DECIZIE Nr. 650 din 29
noiembrie 2005
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin. (1) si art. 275 din Legea
nr. 53/2003 Codul muncii
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 1175 din 27 decembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu -
judecator
Aspazia Cojocaru -
judecator
Constantin Doldur -
judecator
Kozsokár Gábor -
judecator
Acsinte Gaspar -
judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu -
judecator
Ion Tiuca - procuror
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Pe rol se afla
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin.
(1) si ale art. 275 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Galmopan" - S.A. din Galati în Dosarul nr.
2.813/2005 al Judecatoriei Tecuci.
La apelul nominal
raspunde Nitu Andronache, reprezentat de avocat Sorin Ciocoiu, cu delegatia
depusa în sedinta, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare
a fost legal îndeplinita.
Presedintele dispune sa
se faca apelul si în Dosarul nr. 733D/2005, care are acelasi obiect.
La apelul nominal în
acest dosar se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost
legal îndeplinita.
Curtea, din oficiu, pune
în discutie conexarea Dosarului nr. 733D/2005 la Dosarul nr. 732D/2005, având
în vedere faptul ca sunt îndeplinite cerintele prevazute de art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992.
Avocatul partii Nitu
Andronache nu se opune conexarii dosarelor.
Reprezentantul
Ministerului Public arata ca este de acord cu conexarea, întrucât cele doua dosare
au obiect identic.
Curtea,
având în vedere
identitatea de obiect a cauzelor mentionate, în temeiul dispozitiilor art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 733D/2005 la
Dosarul nr. 732D/2005, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de
judecata, reprezentantul partii Nitu Andronache solicita respingerea exceptiei
ca fiind nefondata, întrucât dispozitiile legale criticate usureaza
posibilitatea angajatorului de a-si recupera pagubele, în cele doua modalitati
prevazute de lege. De asemenea, solicita si cheltuieli de judecata, depunând în
acest sens chitanta din 27 noiembrie 2005, reprezentând onorariu avocat.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate
ca fiind neîntemeiata, apreciind ca dispozitiile legale criticate nu contravin
accesului liber la justitie si nici principiului egalitatii cetatenilor în fata
legii, întrucât angajatorul are la dispozitie o perioada de 3 ani pentru
recuperarea pagubelor, iar numai daca acest lucru nu a fost posibil are
deschisa calea recuperarii acestora potrivit regulilor prevazute de Codul de
procedura civila.
CURTEA,
având în vedere actele
si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin încheierile din 9
septembrie 2005, pronuntate în dosarele nr. 2.813/2005 si nr. 2.844/2005,
Judecatoria Tecuci a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin. (1) si ale art. 275 din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Exceptia a fost ridicata de Societatea
comerciala "Galmopan" - S.A.
din Galati în cadrul
solutionarii unor contestatii la executare.
În motivarea exceptiei
de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 274
alin. (1) si ale art. 275 din Codul muncii, impunând ca angajatorul sa astepte
3 ani pâna la recuperarea în cea mai mare parte a pagubei cauzate de salariat,
practic îi interzic accesul la justitie si îl pun într-o situatie
discriminatorie fata de salariat, care îsi poate executa creanta imediat dupa
obtinerea titlului executoriu, chiar si pe calea executarii silite.
Judecatoria Tecuci
apreciaza ca exceptia ridicata este neîntemeiata, întrucât dispozitiile legale
criticate au rolul de a proteja salariatul aflat în stare de subordonare fata
de angajator.
Potrivit dispozitiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost
comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si
Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca
exceptia ridicata nu este întemeiata, procedura de recuperare prevazuta de
dispozitiile legale criticate nu îl defavorizeaza pe angajatorul creditor, ci,
dimpotriva, se pune la dispozitia sa o procedura simplificata si facila, care
nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.
Avocatul Poporului
considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, întrucât
acestea se aplica în mod egal tuturor salariatilor, fara nici o discriminare pe
considerente arbitrare, iar faptul ca angajatorul prejudiciat se poate adresa
executorului judecatoresc numai daca prejudiciul nu a fost integral acoperit
prin retineri lunare timp de 3 ani nu contravine principiului egalitatii în
drepturi, ci constituie o masura de protectie a salariatilor, justificata de
situatia speciala a acestei categorii de cetateni.
Presedintii celor doua
Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a
fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d)
din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 274 alin. (1) si ale art.
275 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.72 din 5 februarie 2003, având urmatorul continut:
- Art. 274 alin. (1):
"În cazul în care contractul individual de munca înceteaza înainte ca salariatul
sa îl fi despagubit pe angajator si cel în cauza se încadreaza la un alt
angajator ori devine functionar public, retinerile din salariu se fac de catre
noul angajator sau noua institutie ori autoritate publica, dupa caz, pe baza
titlului executoriu transmis în acest scop de catre angajatorul pagubit.";
- Art. 275: "În
cazul în care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se
poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat
prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc
în conditiile Codului de procedura civila." Autorul exceptiei considera ca
dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) -
"Egalitatea în drepturi" si ale art. 21 alin. (1) - "Accesul
liber la justitie" din Constitutie.
Referitor la solicitarea
reprezentantului partii Nitu Andronache de obligare a autorului exceptiei la
plata cheltuielilor de judecata, Curtea Constitutionala constata ca, potrivit
art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala este
independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune numai
Constitutiei si prezentei legi". Prin urmare, instanta constitutionala
este independenta fata de autoritatea judecatoreasca, nefiind inclusa în sistemul
instantelor judecatoresti de drept comun. Curtea are o competenta speciala,
stabilita prin art. 146 din Constitutie, pronuntând, în solutionarea
exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în fata instantelor
judecatoresti, decizii definitive si general obligatorii care nu reprezinta
titluri executorii precum hotarârile instantelor judecatoresti. Asa fiind,
Curtea nu este competenta sa se pronunte cu privire la cererile care au ca
obiect obligarea vreunei parti la plata cheltuielilor de judecata, stabilirea
acestei obligatii, precum si cuantumul ei constituind atributul exclusiv al
instantei judecatoresti.
Analizând exceptia de
neconstitutionalitate ridicata, Curtea observa ca art. 270 alin. (1) din Codul
muncii prevede raspunderea patrimoniala a salariatilor pentru pagubele produse
angajatorului, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile
contractuale, iar art. 272 din acelasi cod stabileste obligatia salariatilor de
a restitui suma încasata nedatorat, precum si contravaloarea bunurilor primite
necuvenit ori a serviciilor ce li s-au prestat fara sa fi fost îndreptatiti la
acestea. Ca modalitate de acoperire a acestor daune se prevede retinerea din
drepturile salariale cuvenite salariatului vinovat, în rate lunare, care nu pot
fi mai mari de o treime din salariul lunar net, respectiv jumatate din salariul
lunar net când se cumuleaza si cu alte retineri.
Curtea constata ca
raspunderea civila contractuala a salariatilor exista numai pentru pagubele
produse angajatorului din vina si în legatura cu munca lor, iar obligatia de
restituire priveste foloasele materiale primite necuvenit în cadrul executarii
contractului individual de munca. Astfel, daca raspunderea patrimoniala se
stabileste numai pentru daunele produse în legatura cu munca salariatilor, în
cadrul derularii raporturilor juridice de munca, optiunea legiuitorului a fost
ca si recuperarea acestor daune sa se faca în acelasi cadru, respectiv prin
retineri din drepturile salariale în rate lunare.
Curtea observa ca
dispozitiile legale criticate fac parte din titlul XI "Raspunderea
juridica", cap. III "Raspunderea patrimoniala" din Codul muncii,
prevederile art. 274 alin. (1)
având în vedere cazul în
care salariatul s-a încadrat la un alt angajator si caruia i se transmite
titlul executoriu în vederea continuarii retinerilor, iar prevederile art. 275
având ca ipoteza imposibilitatea acoperirii integrale a daunei prin retineri
lunare timp de 3 ani, caz în care angajatorul se poate adresa executorului
judecatoresc în conditiile Codului de procedura civila.
Prin urmare,
dispozitiile legale criticate nu îngradesc accesul liber la justitie, prevazut
de art. 21 din Constitutie, întrucât angajatorul se poate adresa instantelor
judecatoresti pentru stabilirea existentei pagubei si a raspunderii
salariatului, pentru obligarea acestuia la plata si pentru executarea silita pe
calea popririi drepturilor salariale. Aceste dispozitii constituie norme
speciale ale procedurii de executare, excluzând posibilitatea urmaririi pe
calea executarii silite si a altor elemente de patrimoniu apartinând
salariatului debitor, timp de 3 ani.
În ceea ce priveste
pretinsa încalcare a principiului egalitatii în drepturi, consacrat de art. 16
alin. (1) din Legea fundamentala, Curtea retine ca angajatorul si salariatul se
afla în situatii obiectiv diferite, determinate de drepturile si îndatoririle
lor specifice în cadrul raportului juridic de munca, si, ca atare, nu pot avea
parte de tratamente juridice identice sau similare.
Pentru considerentele
expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin. (1) si ale art. 275 din
Legea nr. 53/2003 Codul muncii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Galmopan" - S.A. din Galati în dosarele nr. 2.813/2005 si nr.
2.844/2005 ale Judecatoriei Tecuci.
Definitiva si general
obligatorie.
Pronuntata în sedinta
publica din data de 29 noiembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII
CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN
VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean