|
Augustin Zegrean |
- preşedinte |
|
Aspazia Cojocaru |
- judecător |
|
Acsinte Gaspar |
- judecător |
|
Petre Lăzăroiu |
- judecător |
|
Ion Predescu |
- judecător |
|
Puskás Valentin Zoltán |
- judecător |
|
Benke Károly |
- magistrat-asistent-şef |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ion Mihart în Dosarul nr. 40.345/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât textul legal criticat a fost abrogat prin Legea nr. 263/2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 40.345/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ion Mihart într-o cauză având ca obiect anularea deciziei de sistare a plăţii pensiei militare de stat şi a deciziei de debit emise de Ministerul Apărării Naţionale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate sunt retroactive şi încalcă dreptul constituţional la pensie.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că art. 63 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 este constituţional, însă art. 63 alin. (2) din Legea nr. 164/2001 încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât vizează modificarea pentru trecut a unor raporturi juridice în mod legal în temeiul normei vechi, tinzând să înlăture aplicabilitatea pentru trecut a unor dispoziţii aflate în vigoare la acel moment.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, chestiunile ridicate de autorul excepţiei ţinând mai degrabă de modul concret în care prevederile legale criticate se aplică, din moment ce acestea nu cuprind nicio dispoziţie tranzitorie expresă care să stabilească un anumit mod în care textul în discuţie se aplică în timp.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, legiuitorul fiind în drept să modifice situaţiile juridice aflate în curs, în cazul în care consideră necesară o reaşezare a raporturilor juridice, şi să intervină legislativ, fără ca această intervenţie să fie considerată retroactivă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 63 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 14/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 19 februarie 2008, care, în această formă, criticată de autorul excepţiei, au următorul cuprins: (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional se revocă. (2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul sa prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii şi art. 47 alin. (2) cu referire la dreptul de pensie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 164/2001 a fost abrogată prin art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. În cauza de faţă Curtea constată că dispoziţiile legale criticate produc în continuare efecte juridice asupra situaţiei personale a autorului excepţiei din moment ce, pe lângă decizia de sistare a plăţii pensiei, s-a dispus şi recuperarea unui debit rezultat din aplicarea textului legal criticat, debit constând în sumele de bani încasate cu titlu de pensie specială pe perioada cât a cumulat pensia specială cu indemnizaţia primită în calitatea sa de poliţist.____*) Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.Raportat la critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 63 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 164/2001 nu cuprinde în sine nicio dispoziţie de natură retroactivă. Astfel cum arată Guvernul în punctul său de vedere, din moment ce textul criticat nu cuprinde nicio dispoziţie tranzitorie expresă care să stabilească un anumit mod în care se aplică în timp, nu se poate reţine că o normă-cadru, dispozitivă este şi retroactivă.Textul alin. (2) al art. 63 din lege se aplică imediat tuturor pensionarilor militari care au fost rechemaţi după intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2008 în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional.Pentru cei care au fost rechemaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2008 în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional, deciziile de pensionare se revocă la momentul intrării în vigoare a legii. Or, în privinţa acestei ultime ipoteze, „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare“ (Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004).În consecinţă, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie.În ceea ce priveşte invocarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, a stabilit că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.Or, în cazul de faţă, legiuitorul nu a făcut decât să interzică acest cumul în cazul tuturor pensionarilor militari care au fost rechemaţi după intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2008 în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional, urmând ca, după încetarea raporturilor de serviciu, să se reia în plată pensia în cauză. Totodată, Curtea observă că această interdicţie a fost nuanţată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011, astfel că acest cumul este permis doar dacă valoarea pensiei contributive nu depăşeşte câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ion Mihart în Dosarul nr. 40.345/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIIIa conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Benke Károly