Decizia Nr.875 din 28.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) prima liniuţă teza a doua şi liniuţa a patra din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Şerban Valentin Mişicu în Dosarul nr. 1.915/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.658D/2010.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei personal şi asistat de avocat Alexandru Dinu Baltasiu, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.832D/2010, nr. 3.949D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 4.282D/2010 şi nr. 4.416D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Florinela Râlea, Orosz Adalbert, Ana Mocanu Suciu, Ileana Drăgulescu şi de Societatea Comercială „Alumil Rom Industry“ - S.A. din Bucureşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.516D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Sorin Emil Muthu.La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului excepţiei, avocatul Dan Codruţ Toma, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.658D/2010, nr. 3.832D/2010, nr. 3.949D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 4.282D/2010, nr. 4.416D/2010 şi nr. 4.516D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Avocatul Alexandru Dinu Baltasiu consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Avocatul Dan Codruţ Toma se opune conexării dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, deliberând, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 4.516D/2010, nr. 4.416D/2010, nr. 4.282D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 3.949D/2010 şi nr. 3.832D/2010 la Dosarul nr. 3.658D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului Alexandru Dinu Baltasiu, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine că modul de stabilire a taxelor judiciare de timbru creează o discrepanţă între dreptul statului de a aplica impozite şi drepturile cetăţenilor prevăzute de Legea fundamentală.Avocatul Dan Codruţ Toma solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în Cauza Flaminio Costa v. E.N.E.L. şi hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Weissman împotriva României.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Consideră că partea interesată poate solicita reducerea taxei de timbru sau, după caz, eşalonarea sau amânarea plăţii acesteia. În final arată că jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional este în deplină concordanţă cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.Având cuvântul în replică, cei doi avocaţi arată că, pe de-o parte, moştenitorii de drept nu pot beneficia de dreptul lor din cauza cuantumului excesiv al taxei judiciare de timbru, iar, pe de altă parte, nu toate persoanele intră în categoria celor care pot solicita reducerea taxei de timbru sau, după caz, eşalonarea sau amânarea plăţii acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 17 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.915/299/2010, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) prima liniuţă teza a doua şi liniuţa a patra din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Şerban Valentin Mişicu.Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.945/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicată de Florinela Râlea.Prin Încheierea din 21 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 717/234/2009, Judecătoria Gheorgheni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicată de Orosz Adalbert.Prin Încheierea din 15 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.427/306/2010, Judecătoria Sibiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicată de Ana Mocanu Suciu.Prin Încheierea din 7 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 16.675/325/2009, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicată de Ileana Drăgulescu.Prin Încheierea din 18 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 18.070/303/2009, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alumil Rom Industry“ - S.A. din Bucureşti.Prin Încheierea din 22 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 11.693/299/2010, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicată de Sorin Emil Muthu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile criticate contravin principiului egalităţii în faţa legii, deoarece caracterul neevaluabil în bani al cererii de partaj succesoral este tratat diferit de legiuitor în raport cu celelalte cereri neevaluabile în bani. Stabilirea unor taxe de timbru injuste şi exorbitante constituie o piedică efectivă a accesului la serviciile oferite de justiţie, încălcându-se, astfel, prevederile art. 53 din Constituţie. Autorităţile au obligaţia de a asigura aşezarea justă a sarcinilor fiscale ca parte a sistemului legal de impuneri, statul neputând stabili în mod arbitrar cuantumul taxelor de timbru. Stabilirea unor taxe de timbru foarte mari calculate în raport de masa succesorală goleşte de conţinut înseşi drepturile conferite cetăţenilor prin dispoziţiile art. 21 din Constituţie. Se susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21, deoarece prin instituirea unor taxe judiciare de timbru excesive în materia partajului unor bunuri care au făcut obiectul unei proceduri succesorale notariale sau altei proceduri în cadrul căreia s-au achitat taxele pentru transferul proprietăţii se instituie, indirect, o piedică în realizarea unui drept fundamental. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, iar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituind o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie. Cuantumul excesiv al taxelor de timbru în materie de partaj apare ca nejustificat de ridicat, raportat la cuantumul taxelor de timbru în cazul cererilor evaluabile în bani.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Judecătoria Gheorgheni, Judecătoria Sibiu - Secţia civilă, Judecătoria Timişoara şi Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu următorul conţinut: „Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]c)cereri pentru:

– stabilirea calităţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;

– cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

– cereri de reducţiune a liberalităţilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducţiunea liberalităţilor;

– cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.Separat de această taxă, dacă părţile contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condiţiile art. 2 alin. (1).“ În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 41 alin. (2) referitoare la munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 46 referitoare la dreptul la moştenire, art. 47 referitoare la nivelul de trai şi art. 49 referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 referitoare la contribuţiile financiare şi art. 75 referitoare la sesizarea camerelor. De asemenea, autorul excepţiei invocă şi prevederile art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, şi Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, a statuat că accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985 pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. De asemenea, Curtea a mai reţinut că, pentru aceleaşi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere principiului potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală. Considerentele reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Şerban Valentin Mişicu în Dosarul nr. 1.915/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Florinela Râlea în Dosarul nr. 1.945/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Orosz Adalbert în Dosarul nr. 717/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni, de Ana Mocanu Suciu în Dosarul nr. 2.427/306/2010 al Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, de Ileana Drăgulescu în Dosarul nr. 16.675/325/2009 al Judecătoriei Timişoara, de Societatea Comercială „Alumil Rom Industry“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 18.070/303/2009 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi de Sorin Emil Muthu în Dosarul nr. 11.693/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 iunie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu