DECIZIE Nr.
832 din 8 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 120 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 600 din 12 august 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „As Curier" - S.R.L. din Braşov
în Dosarul nr. 10.669/197/2007 şi de Tiberiu Gheorghe Coprean şi Aurelia
Coprean în Dosarul nr. 11.068/197/2007, ambele dosare înregistrate pe rolul
Judecătoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în dezbatere problema
conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere
identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind
întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune
conexarea Dosarului nr. 1.136D/2008 la Dosarul nr. 535D/2008, care este primul
înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 10.669/197/2007, şi prin Incheierea din 26 februarie 2008,
pronunţată în Dosarul nr. 11.068/197/2007, Judecătoria Braşov a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile
de credit şi adecvarea capitalului, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „As Curier" - S.R.L. din Braşov, respectiv de Tiberiu Gheorghe
Coprean şi Aurelia Coprean.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat recunoaşte
calitatea de titlu executoriu unui înscris sub semnătură privată, cum este
contractul de împrumut încheiat de o instituţie de credit şi o persoană fizică
sau juridică, fără ca acest act să fi fost supus unei minime analize a
legalităţii. Odată consacrat caracterul de titlu executoriu al contractului,
potrivit art. 3711
alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, nu mai este necesară învestirea lui
cu formulă executorie, creditorul putându-se adresa direct propriilor angajaţi,
ce formează Corpul executorilor bancari, pentru a trece la executarea silită a acestui contract.
Aşa fiind, asistăm la o veritabilă justiţie privată pusă la îndemâna instituţiilor
bancare, care sunt în mod vădit privilegiate şi scutite de un minim control al
legalităţii ce ar trebui realizat prin intermediul instanţelor de judecată.
Prin urmare, autorii consideră
că principiul egalităţii în drepturi şi dreptul la un proces echitabil sunt
serios afectate prin poziţia privilegiată de care beneficiază instituţiile
bancare în cadrul raporturilor contractuale cu clienţii lor şi, mai apoi, în
faza executării silite a actelor încheiate de aceste instituţii.
Judecătoria Braşov apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile
părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, care
au următorul conţinut: „Contractele de credit, inclusiv contractele de
garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16
referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi în art. 21 care consacră
liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 372 din Codul de procedură civilă, executarea silită se realizează în
temeiul hotărârilor judecătoreşti şi al înscrisurilor care îndeplinesc
condiţiile prevăzute de lege pentru a constitui titluri executorii. Aşa fiind,
prevederile art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 nu aduc
nimic nou, ci se limitează să dea expresie, într-un domeniu particular,
reglementării cu caracter general, adoptată de legiuitor în limitele
competenţei sale constituţionale.
Curtea constată că, în materia la care se referă
excepţia de neconstituţionalitate, calificarea contractelor încheiate de o
instituţie de credit, care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă ca
fiind titluri executorii, a fost determinată de necesitatea valorificării cu
celeritate a respectivei creanţe, fără a afecta în acest mod vreun drept
fundamental al părţilor. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că
prin încheierea unor asemenea contracte se dă expresie, într-o formă specifică,
acordului de voinţă al părţilor cu privire la clauzele acolo stipulate, pe care
părţile şi le însuşesc în mod liber şi se obligă să le respecte.
In ceea ce priveşte critica
referitoare la încălcarea principiului liberului acces la justiţie, prin
instituirea unei justiţii private, puse la îndemâna instituţiilor bancare,
Curtea reţine că, în măsura în care contractul de credit sau contractul de
garanţie reală sau personală sunt puse în executare silită, potrivit art. 399
alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, acestea pot face obiectul unei
contestaţii la executare. In aceste condiţii, Curtea consideră nefondată
susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia, sub imperiul reglementării
deduse controlului, contractul încheiat de către instituţia de credit scapă
controlului instanţelor judecătoreşti. Mai mult, cu această ocazie, dat fiind
că executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o
instanţă judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv
apărări de fond, împrejurare care este de natură a-i garanta dreptul la un
proces echitabil.
Referitor la pretinsa nesocotire a art. 16 alin. (1) din
Legea fundamentală, Curtea constată că textul de lege
criticat nu creează nicio discriminare între părţile raportului juridic,
întrucât nu se poate reţine o similitudine între situaţia juridică a
debitorilor şi cea a creditorilor, de natură să permită caracterizarea
regimului juridic diferenţiat ce le este aplicabil ca fiind discriminatoriu.
Astfel, posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în anumite condiţii, expres
şi limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-şi apăra drepturile
şi interesele legitime, nu constituie o măsură discriminatorie pozitivă în
favoarea lor, aşa cum consideră autorii excepţiei, ci reprezintă exclusiv o
garanţie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin
determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor
lor legitime.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006
privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „As Curier" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr.
10.669/197/2007 şi de Tiberiu Gheorghe Coprean şi Aurelia Coprean în Dosarul
nr. 11.068/197/2007, ambele dosare înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu