DECIZIE Nr.
727 din 24 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 1009 din 19 decembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Eleonora Teodora Pop în Dosarul nr. 15.633/2005 al
Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 2 decembrie
2005, pronunţată în Dosarul nr. 15.633/2005, Judecătoria Sectorului 2
Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Eleonora Teodora Pop într-o cauză ce are ca obiect constatarea
nulităţii unui titlu de proprietate.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor art. 24 din Constituţie. Astfel, se arată că sintagmele
„un singur termen" şi „temeinic motivată" fac ca întreg textul
alineatului 1 al art. 156 din Codul de procedură civilă să fie
neconstituţional. Trebuie să i se dea posibilitatea judecătorului să aprecieze,
în raport de motivele invocate, dacă se impune amânarea cauzei pentru lipsă de
apărare şi în alte situaţii, fără ca acesta să fie condiţionat de un text de
lege în luarea unei asemenea decizii.
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
facultatea instituită judecătorului de a amâna judecata în cazul în care apreciază că sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă se
circumscrie obligaţiei sale de a evita tergiversarea soluţionării cauzei prin
împiedicarea exercitării abuzive sau cu întârziere a drepturilor procesuale.
Mai mult, părţile beneficiază de suficiente mijloace de îndreptare a
eventualelor greşeli de judecată datorate încălcării dreptului la apărare.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, face
referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Textul criticat are următorul conţinut: „Instanţa va
putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 24 referitoare la dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prin Decizia nr. 490 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 587 din data de 6 iulie 2006, a statuat că dispoziţiile art.
156 din Codul de procedură civilă nu constituie o restrângere a dreptului la
apărare, ci reprezintă o măsură de descurajare a exercitării cu rea-credinţă a
drepturilor procesuale prin cereri de amânare a procesului în scopul
tergiversării acestuia şi al împiedicării înfăptuirii justiţiei.
De asemenea, facultatea instituită
pentru judecător de a nu acorda un termen pentru lipsă de apărare (caz în care
se va amâna pronunţarea, la cererea părţii, pentru depunerea de concluzii
scrise) sau de a acorda un singur termen în acest scop implică
responsabilitatea acestuia în înfăptuirea actului de justiţie, iar pentru
eventualele abuzuri sau greşeli de judecată datorate încălcării dreptului la
apărare, legea prevede remediile necesare.
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se
impune a fi menţinută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată
de Eleonora Teodora Pop în Dosarul nr. 15.633/2005 al Judecătoriei Sectorului 2
Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 octombrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu