DECIZIE Nr.
821 din 22 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 2 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 476 din 12 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Georgeta Cârciumaru în Dosarul nr.
8.771/280/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală, de Marin
Frunză în Dosarul nr. 1.517/44/2009 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi
de Puiu Vasile în Dosarul nr. 2.213/233/2009 al Judecătoriei Galaţi.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei
Georgeta Cârciumaru. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor
de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 8.004D/2009, nr. 8.029D/2009
şi nr. 8.530D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Autorul excepţiei prezent lasă la aprecierea instanţei
constituţionale conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune
conexării cauzelor.
Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 8.029D/2009 şi nr. 8.530D/2009 la Dosarul
nr. 8.004D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care
solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate
în faţa instanţei de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 28 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr.
8.771/280/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781
alin. 2 teza finală din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată de Georgeta Cârciumaru cu
ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei penale nr. 503 din
25 iunie 2009, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în Dosarul nr.
8.771/303/2008.
Prin Decizia penală nr. 642/r din 21 octombrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 1.517/44/2009, Curtea de Apel Galaţi - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată de Marin Frunză cu ocazia
soluţionării recursului formulat împotriva Incheierii de şedinţă din 7
octombrie 2009, pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 3.308/121/2009,
având ca obiect plângere împotriva rezoluţiei procurorului de netrimitere în
judecată.
Prin Incheierea din 17 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 2.213/233/2009, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781
alin. 2 din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată de Vasile Puiu cu ocazia
soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi
penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 2781 alin.
2 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 1,
4, 15, 16, 21, 24, 53, 124, 126, 129, 131, 132, 133 şi 148, ale art. 11 şi 20
raportate la prevederile art. 1, 6, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1, 2, 6,
7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
In acest sens arată, în esenţă, că, în cazul în care
procurorul ierarhic superior nu soluţionează plângerea în termen de 20 de zile,
persoana vătămată este ţinută, sub sancţiunea decăderii, să se adreseze
instanţei în termen de 20 de zile de la expirarea termenului iniţial de
soluţionare a plângerii de către procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana
vătămată este sancţionată pentru culpa procurorului ierarhic superior, în
condiţiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancţiune pentru
acesta din urmă.
Instanţele de judecată apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorii-raportori, susţinerile autorului excepţiei prezent, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură
penală, cu denumirea marginală „Plângerea în faţa judecătorului împotriva
rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată", dispoziţii
care au următorul conţinut: „In cazul în care prim-procurorul parchetului
sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel,
procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul
prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării
termenului iniţial de 20 de zile."
Acest text de lege este raportat la prevederile
constituţionale ale art. 1 privind statul român, ale art. 4 privind egalitatea
între cetăţeni, ale art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor,
libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în
drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24
privind dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea
justiţiei, ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti, ale art. 129 privind
folosirea căilor de atac, ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului
Public, ale art. 132 privind statutul procurorilor, ale art. 133 referitoare la
rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii şi ale art. 148
privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi ale art. 11 cu privire la
dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la tratatele
internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 1
referitoare la obligaţia de a respecta drepturile omului, ale art. 6 privind
dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 referitoare la interzicerea
discriminării şi ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De
asemenea sunt invocate prevederile art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile alin. 2 al art. 2781 din Codul de procedură
penală reglementează dreptul persoanei vătămate de a formula plângere direct la
instanţa de judecată în cazul în care procurorul nu se conformează prevederilor
art. 277 din Codul de procedură penală, potrivit cărora „procurorul este
obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi
să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost
rezolvată", precum şi termenul de formulare a plângerii în această
situaţie.
Dispoziţiile art. 2781 alin. 2 din Codul de
procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios
constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi
din actele normative internaţionale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de
critici similare. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 901 din 16
septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731
din 29 octombrie 2008, şi Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009, prin care
Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, pentru
motivele acolo arătate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi
considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în
cauza de faţă.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Georgeta Cârciumaru în Dosarul nr. 8.771/280/2008 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală, de Marin Frunză în Dosarul nr.
1.517/44/2009 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi de Puiu Vasile în
Dosarul nr. 2.213/233/2009 al Judecătoriei Galaţi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 iunie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman