DECIZIE   Nr. 747 din 13 septembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 2 alin. 1 teza intai din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 745 din 2 noiembrie 2007

Ioan Vida                                      - preşedinte

Nicolae Cochinescu                     -judecător

Aspazia Cojocaru                         -judecător

Acsinte Gaspar                            -judecător

Petre Ninosu                                -judecător

Ion Predescu                                -judecător

Puskas Valentin Zoltan                -judecător

Tudorel Toader                             -judecător

Augustin Zegrean                         -judecător

Ion Tiucă                                      - procuror

Cristina Cătălina Turcu                - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2812alin. 1 teza întai din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dan Radu Nicoară în Dosarul nr. 4.322/4/2006 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă.

La apelul nominal se prezintă apărătorul autorului excepţiei, cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvantul pe fond.

Apărătorul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, arătand că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece reluarea judecăţii în vederea completării hotărarii are loc după desistarea instanţei, fără ca părţilor să le fie garantate aceleaşi mijloace procesuale ca într-o cale de atac. Culpa instanţei de a nu se pronunţa pe un capăt de cerere ar putea fi corectată într-o cale de atac, şi nu prin completarea hotărarii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că prin textul de lege criticat s-a urmărit soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi evitarea promovării unei noi căi de atac.

CURTEA,

avand în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 18 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 4.322/4/2006, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2812 alin. 1 teza întai din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost ridicată de Dan Radu Nicoară într-o cauză în care s-a formulat o cerere de completare a unei sentinţe civile.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucat completarea hotărarii judecătoreşti reprezintă o judecată distinctă de cea finalizată prin hotărarea omisivă, iar această nouă procedură ar trebui să se desfăşoare în faţa unei instanţe de control judiciar, şi nu în faţa instanţei care, prin pronunţarea unei hotărari în cauză, s-a dezînvestit.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece procedura de completare a hotărarii este una contradictorie, părţile avand în egală măsură posibilitatea să îşi exercite dreptul la apărare.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că textul de lege criticat instituie norme procedurale de aplicabilitate generală, fără a avea niciun efect asupra dreptului substanţial al părţilor din proces. Instituţia completării hotărarilor judecătoreşti reprezintă o modalitate eficientă prin care se permite părţii interesate să solicite instanţei completarea hotărarii judecătoreşti, ca alternativă la calea de atac a revizuirii, fiind, în aceIaşi timp, o modalitate prin care legiuitorul a încercat să asigure soluţionarea rapidă a cauzelor aflate pe rolul instanţelor.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinand încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2812 alin. 1 teza întai din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „Dacă prin hotărarea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărarii în aceIaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărari[..]."

Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la următoarele dispoziţii din Legea fundamentală: art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 126 privind instanţele judecătoreşti şi art. 129 referitor la folosirea căilor de atac.

Examinand excepţia, Curtea constată că prin Decizia nr. 644 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, s-a reţinut că textul de lege criticat reprezintă norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul competenţei sale constituţionale, atribuită potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Totodată, Curtea a mai statuat că, prin instituţia îndreptării, lămuririi şi completării unei hotărari judecătoreşti, legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea în soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, evitand exercitarea unei căi de atac pentru repararea omisiunii instanţei, atunci cand aceasta priveşte erori materiale şi nu are incidenţă asupra fondului dreptului substanţial dedus judecăţii.

Cu acest prilej, Curtea mai reţine că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Legea fundamentală, deoarece, potrivit art. 2812 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cererea de completare a hotărarii judecătoreşti se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor. Acestea au, aşadar, posibilitatea de a-şi formula toate apărările pe care le consideră necesare.

Prevederile art. 124, 126 şi 129 din Constituţie nu au incidenţă în speţă, întrucat, aşa cum a reţinut Curtea, instituţia completării hotărarii judecătoreşti priveşte erori materiale şi nu are incidenţă asupra fondului dreptului substanţial dedus judecăţii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2812alin. 1 teza întai din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dan Radu Nicoară în Dosarul nr. 4.322/4/2006 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu