DECIZIE Nr.
738 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 din Legea locuintei nr. 114/1996
si ale art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2001 privind
stabilirea unor masuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare
unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 463 din 6 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 60 din Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 1 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri
pentru asigurarea, temporar, a locuinţelor de serviciu necesare unor categorii
de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice, excepţie ridicată de
Tănase Joiţa în Dosarul nr. 7.810/301/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
III-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 27 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 7.810/301/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 din Legea locuinţei nr. 114/1996
şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2001 privind
stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuinţelor de serviciu
necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe
de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice, excepţie
ridicată de Tănase Joiţa.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că dispoziţiile criticate contravin prevederilor
art. 15, 16 şi 21 din Constituţie, fără a motiva în ce constă această
contradicţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă consideră că excepţia este neîntemeiată, arătând că, deşi autorul
nu şi-a motivat critica de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale nu
încalcă principiile neretroactivităţii legii civile, al egalităţii în drepturi
a cetăţenilor sau al accesului liber la justiţie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 60 din Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 1
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor
măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuinţelor de serviciu necesare unor
categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice.
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 15, 16 şi 21, referitoare la neretroactivitatea legii civile,
egalitatea în drepturi a cetăţenilor, respectiv accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate cu care a
fost sesizată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, precum şi
argumentele invocate de autorul acesteia, Curtea constată că, pe lângă faptul
că pretinsa neconstituţionalitate este dedusă exclusiv din modul de aplicare a
prevederilor art. 60 din Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 1 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2001 de către instanţa judecătorească,
autorul excepţiei se limitează în a enumera textele constituţionale considerate
a fi încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază
contrarietatea cu Legea fundamentală.
Prin urmare, excepţia nu este motivată, nefiind
respectate dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Sesizările
trebuie făcute în formă scrisă şi motivate". In mod constant,
jurisprudenţa instanţei constituţionale a stabilit că sesizările de
neconstituţionalitate adresate Curţii fără a fi motivate trebuie respinse ca
inadmisibile, Curtea neputându-se substitui subiectelor îndreptăţite să o
sesizeze întrucât ar exercita un control din oficiu, ceea ce este contrar
sistemului nostru constituţional.
Mai mult, analizând actele dosarului, Curtea apreciază
că autorul excepţiei a urmărit tergiversarea soluţionării cauzei de fond,
acesta exercitându-şi dreptul procesual de a invoca excepţia de
neconstituţionalitate exclusiv în scop dilatoriu.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 din Legea locuinţei nr. 114/1996
şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2001 privind
stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuinţelor de serviciu
necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe
de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice,
excepţie ridicată de Tănase Joiţa în Dosarul nr. 7.810/301/2006 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu