DECIZIE Nr.
857 din 16 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 549 din 6 august 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Marin Oprea în Dosarul nr. 1.752/1748/2007 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă Dumitru Daniel Oprea,
Dumitru Stan şi Floarea Vasilica. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Părţile prezente solicită respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Invocă
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 13 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.752/1.748/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Marin Oprea.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor
art. 11, art. 20, art. 24 şi art. 125 din Constituţie, precum şi art. 6 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
deoarece instituie judecarea cererii de recuzare în şedinţă secretă şi fără
ascultarea părţilor.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră excepţia neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate
la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie prevederile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit
cărora: „Instanţa decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără
prezenţa părţilor şi ascultând pe judecătorul recuzat".
Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt
cele ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 - Tratatele
internaţionale privind drepturile omului, art. 24 - Dreptul la apărare şi art.
125 - Statutul judecătorilor. Este invocată şi încălcarea art. 6 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea constată că s-a mai
pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalităţii normelor criticate,
în raport cu aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi faţă de susţineri
similare.
Astfel, prin Decizia nr. 1.317 din 2 decembrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 26 februarie
2009, Curtea a reţinut că judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul
cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanţa
pronunţând în şedinţă publică o încheiere asupra recuzării, prin această
reglementare legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi
operative de soluţionare a acestei cereri. Incheierea prin care s-a respins
recuzarea se poate ataca odată cu fondul, instanţa de control judiciar urmând a
reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţă, atunci când
constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Totodată, Curtea a
arătat că cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine stătătoare, având
ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii,
ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este
tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea
accesului la justiţie. Tocmai în considerarea acestui principiu constituţional,
consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut
posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins
cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviinţează
sau se respinge abţinerea, precum şi de aceea prin care se încuviinţează
recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Aceste considerente reţinute de Curte în decizia
menţionată sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată
de Marin Oprea în Dosarul nr. 1.752/1748/2007 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu