DECIZIE Nr.
807 din 3 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720 1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 562 din 25 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Gilmet" - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 9.223/63/2007 al
Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 28 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 9.223/63/2007, Tribunalul Dolj - Secţia comercială a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 7201 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Gilmet" - S.R.L. din Craiova.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă
prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), art. 44 alin. (1) şi
(2) şi ale art. 53, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In acest sens,
arată că dispoziţiile de lege atacate, pe de o parte, îngrădesc exercitarea
dreptului la acţiune, impunând condiţia îndeplinirii procedurii concilierii
anterior sesizării instanţei, iar pe de altă parte, modifică termenele generale şi speciale de
prescripţie, în sensul că acestea se scurtează cu timpul necesar îndeplinirii
procedurii concilierii.
Tribunalul Dolj - Secţia
comercială apreciază că art. 7201 din Codul de procedură civilă nu
contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 7201 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „In
procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de
introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca
soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
In scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca
partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal,
precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se
va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex,
fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului
actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face şi prin
înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.
Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate
potrivit alin. 2.
Rezultatul concilierii se va consemna într-un
înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului
şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.
Inscrisul despre
rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării
prevăzute la alin.2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se
anexează la cererea de chemare în judecată."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de
lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale din art.
21 alin. (1) şi (2) privitoare la accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1)
şi (2) referitoare la dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 6 paragraful 1
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că s-a mai pronunţat, prin numeroase decizii, asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, prin raportare la
aceleaşi prevederi constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 559 din 7 iunie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, Decizia nr. 361
din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 29 mai 2006, şi Decizia nr.
335 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19
octombrie 2004, Curtea a statuat că prin instituirea procedurii prealabile de
conciliere legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul
celerităţii soluţionării litigiilor dintre părţi - mai pregnant în materie comercială
- şi să degreveze activitatea instanţelor de judecată. Rolul normei procedurale
criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere
părţilor posibilitatea de a se înţelege asupra eventualelor pretenţii ale
reclamantului, fără implicarea autorităţii judecătoreşti competente. Faţă de
aceste raţiuni majore, condiţionarea sesizării instanţei de parcurgerea
procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o
îngrădire a accesului liber la justiţie, în accepţiunea prohibită de
prevederile constituţionale de referinţă, atâta vreme cât partea interesată
poate sesiza instanţa judecătorească cu cererea de chemare în judecată.
Pentru aceleaşi considerente, dispoziţiile art. 7201 din Codul de procedură civilă sunt
în concordanţă cu prevederile constituţionale referitoare la dreptul de
proprietate privată şi cu cele privind restrângerea exerciţiului unor drepturi
sau al unor libertăţi, precum şi cu reglementările cuprinse în art. 6
paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, judecat într-un termen
rezonabil.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia adoptată şi argumentele ce
au stat la baza deciziilor menţionate se menţin si în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Gilmet" - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 9.223/63/2007 al
Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman