DECIZIE Nr.
717 din 17 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 580 4 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 588 din 5 august 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5804 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Rovimet" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr.
9.292/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 30 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 9.292/288/2007, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5804 din Codul de procedură
civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Societatea Comercială „Rovimet" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în
dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cereri privind
o obligaţie de a face.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale, întrucât creează o situaţie vădit defavorabilă debitorului,
prin pronunţarea unei încheieri care nu poate fi atacată pe nicio cale, cu
consecinţa posibilităţii desfiinţării irevocabile a unor lucrări şi producerea
de prejudicii materiale importante.
Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile criticate din Codul
de procedură civilă sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece, pe de-o
parte, prevederile legale criticate sunt norme de procedură care se aplică în
mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale,
iar, pe de altă parte, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate
căile de atac şi deci la toate gradele de jurisdicţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 5804 din Codul de procedură civilă, cu
următorul conţinut:
„Dispoziţiile prevăzute în secţiunea de faţă sunt
aplicabile în mod corespunzător şi în cazul când titlul executoriu cuprinde o
obligaţie de a nu face.
Creditorul va putea cere instanţei de executare să
fie autorizat, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să
desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane, dacă este cazul, pe socoteala debitorului, lucrările
făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu
face."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi ale
art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că reglementarea criticată face parte din Cartea a V-a a Codului de
procedură civilă, consacrată executării silite a obligaţiilor stabilite
printr-un titlu executoriu, Secţiunea a IV-a referitoare la executarea silită a
obligaţiilor de a face sau de a nu face. Potrivit dispoziţiilor criticate,
creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat, prin
încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să desfiinţeze el însuşi sau
prin alte persoane, dacă este cazul, pe socoteala debitorului, lucrările făcute
de acesta împotriva obligaţiei de a nu face.
Curtea constată că finalitatea reglementării în
discuţie este evidentă şi constă în determinarea debitorului de a executa
obligaţia constatată printr-un titlu executoriu, în cazul de faţă fiind vorba
despre neexecutarea obligaţiei de a nu face. Prin posibilitatea creditorului de
a cere instanţei de executare să fie autorizat să desfiinţeze el însuşi sau
prin alte persoane lucrările făcute
de debitor, legiuitorul a urmărit să împiedice tergiversarea îndeplinirii
obligaţiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerităţii, ca exigenţă
imperativă a executării silite.
Consacrarea caracterului irevocabil al încheierii prin
care instanţa de executare îl autorizează pe creditor să desfiinţeze lucrările
făcute de debitor este în deplină concordanţă cu finalitatea reglementării,
fără ca prin aceasta să se încalce prevederile art. 21 din Constituţie,
întrucât, aşa cum Curtea a statuat în mod constant, accesul liber la justiţie
nu înseamnă accesul la toate căile de atac şi deci la toate gradele de
jurisdicţie, legiuitorul fiind suveran în a limita, pentru raţiuni impuse de
specificul domeniului supus reglementării, un atare acces.
In ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor
art. 16 din Constituţie, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei în
sensul că debitorul este discriminat în raport cu creditorul sunt neîntemeiate,
deoarece principiul egalităţii în faţa legii presupune acordarea aceluiaşi
tratament juridic unor situaţii juridice egale sau similare. Or, nu se poate
susţine că în cadrul procedurii executării silite creditorul se află în aceeaşi
situaţie juridică cu debitorul.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5804 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Rovimet" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr.
9.292/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean