DECIZIE   Nr. 68 din 8 februarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 80 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 173 din 12 martie 2007

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu              - judecător

Acsinte Gaspar                     - judecător

Kozsokar Gabor                    - judecător

Petre Ninosu                         - judecător

Ion Predescu                         - judecător

Şerban Viorel Stănoiu          - judecător

Tudorel Toader                     - judecător

Ion Tiucă                               - procuror

Mihaela Senia Costinescu   - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de creditorii Raglam Overseas Limited din Cipru şi Calder-A Internaţional B.V. din Olanda în Dosarul nr. 449/F/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială - Judecătorul-sindic.

La apelul nominal se prezintă avocatul Dumitru Dobrev pentru Calder-A Internaţional B.V. şi consilierul juridic Vasile Ghicea pentru partea Societatea Comercială „Termoelectrica" - S.A. Bucureşti - Sucursala Electrocentrale Borzeşti. De asemenea, răspund, personal şi reprezentate prin mandatar Ioan Nicolae, părţile Ioan Farcaş, Carmen Bărbulescu, Ştefan Voicu şi Ioan Bivolaru.

Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia aşa cum a fost formulată. Părţile prezente, apreciind că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 8 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 449/F/2005, Tribunalul Braşov - Secţia comercială - Judecătorul-sindic a sesizat burtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 61 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului. Excepţia a fost ridicată de creditorii Raglam Overseas Limited din Cipru şi Calder-A Internaţional B.V din Olanda cu ocazia soluţionării unei acţiuni comerciale având ca obiect procedura reorganizării judiciare privind Societatea Comercială „Rafo" - S.A. din Oneşti.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că instituirea posibilităţii anulării actelor de constituire a unei garanţii reale asupra unor bunuri ale debitorului, prin consacrarea legală a unei prezumţii absolute de fraudă şi cauză ilicită, reprezintă o restrângere a exercitării atributelor dreptului de proprietate. De asemenea, arată că anularea unui act juridic nu se poate justifica prin invocarea unei clauze ulterioare actului, care nu putea să fie avută în vedere de către părţi la data încheierii acestuia, întrucât, potrivit principiului de drept tempus regit actum, valabilitatea unui act juridic se constată în raport de legea în vigoare la data încheierii acestuia.

In final, arată că posibilitatea anulării unui drept câştigat, fără a se dovedi o culpă în sarcina părţilor, prin raportarea la un eveniment ulterior încheierii actului şi independent de voinţa părţilor, are drept consecinţă afectarea încrederii între agenţii economici şi o încălcare a libertăţii contractuale ca o forma de manifestare a libertăţii economice asigurate de stat.

Instanţa de judecată apreciază „ că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In susţinerea acestui punct de vedere, invocă jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, si anume Decizia nr.106/2002.

Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 61 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.

Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului a fost abrogată expres prin art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, lege care a intrat în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei.

Soluţia legislativă consacrată în art. 61 alin. (1) lit. e) din  Legea nr. 64/1995 a fost însă preluată,  identic, în art. 80 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 85/2006, dispoziţii asupra cărora Curtea urmează, astfel, a se pronunţa.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:

„Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte:[...]

e) constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanţă care era chirografară, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii."

Autorii excepţiei susţin că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 135 alin. (1) privind economia României şi art. 136 alin. (5) potrivit cărora proprietatea privată este inviolabilă, potrivit legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, asupra soluţiei legislative criticate în cauza de faţă, instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat şi cu alte prilejuri.

Astfel, referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prin Decizia nr. 74/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 1 aprilie 2004, Curtea a statuat că reglementarea criticată constituie o aplicare - în cadrul procedurii falimentului - a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acţiunea pauliană, prin care se stabileşte dreptul creditorului de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acţiunii pauliene, şi anume creditorii, titularii acţiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauză. Dispoziţiile legale criticate sancţionează tocmai reaua-credinţă în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părţilor contractante sau cel puţin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauză ilicită, iar, potrivit art. 966 din Codul civil, acesta nu poate avea niciun efect. Având în vedere acestea, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2).

Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că anularea actului juridic constatat a fi fost încheiat în mod fraudulos, cu consecinţa restituirii de către terţul dobânditor a bunurilor care au constituit obiectul actului juridic anulat ori a contravalorii acestora, nu încalcă nici prevederile constituţionale referitoare la art. 44 alin. (8). Prezumţia dobândirii licite a averii operează fără nicio îngrădire, iar în cadrul acţiunii în anulare, introduse la tribunal, urmează a se dovedi tocmai caracterul ilicit al transferului de proprietate, instanţa judecătorească urmând a dispune anularea numai a acelor acte juridice încheiate în mod fraudulos, respectiv cele având o cauză ilicită. Anularea unor asemenea acte juridice nu are drept efect confiscarea bunurilor care au făcut obiectul actelor juridice anulate, ci restabilirea situaţiei anterioare încheierii actului juridic fraudulos.

In ceea ce priveşte susţinerea autorilor excepţiei privind înfrângerea prevederilor art. 45 şi art. 135 alin. (1) din Constituţie, în sensul instituirii prin dispoziţiile de lege criticate a unui climat de instabilitate în domeniul raporturilor juridice, de natură să afecteze libertatea comerţului, prin Decizia nr. 106/2002, publicată în Monitorul Oficial' al României, Partea I, nr. 389 din 7 iunie 2002, Curtea a statuat că titularul unui drept este liber să îl exercite în anumite limite statornicite prin lege, în aşa fel încât să nu stânjenească drepturile altor titulari, în egală măsură ocrotite. Sancţionarea abuzului de drept, având o atare finalitate, nu constituie o îngrădire a libertăţii comerţului, ci, dimpotrivă, un mijloc juridic eficient de asigurare a acesteia.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să impună schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi motivarea acestor decizii îşi păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de creditorii Raglam Overseas Limited din Cipru şi Calder-A Internaţional B.V. din Olanda în Dosarul nr. 449/F/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială - Judecătorul-sindic.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 februarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu