DECIZIE   Nr. 78 din 25 iunie 1996

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 172 din  1 august 1996

    Ioan Muraru              - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Mihai Constantinescu     - judecator
    Ioan Deleanu             - judecator
    Florin Bucur Vasilescu   - judecator
    Raul Petrescu            - procuror
    Florentina Geangu        - magistrat-asistent

    Pe rol, solutionarea recursului declarat de Stanescu Rodica Ileana impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 49 din 30 aprilie 1996.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura este legal indeplinita.
    Magistratul-asistent face referatul cauzei.
    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele completului da cuvantul procurorului, care pune concluzii de respingere a recursului, apreciind ca decizia de fond este temeinica si legala.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Decizia nr. 49/1996, Curtea Constitutionala a respins ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a Decretului nr. 648/1964 privind exproprierea si trecerea in proprietatea statului a unor imobile din orasul Iasi, invocata de Stanescu Rodica Ileana, fosta proprietara a unuia dintre aceste imobile. Pentru a pronunta aceasta solutie, s-a retinut ca solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate nu este de competenta Curtii Constitutionale. Decretul nr. 648/1964 este anterior Constitutiei din anul 1991, iar dupa adoptarea acesteia nu s-au stabilit, pe baza lui, raporturi juridice noi, imobilul in litigiu fiind preluat de catre stat imediat dupa exproprierea sa. Totodata, s-a apreciat ca nu este posibila constatarea neconstitutionalitatii Decretului nr. 648/1964 nici in temeiul criteriului ierarhic. al suprematiei Constitutiei, deoarece ar insemna sa se confere regimului constitutional actual un efect retroactiv, ceea ce ar reprezenta o incalcare a principiului neretroactivitatii legii, prevazut la art. 15 alin. (2) din Constitutie. Pe cale de consecinta, prevederile Constitutiei din anul 1991 nu pot desfiinta modalitatea in care legea anterioara a constituit dreptul de proprietate al statului asupra imobilului in litigiu.
    Impotriva Deciziei nr. 49/1996, Stanescu Rodica Ileana a declarat recurs. In motivarea acestuia s-au invocat urmatoarele argumente:
    - prevederile art. 41 din Constitutie privind asigurarea si ocrotirea in mod egal, indiferent de titular, a proprietatii private trebuie interpretate, potrivit art. 20 din legea fundamentala, in concordanta cu prevederile art. 17 pct. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in care se precizeaza ca nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa, considerand ca exproprierea contestata a fost un act abuziv;
    - principiul neretroactivitatii legii a fost aplicat in practica jurisdictionala a Curtii - cum ar fi Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/l993 privind dispozitiile Codului penal referitoare la avutul obstesc si Decizia nr. 20/1993 privind neconstitutionalitatea dispozitiilor unor decrete de expropriere - intr-un mod care a permis constatarea ca neconstitutionale si abrogate a unor prevederi anterioare Constitutiei din anul 1991, ceea ce a solicitat si recurenta prin exceptia invocata.
    Deoarece solutionarea exceptiei s-a facut in temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fara citarea partilor, dupa declararea recursului s-au solicitat, conform art. 24 alin. (3) din aceeasi lege, punctele de vedere ale Camerei Deputatilor, Senatului si Guvernului.
    In punctul sau de vedere, Guvernul considera temeinica Decizia nr. 49/1996 si nefondata exceptia, solicitand respingerea recursului deoarece, pe de o parte, practica jurisdictionala a Curtii in materie de exproprieri nu este aplicabila in speta, aceasta practica avand ca obiect neconstitutionalitatea art. 4 din Decretul nr. 467/1979, in prezent abrogat, pe cand exproprierea imobilului in litigiu s-a intemeiat pe Decretul nr. 545/1958, potrivit caruia o data cu exproprierea se constituia si dreptul de proprietate al statului. Pe de alta parte se arata ca imobilul respectiv a fost efectiv preluat de catre stat dupa exproprierea sa, iar ulterior adoptarii Constitutiei din anul 1991 nu s-au stabilit raporturi juridice noi privind proprietatea acelui imobil.
    Camerele Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile Decretului nr. 648/1964, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine:
    Primul motiv de recurs este neintemeiat si urmeaza a fi respins. Intr-o interpretare sistematica a Constitutiei, intr-adevar dispozitiile art. 41 urmeaza a fi interpretate si aplicate prin coroborare cu prevederile art. 20, care se refera si la dispozitiile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Aceasta interpretare este aplicabila insa numai in ce priveste controlul constitutionalitatii dispozitiilor legale supuse regimului constitutional actual, cu atat mai mult cu cat Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost incorporata in legislatia nationala numai in temeiul Constitutiei din anul 1991, prin art. 20. Prevederile Decretului nr. 648/1964 nu sunt supuse regimului constitutional actual, deoarece, asa cum corect s-a retinut prin decizia atacata, pe baza lor nu s-au stabilit raporturi juridice noi dupa adoptarea Constitutiei din anul 1991, imobilul revendicat fiind preluat efectiv in administrarea unitati locative specializate prin Decizia nr. 1095 din 14 decembrie 1964 a fostului Sfat popular al orasului Iasi, data la care deci era deja constituit dreptul de proprietate al statului.
    Nici cel de-al doilea motiv de recurs privind practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale referitoare la legislatia anterioara Constitutiei din anul 1991 nu este intemeiata. Este de mentionat ca aceasta practica nu incalca principiul neretroactivitatii legii, ea referindu-se la acte normative pe baza carora s-au stabilit raporturi juridice noi, dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, pe cand, in speta, imobilul fiind preluat de stat o data cu exproprierea sa, prin ipoteza nu pot exista asemenea raporturi legate de constituirea dreptului de proprietate al statului. De aceea, principiul neretroactivitatii legii, asa cum s-a statuat prin decizia recurata, fiind aplicabil si prevederilor constitutionale, impiedica desfiintarea dreptului de proprietate al statului, constituit in temeiul unui act normativ preconstitutional. Solutiile pronuntate de Curtea Constitutionala si considerentele avute in vedere la declararea ca neconstitutionale a unor decrete de expropriere la care face referire recurenta - Decizia nr. 20/1993 - nu sunt aplicabile in cauza de fata, deoarece regimul juridic este diferit. Decretele de expropriere declarate neconstitutionale au fost emise in baza Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, abrogata prin Decretul-lege nr. 1/1989, si a Decretului nr. 467/1979, abrogat prin Legea nr. 33/1994, care in art. 4 prevedea ca imobilele expropriate trec in proprietatea statului la data preluarii efective in vederea demolarii. Rezulta ca, in aceste situatii, dreptul de proprietate al statului nu se constituia la data emiterii decretului de expropriere, cum este cazul in speta, ci la data emiterii actului administrativ de preluare. Asa incat, daca acest act nu a fost emis pana la intrarea in vigoare a Constitutiei din anul 1991, s-a putut pune problema neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 4 din Decretul nr 467/1979, raportate la prevederile art. 41 din Constitutie.
    Avand in vedere considerentele expuse, prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 si ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge recursul declarat de Stanescu Rodica Ileana impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 49 din 30 aprilie 1996.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 25 iunie 1996.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
          prof. univ. dr. IOAN MURARU

          Magistrat-asistent,
          Florentina Geangu