DECIZIE Nr.
819 din 2 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru
modificarea altor legi
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 745 din 2 noiembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marilena Mincă - procuror
Florentina Geangu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (3) din Legea
nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală,
precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Cătălina Buzdugă
în Dosarul nr. 5.513/39/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
penală.
La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei,
apărătorul ales, lipsind celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de
judecată, preşedintele Curţii acordă cuvantul reprezentantului autoarei excepţiei. Acesta pune concluzii de
respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate privind
dispoziţiile art. III alin. (3) teza întai din Legea
nr. 356/2006, ca urmare a constatării
neconstituţionalităţii acestui text de lege printr-o decizie pronunţată de
Curtea Constituţională ulterior sesizării sale cu soluţionarea acestei
excepţii. Cat priveşte
dispoziţiile art. III alin. (3) teza a doua din Legea nr. 356/2006, solicită
admiterea excepţiei, deoarece aceste dispoziţii în mod vădit retroactivează şi
totodată înlătură aplicarea unei legi mai favorabile.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece
dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale
invocate.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 9 martie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 5.513/39/2005, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III
alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de
procedură penală, precum şi pentru modificarea
altor legi, excepţie ridicată de Cătălina Buzdugă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile art. III alin. (3) din
Legea nr. 356/2006 aduc atingere principiului aplicării legii penale mai
favorabile prevăzut în art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece „stabileşte
competenţa de judecată pentru fapte săvarşite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 356/2006, ceea ce
are un vădit caracter retroactiv. De vreme ce Curtea de Apel nu mai este
competentă să judece infracţiunile comise de notarii publici, ca primă
instanţă, nu se poate să fie considerată, totuşi, competentă doar pentru faptul
că aceasta a început judecarea cauzei. De altfel, această retroactivitate este
mai pregnantă în fraza finală a art. III alin. (3), care prevede că, dacă
apelul sau recursul casează hotărarea pronunţată şi dispune rejudecarea cauzei, cauza se va rejudeca
potrivit Legii nr. 356/2006". De asemenea, consideră că „noua reglementare
a art. 281 lit. b)
pct. 1 din Codul de procedură penală, astfel cum a
fost modificat prin art. I pct.
13 din Legea nr. 356/2006, potrivit căreia notarii publici nu mai sunt judecaţi
în primă instanţă de curţile de apel, constituie o lege mai favorabilă pentru
notarii publici".
Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie - Secţia penală consideră că
dispoziţiile art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 „nu aduc atingere
dispoziţiilor constituţionale, acestea reprezentand norme speciale menite a asigura continuitatea în soluţionarea
cauzelor penale, fără a se aduce atingere legalităţii procesului penal şi
principiilor consacrate prin Constituţie".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă ca urmare a modificărilor
aduse art. 281 lit.
b) pct. 1 din Codul de procedură penală prin Legea nr. 79/2007, astfel încat, în prezent, competenţa curţilor de apel
se extinde şi asupra infracţiunilor săvarşite de notarii publici.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile
legale criticate „sunt norme procedurale tranzitorii de imediată aplicare şi
produc efecte pentru viitor, de la data intrării în vigoare a legii. In plus,
legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli
speciale de procedură, dispoziţiile legale supuse controlului de
constituţionalitate fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 126 alin.
(2) din Constituţie, care lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea
competenţei şi a procedurii de judecată".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului,
susţinerile autorului excepţiei, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru
modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru
modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006,
care au următorul cuprins: „Cauzele aflate în curs de judecată la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor continua să fie judecate de instanţele
competente, potrivit dispoziţiilor aplicabile anterior acestei date. In caz de
admitere a apelului sau a recursului, dacă se dispune desfiinţarea sau, după
caz, casarea hotărarii şi rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanţa
competentă, potrivit prezentei legi."
In opinia autoarei excepţiei de
neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine prevederilor
constituţionale ale art. 15 alin. (2), care prevăd că legea dispune pentru
viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:
I. Dispoziţiile art. III alin.
(3) teza întai din Legea nr.
356/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel,
ulterior sesizării sale cu soluţionarea prezentei excepţii, prin Decizia nr.
610 din 20 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 474 din 16 iulie 2007,
Curtea a constatat că acestea sunt neconstituţionale pentru motivele acolo
reţinute.
In consecinţă, în speţa ce face obiectul prezentei decizii, avand în vedere prevederile art. 29
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora nu pot face obiectul unei
excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile constatate ca fiind
neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii, rezultă că, în temeiul alin. (6) din aceIaşi articol,
excepţia de neconstituţionalitate a art. III alin. (3) teza întai din Legea nr. 356/2006 a devenit
inadmisibilă.
II. Cu privire la susţinerile
autoarei excepţiei referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. III
alin. (3) teza a doua din Legea nr. 356/2006, Curtea constată că, ulterior
sesizării, s-a produs o nouă modificare a competenţei prin Legea nr. 79/2007
pentru modificarea şi completarea art. 281 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 225 din 2
aprilie 2007, astfel încat, în prezent, competenţa
Curţii de Apel se extinde şi asupra infracţiunilor săvarşite de Judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de
procurorii de la parchetele care funcţionează pe langă aceste instanţe, precum şi de
avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari
ai Curţii de Conturi".
Avand în vedere aceste noi
modificări legislative şi ţinand
seama de faptul că ele sunt de imediată aplicare, Curtea constată că
susţinerile autoarei excepţiei nu pot fi reţinute.
In ceea ce priveşte fondul excepţiei se constată că
prin dispoziţiile art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea
şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor
legi, legiuitorul a asigurat posibilitatea soluţionării cauzelor penale într-un
termen rezonabil, acestea continuand să fie judecate tot de instanţele competente anterior legii de
modificare, însă acest fapt nu este de natură să ducă la concluzia că este
încălcat principiul legii penale mai favorabile, prevăzut de dispoziţiile art.
15 alin. (2) din Constituţie. Legea procesual penală este caracterizată de
principiul activităţii legii, fiind de imediată aplicare.
Deşi legea penală, prin excepţie, poate retroactiva,
este cazul legii penale mai favorabile, în cauză este invocată o lege procesual
penală care, astfel cum s-a arătat, este caracterizată de principiul
activităţii legii.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit.A.d)şi ai art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (3) teza întai din Legea nr. 356/2006 pentru
modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru
modificarea altor legi, excepţie ridicată de Cătălina Buzdugă în Dosarul nr.
5.513/39/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (3) teza a doua din Legea
nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală,
excepţie ridicată de aceeaşi autoare în aceIaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu