DECIZIE Nr. 67*) din 13 iunie 1994
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 11 din 23 ianuarie 1995
*) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 121 din 16 noiembrie
1994.
Antonie Iorgovan - presedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Ioan Muraru - judecator
Raul Petrescu - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
Legii nr. 59/1993, in partea referitoare la modificarea Legii contenciosului
administrativ nr. 29/1990, invocata de recurentii Panaitescu Edmond si Liga
Democratica pentru Dreptate din Romania in Dosarul nr. 1441/1993 al Curtii
Supreme de Justitie, Sectia de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 1 iunie 1994, concluziile
partilor si ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate in
incheierea din aceeasi data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru
deliberare, a aminat pronuntarea la 6 iunie si apoi la 13 iunie 1994.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Panaitescu Edmond si Liga Democratica pentru Dreptate din Romania au
declarat recurs impotriva Deciziei nr. 524 din 26 mai 1993 a Curtii Supreme de
Justitie, Sectia de contencios administrativ, recurs ce formeaza obiectul
Dosarului nr. 1441/1993 al acestei instante. La termenul de 3 februarie 1994,
Panaitescu Edmond a mentionat ca sustine exceptia de neconstitutionalitate a
Legii nr. 59/1993, in partea referitoare la modificarea Legii nr. 29/1990, si
solicita sesizarea Curtii Constitutionale pentru a hotari asupra exceptiei.
Prin exceptie se sustine ca prevederile Legii nr. 59/1993, in partea
referitoare la modificarea Legii nr. 29/1990, sunt neconstitutionale, deoarece:
nu rezulta daca litigiile ce se solutioneaza in temeiul Legii nr. 29/1990
beneficiaza de trei sau de doua grade de jurisdictie; nu confirma si nici nu
infirma punctul 2 din dispozitivul Deciziei Curtii Constitutionale nr. 34/1993,
prin care s-a constatat abrogarea art. 4 din Legea nr. 29/1990, cat priveste
trimiterea la art. 3; lasa sa planeze, in continuare, echivocul in ce priveste
interpretarea exceptiei din art. 2 lit. c) din Legea nr. 29/1990 prin
formularea "o alta procedura judiciara"; contenciosul administrativ
nu este reglementat printr-o lege organica, asa cum prevede art. 72 alin. (3)
lit. j) din Constitutie; limitarea aplicarii Legii nr. 29/1990 la actele
administrative emise dupa intrarea sa in vigoare - 8 noiembrie 1990 - lipseste
pe cetateni de accesul liber la justitie, contravenind flagrant atat art. 21
alin. (1) si alin. (2), cat si art. 150 alin. (1) din Constitutie.
Curtea Suprema de Justitie, Sectia contencios administrativ, a suspendat,
prin Incheierea din 3 februarie 1994, judecarea recursului si a sesizat Curtea
Constitutionala pentru solutionarea exceptiei. In opinia exprimata cu privire
la exceptie, Curtea Suprema de Justitie apreciaza ca "aceasta nu este
intemeiata".
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut punctele de
vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
In punctul de vedere al Guvernului se considera ca exceptia nu este
intemeiata pentru urmatoarele motive: cu privire la gradele de jurisdictie,
Constitutia a lasat in competenta exclusiva a legiuitorului instituirea
regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti; in mod
deliberat, Legea nr. 59/1993 nu a modificat procedura contenciosului
administrativ, intrucat ea corespunde acestor litigii; dispozitiile art. 2 lit.
c) si cele referitoare la art. 3 si art. 4 ale Legii nr. 29/1990 au fost
abrogate implicit, inca de la data intrarii in vigoare a Constitutiei, astfel
incat nu se justifica abrogarea lor si prin Legea nr. 59/1993 de modificare a
Legii nr. 29/1990.
Cele doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
tinand seama de exceptia invocata, de opinia instantei, de punctul de vedere al
Guvernului, de raportul intocmit de judecatorul-raportor, de sustinerile
partilor, de dispozitiile legale contestate si de prevederile Constitutiei,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca este competenta sa solutioneze exceptia.
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990,
asa cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993, "Judecarea actiunilor
formulate in baza art. 1 din prezenta lege este de competenta tribunalului sau
a Curtii de apel in a carei raza teritoriala isi are domiciliul reclamantul,
potrivit competentei materiale prevazute de art. 2 si 3 din Codul de procedura
civila", iar potrivit art. 14 alin. 1 din aceeasi lege, asa cum a fost
modificat prin Legea nr. 59/1993, "Sentinta instantei prin care s-a
solutionat actiunea prevazuta in prezenta lege poate fi atacata cu recurs in
termen de 15 zile de la comunicare". Rezulta deci ca Legea nr. 29/1990
stabileste numai doua grade de jurisdictie, fond si recurs. Aceasta
reglementare este in concordanta cu art. 120 din Constitutie, care prevede ca
"Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul
Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii". Codul de
procedura civila, care este dreptul comun, prevede in art. 299 ca sunt supuse
recursului si "hotararile date fara drept de apel". De altfel, in
acest sens, s-a pronuntat si Plenul Curtii Constitutionale care, prin Decizia
nr. 1/1994, a statuat ca accesul la structurile judecatoresti si la mijloacele
procedurale, inclusiv la caile de atac, se face cu respectarea regulilor de
competenta si procedura de judecata stabilite de lege.
In legatura cu neconstitutionalitatea exceptiei prevazute in art. 4 din
Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, referitoare la art. 3 din
aceeasi lege, este de mentionat ca prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale
nr. 34/1993 s-a constatat ca aceasta exceptie este abrogata potrivit art. 150
alin. (1) din Constitutie, astfel incat neabrogarea ei expresa nu constituie un
motiv de neconstitutionalitate.
Cu privire la sustinerea facuta, in sensul sa s-au incalcat dispozitiile
art. 72 alin. (3) lit. j) din Constitutie, care prevad ca prin lege organica se
reglementeaza contenciosul administrativ, se constata ca, nici sub acest
aspect, exceptia nu este intemeiata.
Intr-adevar, Legea nr. 29/1990 a fost adoptata intr-o perioada in care, pe
plan constitutional, nu exista distinctia dintre legea organica si legea
ordinara, astfel ca aceasta distinctie este aplicabila numai in cazul in care
ar urma sa se adopte o noua reglementare sau sa se modifice reglementarea
actuala. De altfel, in concordanta cu prevederile Constitutiei, Legea nr.
59/1993, prin care s-a modificat Legea nr. 29/1990, a fost adoptata ca lege
organica, asa cum rezulta din formula de adoptare a legii redata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, in care a fost
publicata.
Fata de cele de mai sus, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza a fi
respinsa.
Vazand si dispozitiile art. 13 alin. (1) lit. A.c) si ale art. 25 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA,
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 59/1993,
in partea referitoare la modificarea Legii nr. 29/1990, ridicata de Panaitescu
Edmond si Liga Democratica pentru Dreptate din Romania in Dosarul nr. 1441/1993
al Curtii Supreme de Justitie, Sectia contencios administrativ.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 13 iunie 1994.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Antonie Iorgovan
Magistrat-asistent,
Constantin Burada