DECIZIE Nr.
674 din 5 mai 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 1 pct. 1 lit. b), art. 361 alin.
1 lit. c) si art. 385 1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 413 din 17 iunie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b), art.
361 alin. 1 lit. c) şi art. 3851 alin. 1 lit. c) din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Pop şi Marin Bîlc în Dosarul
nr. 2.741/1/2008 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 9 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.741/1/2008, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi
art. 3851 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. Excepţia
a fost ridicată de Gheorghe Pop şi Marin Bîlc în dosarul cu numărul de mai sus,
având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe penale
pronunţate de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia Gheorghe Pop susţine că prevederile art. 281
pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală
încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la
înfăptuirea justiţiei şi la folosirea căilor de atac, întrucât instituie un
tratament juridic diferenţiat al cetăţenilor români, după calitatea acestora,
privând anumite persoane, printre care şi notarii publici, de dreptul la un
proces echitabil, care presupune şi „dreptul de a uza de două căi de atac în materie
penală, respectiv apelul şi recursul". Autorul excepţiei Marin Bîlc
consideră că art. 361 alin. 1 lit. c) şi art. 3851 alin. 1 lit. c)
din Codul de procedură penală aduc atingere principiilor constituţionale
privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil, precum şi folosirea căilor de atac, deoarece creează
discriminare între inculpaţii trimişi în judecată pentru săvârşirea aceleiaşi
infracţiuni, dintre care unii beneficiază de trei grade de jurisdicţie, iar
alţii doar de două.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit.
c) şi art. 3851 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală nu
încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate şi, totodată, critica tinde
a adăuga la lege.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi
art. 3851 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală sunt
constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale'nr.
176/2002, nr. 76/2008 si nr. 186/2008.'
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. b) din Codul de
procedură penală [modificate prin Legea nr. 79/2007 pentru modificarea art. 281
pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 2 aprilie 2007], precum şi ale art.
361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 3851 alin. 1 lit. c) din acelaşi
cod. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 281 pct. 1 lit. b): „Curtea de
Apel:
1. judecă în primă instanţă: [...] b) infracţiunile
săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la
parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi,
notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii
de Conturi;";
- Art. 361 alin. 1 lit. c): „Sentinţele pot fi
atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [...] c) sentinţele pronunţate de
curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;";
- Art. 3851
alin. 1 lit. c): „Pot fi atacate cu recurs: [...] c) sentinţele pronunţate
de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;".
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 4 referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art.
16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la
justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la
apărare, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei şi ale art. 129
privind folosirea căilor de atac, precum şi ale art. 20 referitoare la
tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile
art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile art. 281 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1
lit. c) şi art. 3851 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală
au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la
aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta
cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 138 din 21
februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211
din 19 martie 2008, şi prin Decizia nr. 939 din 23 septembrie 2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 24 octombrie 2008,
Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege
criticate în prezenta cauză, pentru motivele acolo arătate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi
considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea si în
cauza de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b), art. 361 alin. 1 lit. c) şi
art. 3851 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Gheorghe Pop şi Marin Bîlc în Dosarul nr. 2.741/1/2008 al Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică