE Nr.
898 din 16 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2 1) si alin. (3) din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 549 din 6 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (21) şi alin.
(3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Libertatea" - S.A. din Sibiu, de Nicolae Bota şi de
Eliza Milena Bota în Dosarul nr. 576/85/2008 al Tribunalului Sibiu - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
1.266D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, excepţie ridicată, din oficiu, de către Tribunalul Bucureşti -
Secţia a VII-a comercială în Dosarul nr. 26.438/3/2006.
La apelul nominal răspunde avocatul Cornelia Pîrvu, cu
împuternicire avocaţială la dosar, pentru Societatea Comercială Retom Holland
BV, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
1.681 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, ridicată de ISD Insolvency S.P.R.L. în Dosarul nr. 38.714/3/2008
al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor nr. 1.266D/2009şi nr. 1.681 D/2009 la Dosarul nr. 1.159D/2009, având
în vedere că acestea au un obiect parţial identic.
Avocatul Societăţii Comerciale Retom Holland BV arată
că este de acord cu conexarea.
Reprezentantul Ministerului Public solicită conexarea
cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.266D/2009 şi nr. 1.681
D/2009 la Dosarul nr. 1.159D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul Societăţii
Comerciale Retom Holland BV solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate pentru motivele reţinute în Decizia Curţii
Constituţionale nr. 619/2008.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin Incheierea din 25 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 576/85/2008, Tribunalul Sibiu - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (21) şi alin.
(3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Libertatea" - S.A. din Sibiu, de Nicolae Bota şi
de Eliza Milena Bota în cadrul unei cauze comerciale bazate pe dispoziţiile
Legii nr. 85/2006.
Prin Incheierea din 11 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 26.438/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială
a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată, din oficiu, într-o cauză
comercială bazată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.
Prin Incheierea din 24 februarie 2009, pronunţată în Dosarul
nr. 38.714/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată de ISD Insolvency S.P.R.L. într-o
cauză comercială bazată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate
contravin prevederilor art. 4 alin. (2), art. 16, 21 şi 124 din Constituţia
României şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, deoarece stabilesc dreptul creditorului care deţine
cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a decide, fără consultarea
adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în
locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori de a
confirma administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul
provizoriu şi instituie, în felul acesta, discriminarea nejustificată a
celorlalţi creditori, care se văd obligaţi să urmeze o procedură
dezavantajoasă, în raport cu procedura urmată de creditorul care deţine cel
puţin 50% din valoarea totală a creanţelor. Pe de altă parte, susţin că stabilirea
unui termen pentru atacarea deciziei de numai 3 zile de la data publicării
deciziei de schimbare în Buletinul procedurilor de insoivenţă nu asigură o
publicitate integrală şi, în consecinţă, nici exercitarea căii de atac de către
cei interesaţi.
Tribunalul Sibiu - Secţia comercială şi de
contencios administrativ apreciază că dispoziţiile
art. 19 alin. (21) din Legea nr. 85/2006 nu contravin prevederilor
constituţionale invocate, însă dispoziţiile alin. (3) ale aceluiaşi articol
încalcă prevederile art. 24 şi 53 din Constituţie, deoarece decizia
creditorului majoritar luată extrajudiciar ar trebui depusă la dosarul cauzei
şi comunicată tuturor participanţilor la procedura concursuală a insolvenţei,
conform Codului de procedură civilă.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială consideră că dispoziţiile art. 19 alin. (21) din Legea
nr. 85/2006 sunt neconstituţionale, pentru că se încalcă principiul
colectivităţii, al unicităţii şi caracterului consensual al procedurii
reorganizării judiciare şi a falimentului, prevăzut în art. 2 din Legea nr.
85/2006.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele
lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii
nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 19 alin. (21) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.
Dispoziţiile alin. (21) al art. 19 au fost
introduse prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din
26 noiembrie 2008, ordonanţă ce a modificat şi dispoziţiile alin. (3) al art.
19.
In prezent, dispoziţiile art. 19 alin. (21)
şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006 au următorul cuprins: „(21)
Creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor poate să
decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator
judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului
provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz,
lichidatorul provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia.
(3) Creditorii pot contesta la judecătorul-sindic,
pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2) şi (21),
în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de
insolvenţă. Judecătorul va soluţiona, de urgenţă şi deodată, toate
contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul
desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului
desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
dispoziţiile art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, ale art. 16
privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie
şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei din Constituţie, precum şi la
dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Dispoziţiile art. 19 alin. (21) au fost
introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 173/2008, pentru
asigurarea respectării principiului celerităţii procedurii, protecţiei
creditorilor şi desfăşurării adecvate a activităţii practicienilor în
insolvenţă, aşa cum reiese din nota de fundamentare a acestei ordonanţe a
Guvernului. Astfel, s-a dat posibilitatea creditorului care deţine cel puţin
50% din valoarea totală a creanţelor să desemneze, fără consultarea adunării
creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul
administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme
administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi
să-i stabilească remuneraţia.
Curtea observă că, potrivit art. 19 alin. (2) din Legea
nr. 85/2006, text nemodificat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
173/2008, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior,
creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide
desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia.
Cu privire la aceste dispoziţii de lege, Curtea Constituţională, prin Decizia
nr. 619/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din
23 iulie 2008, a statuat că adunarea creditorilor este convocată pentru a
decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege, iar
pentru facilitatea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial sunt
prevăzute două modalităţi de vot, ambele bazate pe criteriul valorii
creanţelor. Regula în această materie este stabilită de dispoziţiile art. 15
alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora deciziile adunării
creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorităţi, prin valoare, a
creanţelor prezente. Există situaţii speciale, cum este aceea a desemnării unui
administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanţa sporită a
unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, şi
anume votul creditorilor care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a
creanţelor. Opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu cel al
numărului creditorilor este justificată de principalul obiectiv al procedurii
insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în
măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor
debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu
valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele
importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanţelor,
iar nu la numărul creditorilor.
Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că
soluţia legislativă criticată, şi anume posibilitatea creditorului ce deţine
cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără consultarea
adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator ori de a-l
confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificată, întrucât legiuitorul a
optat pentru criteriul valorii, iar nu cel al numărului creditorilor şi nu
contravine principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 alin. (1)
din Constituţie. In ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deţine
cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, ceea ce face inutilă
consultarea adunării creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar
sau lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotărârea
s-ar putea lua în adunarea creditorilor numai cu majoritatea specială prevăzută
de lege, şi anume numai cu votul acestui creditor ce deţine cel puţin 50% din
valoarea totală a creanţelor.
Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 11 alin. (1)
lit. d) din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic confirmă, prin încheiere,
administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de creditorul ce deţine cel
puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, iar, în conformitate cu prevederile
alin. (3) al art. 19 din aceeaşi lege, ceilalţi creditori pot contesta la
judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia creditorului care
deţine cel puţin 50%, prevăzută la alin. (21), în termen de 3 zile
de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Prin urmare,
Curtea constată că dispoziţiile art. 19 alin. (21) din Legea nr.
85/2006 nu contravin prevederilor art. 21 din Legea fundamentală.
Cu privire la critica de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 raportată la prevederile
art. 21 din Constituţie şi la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că din
prevederile Legii privind procedura insolvenţei reiese regula citării părţilor
prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, publicaţie editată de Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor,
convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de
instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea
procedurii prevăzute de legea insolvenţei. Totodată, excepţiile de la această
regulă au fost instituite în cazurile strict şi limitativ prevăzute, şi anume
în art. 7 şi 8 din lege.
Curtea constată că liberul acces la justiţie, consacrat
prin prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu este un drept absolut,
legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune
administrări a justiţiei, având, evident, o justificare rezonabilă şi
proporţională cu obiectivul propus.
Astfel, faptul că împotriva deciziei creditorului care
deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor de a desemna, fără
consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în
locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu
sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesaţi pot face contestaţie la
judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la
data publicării acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvenţă, îşi
găsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi are drept scop
asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Obligaţia ce decurge pentru
părţi în acest caz, şi anume aceea de a se abona la Buletinul procedurilor de
insolvenţă, precum şi termenul scurt, de 3 zile, prevăzut de dispoziţiile de
lege criticate nu pot fi privite ca aducând o restrângere accesului liber la
justiţie, din moment ce chiar prevederile art. 19 alin. (3) dau posibilitatea
creditorilor interesaţi de a promova o contestaţie pentru motive de
nelegalitate.
Având în vedere acestea, Curtea constată că
dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 124 din
Constituţie, referitoare la înfăptuirea justiţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 19 alin. (21) şi alin. (3) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Libertatea" - S.A. din Sibiu, de Nicolae Bota şi de Eliza Milena Bota în
Dosarul nr. 576/85/2008 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercială şi de
contencios administrativ, de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială,
din oficiu, în Dosarul nr. 26.438/3/2006 şi de ISD Insolvency S.P.R.L. în
Dosarul nr. 38.714/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a
comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean