Decizia Nr.677 din 31.05.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385⁹ alin. 3 şi art. 385¹⁰ alin. 2¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Emiliu Cochină în Dosarul nr. 13.193/55/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 17 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 13.193/55/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385⁹ alin. 3 şi art. 385¹⁰ alin. 2¹ din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Emiliu Cochină cu ocazia soluţionării recursului declarat într-o cauză penală.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 385⁹ alin. 3 şi art. 385¹⁰ alin. 2¹ din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât cazul de casare reglementat de art. 385⁹ alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură penală este omis dintre cele care sunt luate în considerare din oficiu de către instanţă în situaţia nemotivării recursului.Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituţie invocate de autorul excepţiei, acesta urmărind, în realitate, modificarea textelor de lege criticate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385⁹ alin. 3 şi art. 385¹⁰ alin. 2¹ din Codul de procedură penală. Prevederile art. 385⁹ alin. 3 din Codul de procedură penală au fost modificate, ulterior sesizării Curţii, prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, cu păstrarea, însă, a soluţiei legislative atacate. Dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. 2¹ din Codul de procedură penală au fost introduse prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

– Art. 385⁹ alin. 3: „Cazurile prevăzute în alin. 1 pct. 1-7, 10, 13, 14, 19 şi 20 se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17, 17² şi 18 se iau în considerare din oficiu numai când au influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului.“;

– Art. 385¹⁰ alin. 2¹: „În cazul în care nu sunt respectate condiţiile prevăzute în alin. 1 şi 2, instanţa ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. 3, se iau în considerare din oficiu.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) teza întâi privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, modificarea prevederilor de lege criticate, în sensul ca, în situaţia nemotivării recursului, instanţa de judecată să ia în considerare din oficiu cazul de casare reglementat de art. 385⁹ alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură penală. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385⁹ alin. 3 şi art. 385¹⁰ alin. 2¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Emiliu Cochină în Dosarul nr. 13.193/55/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 mai 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, Augustin Zegrean Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică