DECIZIE Nr. 87 din 3 octombrie 1995
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 251 din 1 noiembrie 1995
Ioan Muraru - presedinte
Mihai Constantinescu - judecator
Ioan Deleanu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol solutionarea recursului declarat de Societatea Comerciala
"Hercules" - S.A. Alba Iulia impotriva Deciziei nr. 16, pronuntata de
Curtea Constitutionala la data de 7 februarie 1995.
Dezbaterile au avut loc in sedinta din 12 septembrie 1995, in prezenta
recurentei Societatea Comerciala "Hercules" - S.A. Alba Iulia, a
intimatei Societatea Comerciala "Parc" - S.R.L. Alba Iulia si, in
lipsa intimatului, Consiliul Judetean Alba, legal citat, si au fost consemnate
in incheierea de la aceeasi data, cand pronuntarea a fost amanata la data de 19
septembrie 1995, la 26 septembrie 1995 si apoi la 3 octombrie 1995.
CURTEA,
examinand actele si lucrarile dosarului, constata:
Prin Decizia nr. 16 din 7 februarie 1995, Curtea Constitutionala a respins
ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a art. 11 si 19 din Legea
contenciosului administrativ nr. 29/1990, invocata de Societatea Comerciala
"Hercules" - S.A. Alba Iulia in Dosarul nr. 706/1994 al Curtii de
Apel Alba Iulia.
Impotriva acestei decizii, Societatea Comerciala "Hercules" -
S.A. Alba Iulia a declarat recurs pentru doua motive, care, in esenta, sunt
urmatoarele:
- neconstitutionalitatea prevederilor art. 11 din Legea nr. 29/1990,
intrucat legiuitorul a omis sa reglementeze si posibilitatea instantei de
contencios administrativ de a da o hotarare pentru recunoasterea
"existentei dreptului subiectiv invocat, in conditiile in care acest drept
se sustine ca reprezinta o categorie juridica distincta si expres prevazuta in
art. 48 alin. (1) din Constitutie";
- neconstitutionalitatea art. 19 din aceeasi lege, deoarece aceasta
prevedere permite "ca unele acte administrative emise dupa decembrie 1989,
dar inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 29/1990, sa nu poata fi anulate
in conditiile Legii contenciosului administrativ".
In temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia de
neconstitutionalitate a fost respinsa ca vadit nefondata, nu s-au mai cerut
punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. S-au
solicitat insa aceste puncte de vedere in scopul solutionarii recursului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera exceptia ca vadit nefondata,
deoarece art. 11 din Legea nr. 29/1990 nu este contrar art. 48 alin. (1) din
Constitutie, "dreptul a carui aparare se urmareste prin actiunea in
contencios" fiind, in toate cazurile, "un drept care exista in
patrimoniul reclamantului", iar art. 19 din aceeasi lege fiind "in
concordanta cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie care consacra
principiul neretroactivitatii legii".
Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand decizia atacata cu recurs, motivele de recurs, raportul intocmit in
cauza si concluziile procurorului, dispozitiile Legii nr. 29/1990 raportate la
prevederile constitutionale, ale Legii nr. 47/1992 si ale Regulamentului de
organizare si functionare a Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
Primul motiv de recurs este neintemeiat. Potrivit art. 144 lit. c) din
Constitutie, exceptia de neconstitutionalitate poate avea ca obiect numai
prevederile legale in vigoare, instituite prin lege sau prin ordonanta. De
aceea, Curtea Constitutionala nu se poate substitui legiuitorului pentru a
institui noi reguli de drept. In consecinta, tinand seama si de practica
jurisdictionala consecventa a Curtii Constitutionale in aceasta privinta,
concretizata in deciziile nr. 1/1992, nr. 19/1993 si nr. 47/1994, rezulta ca
motivul de recurs invocat este contrar statutului constitutional al Curtii. Pe
de alta parte, din dispozitiile art. 48 alin. (1) din Constitutie rezulta ca
dreptul ce se pretinde vatamat trebuie sa existe in patrimoniul reclamantului.
Aceasta constituie o conditie prealabila, nimeni neputand pretinde ca i-a fost
vatamat un drept ce nu-i apartinea. Pe cale de consecinta, actiunea in
contencios nu poate avea ca obiect stabilirea unui drept, intrucat, altminteri,
dintr-o instanta de contencios administrativ s-ar transforma in una de
contencios civil, asa incat sensul prevederii constitutionale a art. 48 alin.
(1) referitoare la "recunoasterea dreptului pretins" este acela ca
numai un drept subiectiv preexistent, vatamat prin fapta comisiva sau omisiva a
autoritatii publice, poate justifica cenzura judecatoreasca a actiunii sau
inactiunii acesteia in cadrul procedurii de contencios administrativ.
In legatura cu cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la
neconstitutionalitatea art. 19 din Legea nr. 29/1990, este de mentionat faptul
ca aceasta lege nu se aplica actelor administrative anterioare intrarii ei in
vigoare, intrucat s-ar incalca principiul neretroactivitatii legii.
Exceptia invocata nu are cum sa-si atinga scopul urmarit, deoarece, chiar
daca dispozitia atacata ar fi declarata neconstitutionala, aceasta nu inseamna
ca noua reglementare a Legii nr. 29/1990 s-ar aplica si actelor administrative
anterioare. Chiar in regimul juridic anterior Constitutiei din 1991,
retroactivitatea nu putea, potrivit art. 1 din Codul civil, sa fie prezumata,
iar in regimul constitutional actual ea nici nu mai poate fi instituita,
potrivit art. 15 din Constitutie.
Fata de considerentele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c)
si ale art. 145 alin. (2) din Constitutie, ale art. 1, 3 si 13 alin. (1) lit.
A.c), art. 23, 25 si 26 din Legea nr. 47/1992, precum si ale art. 26 alin. 2
din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Societatea Comerciala "Hercules" -
S.A. Alba Iulia impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 16 din 7
februarie 1995.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta din 26 septembrie 1995.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat asistent,
Doina Suliman