Decizia Nr.786 din 27.09.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 6-a - „Calculul pensiilor“ din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Mihail-Mugur-Păstorel Lazăr în Dosarul nr. 55.593/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 183D/2012.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi modificarea legii în privinţa calculului pensiei. În acest sens, arată că nivelul pensiei rezultat în urma aplicării textelor de lege criticate este foarte mic. Această situaţie este explicată de faptul că statul nu dispune de fonduri suficiente pentru a asigura plata unor pensii mai mari, însă o atare împrejurare este imputabilă tot statului, întrucât nu a administrat în mod corect anumite proprietăţi de care dispunea.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că, în realitate, autorul acesteia urmăreşte modificarea prevederilor de lege criticate, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 55.593/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 6-a - „Calculul pensiilor“ din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.Excepţia a fost ridicată de Mihail-Mugur-Păstorel Lazăr cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile de lege criticate, care stabilesc modul de calcul al pensie, aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent. Astfel, consideră că, asemănător reglementării anterioare, calculul pensiei ar trebui să se facă în raport cu veniturile realizate în ultimii ani de activitate, iar nu în raport cu veniturile realizate pe întreaga perioadă de cotizare.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile capitolului IV secţiunea a 6-a - „Calculul pensiilor“ din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000.Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate contravin art. 47 alin. (1) din Constituţie referitor la dreptul la un nivel de trai decent.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, anterior sesizării sale, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.Având în vedere, însă, cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu privire la competenţa instanţei de contencios constituţional de a se pronunţa asupra textelor de lege modificate ori abrogate dar care continuă să-şi producă efecte în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii textelor de lege cu care a fost sesizată.Astfel, Curtea constată că, în esenţă, criticile autorului excepţiei de neconstituţionalitate vizează condiţiile de calcul al pensiei, considerând că reglementarea ar fi fost mai bună dacă punctajul mediu anual s-ar fi raportat doar la ultimii ani de activitate, iar nu la întreaga perioadă de cotizaţie. De asemenea, consideră că pensia ar trebui să aibă un cuantum mai mare, care să satisfacă mai bine nevoile pensionarilor.Faţă de această critică, Curtea reţine că, în realitate, autorul excepţiei urmăreşte modificarea prevederilor de lege criticate, aspect ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.De altfel, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, stabilirea condiţiilor şi criteriilor de acordare a dreptului la pensie, inclusiv a modalităţilor de calcul al pensiei revine competenţei exclusive a legiuitorului. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului pensiei, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.În sensul celor arătate este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 346 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 3 aprilie 2009, dar şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, instanţa de la Strasbourg a statuat că pensia constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunţată în cauza „Stec şi alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii“, paragraful 53 şi Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în cauza „Muñoz Diaz contra Spaniei“, a reţinut însă că art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie nu presupune şi dreptul de a dobândi o pensie de un anumit cuantum. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În acelaşi sens, prin Hotărârea din 7 februarie 2012, pronunţată în cauza „Frimu şi alţii contra României“, paragraful 41, Curtea a reţinut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.În sfârşit, Curtea constată că şi celelalte susţineri ale autorului excepţiei referitoare la modul în care statul a administrat anumite proprietăţi sunt inadmisibile. Astfel, pe calea controlului de constituţionalitate a legilor, Curtea realizează o analiză a conformităţii actelor normative cu prevederile constituţionale, neavând atribuţia, în spiritul principiului separaţiei puterilor în stat, de a sancţiona politica statului în diverse domenii ce nu fac obiectul reglementării analizate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 6-a - „Calculul pensiilor“ din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Mihail-Mugur-Păstorel Lazăr în Dosarul nr. 55.593/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea