DECIZIE Nr.
877 din 30 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) fraza intai din Legea
nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii
Externe
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 40 din 19 ianuarie 2007
Ion Predescu
- preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/1998
privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, excepţie
ridicată de Ionel Dragomir în Dosarul nr. 8.418/299/2006 al Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca nefondată, întrucât apreciază că prevederile de lege
criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind
încălcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului,
reţine următoarele:
Prin Incheierea din 30 iunie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 8.418/299/2006, Inalta Curte de Casaţie si Justiţie -Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţionala cu excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/1998, excepţie ridicată de
Ionel Dragomir.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate contravin
prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi ale art.
21 şi 20, prin raportare la art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece „se creează un
regim privilegiat directorului S.I.E. în raporturile cu oricare cetăţean al
României, vătămat printr-o acţiune sau inacţiune a directorului". De
asemenea, mai arată că, „dacă legiuitorul ar fi dorit aplicarea unui regim
preferenţial special pentru directorul S.I.E., atunci l-ar fi introdus în
rândul subiecţilor prevăzuţi de art. 29 din Codul de procedură penală".
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală consideră neîntemeiată excepţia de neconstitutionalitate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece critica priveşte
modul de interpretare si aplicare a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 1/1998.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în
deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea
excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor
art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din
Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare a Curţii, obiectul
excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1)
din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de
Informaţii Externe. Din examinarea susţinerilor autorului excepţiei se constată
însă că, în realitate, excepţia de neconstitutionalitate vizează numai
prevederile art. 6 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 1/1998. Aşa fiind,
Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestor din urmă
dispoziţii, care au următorul cuprins: „Conducerea Serviciului de Informaţii
Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru[...]."
Autorul excepţiei de neconstitutionalitate susţine că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21
referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 20 privind tratatele
internaţionale privind drepturile omului, coroborate cu art. 6, 13 şi 14 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
privind dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv şi
interzicerea discriminării.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 1/1998 nu
conţin nicio prevedere contrară art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 şi 20 din
Constituţie, raportate la art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, nu se poate reţine
încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea cetăţenilor în faţa
iegii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, întrucât
prin textul de lege criticat nu s-a instituit un regim privilegiat
făptuitorului, cum de altfel susţine autorul excepţiei. Se constată că intenţia
legiuitorului a fost aceea de a-i conferi directorului Serviciului de
Informaţii Externe rang de ministru, ceea ce nu contravine dispoziţiilor
constituţionale invocate.
Totodată, se constată că dispoziţiile art. 20 din Legea
fundamentală nu au incidenţă în cauză, nefiind vorba de nicio neconcordanţă
între pactele şi tratatele privitoare la drepturile omului, la care România
este parte, şi legile interne. De asemenea, prin dispoziţiile art. 6 alin. (1)
fraza întâi din Legea nr. 1/1998 nu îi este îngrădit părţii vătămate dreptul la
un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
In realitate, critica adusă textului nu priveşte
constituţionalitatea acestuia, ci modul său de interpretare şi aplicare pentru
stabilirea instanţei judecătoreşti competente să soluţioneze cauza după calitatea
făptuitorului. Or, după cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa
sa, interpretarea conţinutului unei norme juridice, ca fază indispensabilă
procesului de aplicare a legii la situaţiile de fapt deduse judecăţii, este de
competenta exclusivă a instanţelor
judecătoreşti. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar
însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea
ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit
cărora justiţia se realizează prin Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin
celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 alin. (1), fraza întâi din Legea nr. 1/1998 privind
organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, excepţie
ridicată de Ionel Dragomir în Dosarul nr. 8.418/299/2006 al Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 noiembrie
2006.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu