Decizia Nr.706 din 09.11.2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, excepţie ridicată de Iuliana Cioroiu în Dosarul nr. 9.597/233/2015 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 752D/2016.2. La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca devenită inadmisibilă, având în vedere Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 16 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 9.597/233/2015, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, excepţie ridicată de Iuliana Cioroiu într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii la executare.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece executarea silită este o etapă a procesului civil, a cărei începere trebuie să fie sub controlul instanţei de executare, aceasta fiind singura abilitată să exercite controlul judiciar şi să supravegheze procedurile judiciare.6. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.8. Guvernul arată că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale. Dispoziţiile art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016. Prin urmare, având în vedere că normele contestate nu mai sunt în vigoare, acestea fiind amendate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016, precum şi faptul că, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în prezentul dosar a rămas fără obiect.9. Avocatul Poporului precizează că prin punctul de vedere anterior transmis şi reţinut în Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016 a apreciat ca fiind neconstituţionale dispoziţiile art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă. De altfel, precizează că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.13. În realitate, având în vedere dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.", Curtea va reţine obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Ulterior, textul de lege criticat a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2016.14. Având în vedere că textul de lege criticat, în redactarea anterioară modificării prezentate, a fost incident în litigiul în soluţionarea căruia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate şi ţinând seama de cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare" cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016, care au următorul cuprins: „(2) Executorul judecătoresc se pronunţă asupra încuviinţării executării silite, prin încheiere, fără citarea părţilor. Motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare."15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 din Constituţie, şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă şi a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale. Curtea a statuat că nu este de competenţa executorului judecătoresc să dispună el însuşi executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanşate de către o instanţă judecătorească. În acelaşi timp, Curtea a subliniat că intervenţia instanţei judecătoreşti nu se poate realiza ex post, pe calea soluţionării unei eventuale contestaţii la executare, conform art. 712 din Codul de procedură civilă, întrucât hotărârea acesteia nu poate nici înlătura şi nici acoperi viciul de neconstituţionalitate al actului care a declanşat executarea silită ca fază a procesului civil, respectiv caracterul său extrajudiciar. Curtea a reţinut totodată că executorul judecătoresc, deşi îndeplineşte un serviciu public, îl reprezintă pe creditor în raportul execuţional care s-a născut între creditor şi debitor, fiind, practic, un agent al acestuia; de altfel, onorariul său, parte a cheltuielilor de executare, chiar dacă în final cade în sarcina debitorului, este avansat de creditor.17. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că executorul judecătoresc nu face parte din autoritatea judecătorească, iar activitatea sa, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, se află sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei. Mai mult, acesta nu dispune de imperium - atribut care caracterizează numai judecătorul - pentru a da o hotărâre în baza căreia se dispune declanşarea executării silite, respectiv încheierea de încuviinţare a executării silite, şi nu beneficiază de atributele de imparţialitate şi de independenţă specifice numai instanţelor judecătoreşti.18. În consecinţă, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea a constatat că prevederile art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea criticată şi în prezenta cauză, încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (3) şi art. 124 din Constituţie, prin prisma faptului că începerea/declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, înfăptuirea justiţiei fiind „delegată" executorului judecătoresc, precum şi cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, întrucât legiuitorul nu a respectat Decizia Curţii Constituţionale nr. 458 din 31 martie 2009, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 373¹ din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 459/2006, care reglementau o soluţie legislativă similară, ignorând exigenţele constituţionale stabilite prin aceasta. De asemenea, Curtea a constatat că soluţia legislativă contravine şi dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti.19. Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Având în vedere că prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată anterior publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei de admitere mai sus citate, soluţia ce urmează să fie pronunţată în cauza de faţă este cea de respingere a excepţiei ca devenită inadmisibilă.20. În aceste condiţii, potrivit jurisprudenţei Curţii, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, în temeiul Deciziei de admitere nr. 895 din 17 decembrie 2015, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.21. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, paragraful 28, a statuat cu privire la efectele pe care această decizie le produce în privinţa instanţelor de judecată şi a legiuitorului. 22. Totodată, Curtea observă că, ulterior pronunţării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispoziţiile Constituţiei a căror nesocotire a fost constatată prin decizia de admitere mai sus citată. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 s-a stabilit că executorul judecătoresc înregistrează cererea de executare, dar va solicita încuviinţarea acesteia de către instanţa judecătorească de executare.23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, excepţie ridicată de Iuliana Cioroiu în Dosarul nr. 9.597/233/2015 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 9 noiembrie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Andreea Costin