DECIZIE Nr. 70 din 26 februarie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin.
(2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 239 din 18 martie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 64 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, exceptie
ridicata de Paraschiv Dumitru in Dosarul nr. 1.900/2003 al Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textul de lege
criticat nu contravine prevederilor constitutionale referitoare la dreptul
persoanei vatamate de o autoritate publica de a obtine recunoasterea dreptului
pretins, intrucat daunele cominatorii, care incep sa curga de la data
pronuntarii hotararii judecatoresti prin care primarul a fost obligat sa
inmaneze titlul de proprietate sau sa procedeze la punerea in posesie si care
au ca scop determinarea debitorului la executarea obligatiei, nu afecteaza
acest drept constitutional.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 9 septembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
1.900/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64
alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, exceptie
ridicata de Paraschiv Dumitru.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile
art. 64 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicata, ingradesc dreptul
persoanei vatamate de o autoritate publica de a-si recupera paguba provocata de
acea autoritate, intrucat nu recunoaste raspunderea autoritatilor publice,
respectiv a comisiilor locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 aflate in
subordinea primariilor, fata de persoanele vatamate.
Se apreciaza ca daunele cominatorii prevazute de art. 64 alin. (2) se
calculeaza de la data pronuntarii hotararii judecatoresti prin care primarul
este obligat sa execute inmanarea titlului de proprietate sau, dupa caz,
punerea efectiva in posesie si nu se recunoaste dreptul persoanei vatamate prin
refuzul de a fi pusa in posesie de a-si recupera pagubele produse in perioada
anterioara pronuntarii hotararii judecatoresti.
De asemenea, se arata ca, potrivit interpretarii date de instanta
judecatoreasca, art. 64 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicata, plata
daunelor cominatorii este pusa in sarcina primarului, ca persoana fizica,
facandu-se abstractie de statutul sau de autoritate publica si de presedinte al
comisiei locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca daunele
cominatorii sunt un mijloc de constrangere a debitorului, pentru a-l determina
sa-si execute obligatia avand caracterul unei sanctiuni civile provizorii, si
nu au un caracter reparator cu privire la prejudiciul pretins. Acordarea de
sanctiuni sub forma daunelor cominatorii in perioada anterioara pronuntarii
hotararii judecatoresti ar aparea ca nelegala, cat timp nu s-a stabilit pe cale
judecatoreasca culpa debitorului obligatiei neexecutate si nu exista un caz
anume determinat de lege, in sensul art. 1079 alin. 2 pct. 1 din Codul civil,
prin care debitorul sa se afle de drept in intarziere de la data nasterii
dreptului de punere efectiva in posesie.
Se considera ca dupa executarea obligatiei principale daunele cominatorii
pot fi intervertite in daune materiale, in masura in care creditorul a suferit
un prejudiciu ca urmare a intarzierii executarii obligatiei.
In consecinta, instanta de judecata apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (2) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicata, ca fiind neintemeiata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului
Poporului.
Guvernul constata ca trasatura esentiala a daunelor cominatorii este aceea
ca ele reprezinta un mijloc de constrangere a debitorului, spre a-l determina
sa-si execute obligatia asumata, aceste daune neavand nici o legatura cu
prejudiciul incercat de creditor datorita neexecutarii obligatiei de catre
debitor.
Se apreciaza ca persoana careia i se recunoaste dreptul de proprietate
asupra unui teren poate formula plangere in cazul in care constata refuzul
nejustificat de punere in posesie, in temeiul alin. (1) al art. 64 din Legea
nr. 18/1991, republicata, iar in cazul in care a suferit un prejudiciu, nimic
nu o impiedica sa solicite, potrivit legii, despagubiri.
De altfel, se arata ca, potrivit art. 52 alin. (2), text invocat chiar de
autorul exceptiei, conditiile si limitele exercitarii dreptului persoanei
vatamate de o autoritate publica se stabilesc prin lege organica.
Se apreciaza, in consecinta, ca exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 64 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicata, este neintemeiata.
Avocatul Poporului apreciaza ca stabilirea conditiilor si limitelor
exercitarii dreptului la repararea pagubei produse prin nesolutionarea, in
termen, a unei cereri este atributul exclusiv al legiuitorului, iar
posibilitatea acordarii de daune cominatorii, in conditiile prevazute de lege,
nu aduce atingere acestui drept.
Se arata ca sustinerile autorului exceptiei nu reprezinta critici de
neconstitutionalitate, ci privesc modul de interpretare si aplicare a
prevederilor legale criticate, ceea ce nu intra in competenta Curtii
Constitutionale. De asemenea, Curtea nu poate extinde dispozitiile legale
invocate si la alte situatii neprevazute in text si nu poate da o alta
formulare textelor de lege, deoarece aceasta nu are calitatea de legiuitor
pozitiv, necesara pentru a putea abroga sau modifica o norma juridica.
In concluzie, se apreciaza ca dispozitiile art. 64 alin. (2) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicata, sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art.
2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 64 alin. (2)
din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998. Textul legal criticat are
urmatorul continut:
- Art. 64 alin. (2): "Daca instanta admite plangerea, primarul va fi
obligat sa execute de indata inmanarea titlului de proprietate sau, dupa caz,
punerea efectiva in posesie, sub sanctiunea condamnarii la daune cominatorii
pentru fiecare zi de intarziere, anume stabilite de instanta."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 48 din Constitutie, care, ulterior sesizarii, a fost
modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr.
429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29
octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din
Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31
octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua
numerotare. Dupa republicare, textul constitutional invocat are urmatoarea
numerotare si continut:
- Art. 52: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un
interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si
repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu
inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta
sau grava neglijenta." Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
retine ca daunele cominatorii apar ca un mijloc juridic la indemana
creditorului pentru a-l constrange pe debitor sa execute in natura obligatiile
de a face sau de a nu face si constau intr-o suma de bani aferenta unei unitati
de timp pe care debitorul trebuie sa o plateasca pana la executarea obligatiei.
Imprejurarea ca, potrivit reglementarii legale in cauza, sunt instituite
daune cominatorii pe zi de intarziere nu contravine in nici un fel normei
constitutionale de referinta, acestea neavand ca finalitate repararea
prejudiciului, ci exclusiv constrangerea debitorului, in speta a primarului, la
executarea obligatiei de a face ce ii incumba. Ele nu au un caracter reparator
si, prin urmare, nu se poate pretinde ca, intrucat asemenea daune incep sa
curga de la data pronuntarii hotararii judecatoresti prin care primarul a fost
obligat sa inmaneze titlul de proprietate sau sa procedeze la punerea in
posesie, petentul nu mai are posibilitatea de a-si recupera prejudiciul suferit
ca urmare a refuzului nejustificat de eliberare a titlului sau de punere in
posesie, in perioada anterioara pronuntarii hotararii judecatoresti.
Chiar daca reglementarea criticata nu consacra in terminis dreptul
titularului de a solicita si obtine repararea eventualului prejudiciu suferit
ca urmare a refuzului abuziv al primarului, el beneficiaza de un asemenea drept
in temeiul principiilor generale care guverneaza materia, a caror incidenta nu
poate fi refuzata, in absenta unei prevederi prohibitive exprese.
Asa fiind, prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 18/1991,
republicata, nu contravin art. 52 din Constitutie, ci, dimpotriva, dau expresie
intr-o maniera adecvata domeniului sau de incidenta, fara a exclude aplicarea
reglementarii de principiu cuprinse in textul constitutional.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin.
(2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, exceptie ridicata de
Paraschiv Dumitru in Dosarul nr. 1.900/2003 al Curtii de Apel Bucuresti -
Sectia a IV-a civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 26 februarie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu