DECIZIE   Nr. 88 din 27 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 248 din 10 aprilie 2003

    Nicolae Popa              - presedinte
    Costica Bulai             - judecator
    Nicolae Cochinescu        - judecator
    Constantin Doldur         - judecator
    Kozsokar Gabor            - judecator
    Petre Ninosu              - judecator
    Serban Viorel Stanoiu     - judecator
    Lucian Stangu             - judecator
    Ioan Vida                 - judecator
    Iuliana Nedelcu           - procuror
    Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, exceptie ridicata de Cristina Mariana Contras in Dosarul nr. 11.866/2002 al Judecatoriei Cluj-Napoca.
    La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Presedintele Curtii dispune sa se faca apel si in Dosarul nr. 507C/2002. La apelul nominal in acest dosar lipseste, de asemenea, autorul exceptiei, Viorica Palade. Procedura de citare este legal indeplinita.
    Din oficiu Curtea pune in discutie problema conexarii celor doua dosare, avand in vedere identitatea de obiect al acestora.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca este de acord cu conexarea.
    Curtea, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, coroborat cu art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 507C/2002 la Dosarul nr. 505C/2002, care este primul inregistrat.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca gratierea nu reprezinta un drept constitutional al condamnatului, care ar fi incalcat prin textul criticat, ci este o masura de clementa acordata de Parlament, care are deplina libertate de a limita sfera persoanelor carora li se va aplica iertarea de pedeapsa.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 7 noiembrie 2002 si din 19 noiembrie 2002, pronuntate in dosarele nr. 11.866/2002 si 15.722/2002, Judecatoria Cluj-Napoca si Judecatoria Ploiesti au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, exceptie ridicata de Cristina Mariana Contras in fata Judecatoriei Cluj-Napoca si de condamnata Viorica Palade in fata Judecatoriei Ploiesti, in cauze ce au ca obiect contestatii la executarea pedepsei.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arata ca dispozitiile legale criticate instituie o discriminare, contrara prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, atunci cand excepteaza infractorii in mod diferentiat de la beneficiul gratierii, in raport cu data savarsirii aceleiasi infractiuni, anterior sau dupa data modificarii, prin anumite acte normative, a dispozitiei legale de incriminare, desi fiecare a savarsit infractiuni de aceeasi natura si la date anterioare intrarii in vigoare a actului de clementa.
    Judecatoria Cluj-Napoca apreciaza ca exceptia ridicata este intemeiata, iar dispozitiile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat "exceptarea de la beneficiul gratierii facandu-se in functie de redactarea art. 209 alin. 1 din Codul penal - anterioara Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 207/2000 si a Legii nr. 456/2001 si, respectiv, redactarea in vigoare - se ajunge, practic, la aplicarea unui tratament juridic diferit unor persoane condamnate pentru aceeasi infractiune, comisa, insa, la date diferite, la intervale relativ scurte."
    Judecatoria Ploiesti considera ca exceptia ridicata este neintemeiata, "intrucat Parlamentul, ca putere legislativa, are ca atributii adoptarea unei legi prin care poate excepta anumite pedepse sau anumite infractiuni de la beneficiul gratierii, datorita faptului ca gratierea poate fi atat conditionata, dar si neconditionata".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia ridicata nu este intemeiata, deoarece elaborarea actului de clementa si stabilirea criteriilor conform carora persoanele condamnate pot beneficia de prevederile acestuia tin de vointa legiuitorului, determinata de realizarea unei politici penale corecte. Exceptarea de la gratiere a celor care au savarsit infractiuni prevazute la art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) si g) din Codul penal, in modalitatile prevazute in redactarea acestor texte anterioara Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 207/2000, pe considerentul ca faptele comise in modalitatile respective sunt mai grave, nu reprezinta o incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie, nu instituie nici privilegii si nici discriminari.
    Guvernul apreciaza, de asemenea, ca dispozitiile legale criticate nu au caracter discriminatoriu, deoarece art. 16 alin. (1) din Constitutie trebuie interpretat in legatura cu art. 4 din Legea fundamentala, privind criteriile de nediscriminare, iar art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 nu reglementeaza in mod diferit beneficiul gratierii in functie de acele criterii. De altfel, arata Guvernul, "gratierea colectiva constituie un act de clementa al Parlamentului, conditiile de acordare si aplicare ale acestuia fiind stabilite prin lege organica, in temeiul art. 72 alin. (3) lit. g) din Constitutie".
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, avand in vedere ca stabilirea criteriilor de gratiere a unor pedepse apartine in exclusivitate legiuitorului, unele dintre aceste criterii fiind prevazute chiar in art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002. Impunerea unor conditii pentru a putea beneficia de gratiere nu incalca principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, deoarece "statul poate, din ratiuni de politica penala, sa considere ca nu trebuie iertati de pedeapsa anumiti infractori, indiferent de cuantumul sau durata pedepsei pronuntate, daca sunt vinovati de savarsirea unor categorii de infractiuni".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor, ale Guvernului si cele ale Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, dispozitii care au urmatoarea redactare:
    "Nu beneficiaza de prevederile art. 1 - 3 cei carora li s-au aplicat pedepse sau masuri educative pentru urmatoarele infractiuni:
    A. Infractiuni reglementate de Codul penal:
    [...] 12. furtul de autovehicule, precum si furtul calificat, prevazute in art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) si g), alin. 2 si 3 in redactarea anterioara Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 207/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, in art. 209 alin. 1 - 4 in redactarea anterioara Legii nr. 456/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, si in art. 209 alin. 2 - 4, in redactarea in vigoare;"
    Din textul de lege criticat rezulta ca sunt exceptati de la beneficiul gratierii cei condamnati pentru savarsirea unor infractiuni de furt calificat, in mod diferentiat, in functie de redactarea diferita a textelor incriminatoare, facuta prin acte normative succesive.
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca dispozitiile legale criticate sunt contrare principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, consacrat in art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    Examinand continutul textului de lege criticat, precum si criticile formulate, cu raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea retine urmatoarele:
    Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni reprezinta un act de clementa, exercitat de Parlament in temeiul prerogativelor sale constitutionale si conform politicii penale a statului. Stabilirea criteriilor de determinare a pedepselor care se gratiaza, precum si a infractiunilor pentru savarsirea carora nu se aplica iertarea de pedeapsa intra in competenta exclusiva a legiuitorului. Criteriile de acordare a gratierii, precum si exceptarile pot viza pedeapsa aplicata, natura infractiunilor savarsite sau persoana condamnatului, fara ca prin acestea sa se instituie un tratament juridic inegal pentru categorii de persoane aflate in situatii identice.
    Textul de lege criticat prin exceptia de neconstitutionalitate ii excepteaza de la beneficiul gratierii pe infractorii condamnati pentru anumite infractiuni de furt calificat. Criteriul de exceptare consta in continutul infractiunii, respectiv in imprejurarile de fapt care determina caracterul calificat si mai grav al infractiunii de furt, imprejurari reglementate in mod diferit, in timp, de legea penala. Astfel, prevederile art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) si g), alin. 2 si 3, inainte de modificarile aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 207/2000, incriminau, in conditii calificate, furtul savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna, de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica, asupra unei persoanei aflate in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara, in timpul noptii, furtul produselor petroliere sau al gazelor naturale din conducte, depozite ori cisterne, furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural, al unui act ce serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau pentru identificare si furturi care au produs consecinte deosebit de grave. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 207/2000, alin. 2 a fost modificat in sensul eliminarii referirii la bunul ce face parte din patrimoniul cultural, acesta fiind prevazut in noul alineat 3, alaturi de alte sase categorii de bunuri ce constituie obiectul material al infractiunii de furt, iar fostul alin. 3 a devenit alin. 4. In ceea ce priveste Legea nr. 456/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 207/2000, aceasta a adus unele modificari la alin. (3) al art. 209, precizand natura celor opt categorii de bunuri, obiect material al infractiunii de furt, care determina sanctionarea mai aspra a faptelor.
    Potrivit dispozitiilor legale criticate, toti infractorii aflati in aceeasi situatie beneficiaza ori sunt exceptati de la beneficiul gratierii, deopotriva, in raport cu natura infractiunii si a continutului acesteia, in formularea legala in vigoare la data savarsirii infractiunii.
    Condamnatii care au savarsit infractiuni diferite sau chiar de aceeasi natura, dar in perioade diferite, cand legea penala a reglementat in redactari diferite continutul infractiunilor respective, se afla, evident, in situatii diferite, ceea ce permite si instituirea unui tratament juridic diferentiat, conform optiunii libere a legiuitorului, fara a se putea retine instituirea unor privilegii sau a unor discriminari.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) lit. A pct. 12 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, exceptie ridicata de Cristina Mariana Contras in Dosarul nr. 11.866/2002 al Judecatoriei Cluj-Napoca si de Viorica Palade in Dosarul nr. 15.722/2002 al Judecatoriei Ploiesti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 februarie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Madalina Stefania Diaconu