Decizia Nr.68 din 21.02.2013

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Federaţia Sindicală „Solidaritatea - Virgil Săhleanu“ a Metalurgiştilor din România din Galaţi în Dosarul nr. 1.310/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.394D/2012 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.554/2009.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 2 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.310/121/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Federaţia Sindicală „Solidaritatea - Virgil Săhleanu“ a Metalurgiştilor din România din Galaţi într-o cauză ce are ca obiect o cerere de modificare a statutului şi a componenţei organului de conducere a unei federaţii sindicale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că prevederile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă lasă loc de interpretări arbitrare cu privire la sintagma „orice persoană interesată“ din cuprinsul acestuia. Mai arată că textul de lege criticat este confuz şi permite interpretări eronate şi atitudini samavolnice din partea unor persoane de rea-credinţă.Propune, de lege ferenda, precizarea în mod expres în cuprinsul textului vizat de excepţia de neconstituţionalitate a faptului că acesta se aplică numai în cazul cauzelor ce se soluţionează după procedura contencioasă, iar nu şi după cea necontencioasă.Tribunalul Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă aflându-se în concordanţă cu exigenţele impuse de normele constituţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. Arată în acest sens că, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, precum şi că propunerile de lege ferenda nu constituie aspecte de constituţionalitate, ci privesc aplicarea legii de către instanţa de judecată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane“.La data de 15 februarie 2013, a intrat în vigoare Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, prin care au fost abrogate dispoziţiile vechiului Cod de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile art. 49 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă, care constituie, conform încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate supuse analizei, se regăsesc la art. 61 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă, într-o formulare asemănătoare.În acelaşi timp, potrivit prevederilor alin. 1 al art. 25 - Legea aplicabilă proceselor în curs din noul Cod de procedură civilă, „procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi“, motiv pentru care textul legal anterior referit va constitui obiectul prezentei excepţii.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 9 referitor la sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale şi art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unei critici identice, prin Decizia nr. 1.554 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 17 decembrie 2009. Cu acel prilej, aceasta a statuat că, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional, în cauză reglementările deduse controlului de constituţionalitate satisfăcând exigenţele impuse de normele constituţionale.În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 9 din Constituţie, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate reglementează instituţia intervenţiei în procesul civil, dând expresie principiului constituţional al accesului liber la justiţie, fără să aibă legătură cu prevederile constituţionale menţionate.De asemenea, referitor la celelalte susţineri ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea a constatat că acestea reprezintă aspecte ce ţin de aplicarea legii, fiind de competenţa instanţei de judecată, iar nu probleme de constituţionalitate a normelor de lege criticate. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că propunerile de lege ferenda nu constituie aspecte de constituţionalitate. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Federaţia Sindicală „Solidaritatea - Virgil Săhleanu“ a Metalurgiştilor din România din Galaţi în Dosarul nr. 1.310/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Toma