Decizia Nr.801 din 21.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandru Poosz în Dosarul nr. 1.465/83/2010 al Tribunalului Satu Mare - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.885D/2010 având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, ridicată de Nicolina Ciobotaru, prin mandatar, în Dosarul nr. 906/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dovada de comunicare a procedurii de citare cu autorul Nicolina Ciobotaru s-a întors cu menţiunea „destinatar decedat“ şi că la dosar s-a depus o cerere prin care mandatarul acestuia solicită judecarea în lipsă.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea consideră că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul celor reţinute de Curte în jurisprudenţa sa.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 4 iunie 2010 şi 11 mai 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.465/83/2010 şi nr. 906/91/2010, Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă şi Tribunalul Vrancea - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a), respectiv art. 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Alexandru Poosz şi Nicolina Ciobotaru, prin mandatar, în cauze având ca obiect acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, în care s-a invocat, în temeiul textului de lege criticat, excepţia lipsei calităţii procesuale active a primului autor, precum şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii introduse de cel de-al doilea autor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie, art. 46 privind dreptul la moştenire şi art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei, deoarece creează discriminări între clasele de moştenitori, restrângând nejustificat beneficiarii despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 221/2009.Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece printr-o dispoziţie dintr-o lege ordinară se restrânge categoria moştenitorilor îndreptăţiţi la beneficiul măsurilor reparatorii.Tribunalul Vrancea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, ajungând la concluzia, prin folosirea argumentelor de interpretare sistematică şi analogică cu alte prevederi legale, că „interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 nu poate conduce la soluţia că soţul sau descendenţii celui condamnat ar putea beneficia de dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de cel condamnat“.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009.Dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, dispoziţiile modificatoare având următoarea redactare: Articolul ILegea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic; 2. 5.000 de euro pentru soţul/soţia şi descendenţii de gradul I; 3. 2.500 de euro pentru descendenţii de gradul al II-lea; Articolul I pct1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 modifică şi completează dispoziţiile de lege criticate, prin introducerea a 3 puncte ce stabilesc plafoane maxime ale cuantumului despăgubirilor, iar fraza a doua a art. 5 alin. (1) lit. a) din lege a fost preluată şi completată prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 referitor la introducerea unui nou alineat al art. 5, şi anume alin. (1¹). Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanţa de contencios constituţional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării. Or, dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010, cuprind două soluţii legislative distincte, şi anume: pe de-o parte, teza întâi privind acordarea unor despăgubiri (soluţie legislativă preluată şi de dispoziţiile modificatoare), iar pe de altă parte, teza a doua, adică pct. 1-3 ale lit. a), referitoare la plafonarea cuantumului acestor despăgubiri (soluţie legislativă introdusă prin dispoziţiile modificatoare). Întrucât în cauza de faţă autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică faptul că soluţia legislativă de acordare a despăgubirilor [soluţie cuprinsă şi în dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, în forma anterioară modificării] priveşte numai anumite categorii de moştenitori beneficiari ai acestora, se constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşadar, numai dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009, modificate prin art. XIII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, potrivit cărora:
(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:a)acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:[...] Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie, art. 46 privind dreptul la moştenire şi art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 reglementează soluţia legislativă de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, ce pot fi cerute de orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acesteia, de soţul sau de descendenţii săi până la gradul al II-lea inclusiv. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică limitarea, de către textul de lege supus controlului de constituţionalitate, a categoriilor de moştenitori beneficiari ai despăgubirilor. Or, Curtea constată că ulterior sesizării sale, prin deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 sunt neconstituţionale. Având în vedere cele arătate, precum şi critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate care se referă la limitarea categoriilor de moştenitori beneficiari ai despăgubirilor, Curtea constată că declararea ca neconstituţională a soluţiei legislative de acordare a despăgubirilor priveşte şi categoriile de beneficiari ai acestora. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“. Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. De altfel, în acest sens, s-a mai pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 1.578 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 24 ianuarie 2011. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Alexandru Poosz şi Nicolina Ciobotaru, prin mandatar, în dosarele nr. 1.465/83/2010 şi nr. 906/91/2010 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia civilă şi, respectiv, Tribunalului Vrancea - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 iunie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu