DECIZIE Nr. 65 din 24 februarie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin.
(4), art. 26 alin. (4), art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea
partidelor politice nr. 14/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 216 din 11 martie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Dana Titian - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4), in ceea ce priveste
caracterul "definitiv si irevocabil" al hotararii Curtii de Apel
Bucuresti, precum si ale art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea
partidelor politice nr. 14/2003. Exceptia a fost ridicata de Partidul
Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Buna in Dosarul
nr. 27/PARTIDE/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
La apelul nominal raspund autorul exceptiei, prin presedinte Ioan
Antonescu, precum si partea Elena Lupu, constatandu-se lipsa partilor Stefania
Viorica Oprea, Marcel Coanda, Ramona Oprea, Stefan Oprea, Catalina Coanda, fata
de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, aratand ca
textele de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 21, 24,
50, 51, 54, 123, art. 125 alin. (1), art. 128 si art. 144 lit. c), precum si
dispozitii din pactele, tratatele si conventiile internationale referitoare la
drepturile omului si libertatile fundamentale, ratificate de Romania si care,
potrivit art. 20 din Constitutie, fac parte din dreptul intern.
Partea Elena Lupu solicita, de asemenea, admiterea exceptiei, invocand
incalcarea acelorasi prevederi constitutionale si conventionale aratate de
reprezentantul autorului exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, intrucat apreciaza ca dispozitiile criticate din Legea partidelor
politice nr. 14/2003 sunt constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 august 2003, pronuntata in Dosarul nr. 27/PARTIDE/2000,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor, in ordinea invocarii, art. 51
alin. (4), art. 52 alin. (2), precum si art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4),
in ceea ce priveste caracterul "definitiv si irevocabil" al hotararii
Curtii de Apel Bucuresti, toate din Legea partidelor politice nr. 14/2003.
Exceptia a fost ridicata de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Sanse
Egale si o Societate mai Buna intr-o cauza avand ca obiect inregistrarea
acestui partid politic.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
de lege criticate sunt contrare "dispozitiilor Constitutiei Romaniei, art.
21, 24, 50, 51, 54, 123, 125 (1), in general, si art. 128 si 144 (c), in
special, raportate la Codul de procedura civila, inclusiv pactele, tratatele si
conventiile internationale semnate de Romania ca parte si ratificate de
Parlamentul tarii noastre, toate acestea facand parte din dreptul intern".
In esenta, in opinia autorului exceptiei, prin textele de lege mentionate
"au fost si sunt afectati zeci de mii de romani cu drept de vot",
intrucat "cei interesati au reusit sa goleasca de continut si sa anuleze
multe drepturi fundamentale ale romanilor prevazute in Legea
fundamentala", si anume: libera dezvoltare a cetatenilor, dreptatea si
pluralismul politic, "pe calea refuzului abuziv de a fi judecate si
solutionate cererile de recurs pentru inregistrarea Partidului Solidaritatii
Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Buna"; egalitatea intre
cetateni; pluralismul politic; tratatele, pactele si conventiile internationale
ratificate de Romania si care fac parte din dreptul intern, precum si
Declaratia Universala a Drepturilor Omului. De asemenea, in legatura cu Legea
nr. 14/2003 se mai sustine ca aceasta: "reprezinta un cos cu bile negre
pentru cei care trebuiau sa onoreze obligatiile asumate prin numeroasele acte
normative internationale la care Romania este parte - documente ratificate de Parlamentul
acestei tari, care trebuie sa asigure conditii normale de atingere a
standardelor enuntate in Carta Natiunilor Unite, in Declaratia Universala a
Drepturilor Omului"; nesocoteste cu aroganta Constitutia Romaniei;
constituie o ofensa grea adusa Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si o
atitudine impardonabila fata de idealurile lumii civilizate; anuleaza dreptul
sfant la asociere si dreptul de a candida si de a fi ales; reprezinta un afront
fata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, in
general, si fata de protocoalele aditionale la acesta; reprezinta o umilire a
multor milioane de romani cu drept de vot, contrar Pactului international cu
privire la drepturile economice, sociale si culturale; reprezinta o nesocotire
grava la adresa Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, precum si a protocoalelor aditionale la aceasta; incurajeaza
incomensurabil atitudinile si formele de discriminare contra Conventiei pentru
eliminarea tuturor formelor de discriminare.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata, "intrucat legiuitorul
are posibilitatea sa prevada caile de atac pe care le considera oportune, in
functie si de finalitatea actului normativ".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca, in esenta,
criticile formulate vizeaza aspecte de natura politica si situatii de fapt cu
privire la care Curtea Constitutionala nu este competenta sa se pronunte. In
legatura cu invocarea incalcarii prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie,
considera ca acestea nu sunt incidente si relevante in solutionarea exceptiei
de neconstitutionalitate. Cu privire la sustinerile referitoare la nesocotirea
prevederilor constitutionale ale art. 21, arata ca, in sensul jurisprudentei
Curtii Constitutionale, accesul liber la justitie nu inseamna asigurarea
accesului la toate structurile judecatoresti si la exercitarea tuturor cailor
de atac, ci numai la cele stabilite prin lege. In sfarsit, mai arata ca din
continutul textelor de lege criticate nu rezulta ca ele ar contraveni dreptului
la aparare, prevazut de art. 24 din Constitutie, si nici art. 129 din aceasta,
referitor la folosirea cailor de atac.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. Astfel, in legatura cu invocarea incalcarii prin dispozitiile de
lege criticate a prevederilor art. 21, 24, 125 si 128 din Constitutie, se arata
ca "persoanele interesate au posibilitatea de a apela la instantele
judecatoresti, de a fi aparate si de a se prevala de toate garantiile
procesuale care conditioneaza intr-o societate democratica procesul
echitabil". Tot astfel, din interpretarea dispozitiilor constitutionale ale
art. 125 si 128 rezulta ca reglementarea cailor ordinare sau extraordinare de
atac "este de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui
reguli speciale de procedura in considerarea unor situatii deosebite cum ar fi
asigurarea celeritatii judecarii cauzei". Respectand aceste dispozitii
constitutionale, legiuitorul a stabilit ca hotararea Tribunalului Bucuresti de
inregistrare sau respingere a inregistrarii unui partid politic poate fi
contestata in fata Curtii de Apel Bucuresti, ceea ce asigura accesul liber la
un grad de jurisdictie. Arata ca, asa cum s-a retinut in jurisprudenta Curtii
Constitutionale, de exemplu prin Decizia Plenului nr. 1 din 18 februarie 1994,
"art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale nu impune un anumit numar al gradelor de jurisdictie
sau un anumit numar al cailor de atac", iar potrivit celor statuate de
Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin hotararea pronuntata in cazul
"Golder impotriva Regatului Unit", anul 1975, "Dreptul de acces
la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care conventia l-a
recunoscut fara sa il defineasca in sensul restrans al cuvantului, exista
posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care
circumscriu continutul oricarui drept". Asa fiind, considera ca nici art.
20 alin. (2) din Constitutie nu este incalcat. In legatura cu sustinerile de
neconstitutionalitate a art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea nr.
14/2003, care prevad obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, doar a hotararilor referitoare la inregistrarea si radierea
partidelor politice, arata ca "legiuitorul a avut in vedere asigurarea
unei formalitati de publicitate cu privire la partidele nou inregistrate sau
radiate, intrucat publicarea se realizeaza dupa ce mentiunile respective au
fost operate in Registrul partidelor politice", care nu contine rubrici si
cu privire la cererile de inregistrare respinse de instantele judecatoresti
competente. In sfarsit, arata ca, de altfel, prevederile din Constitutie
invocate nici nu au incidenta in cauza, iar aspectele semnalate in legatura cu
privire la refuzul de eliberare a unor copii legalizate de pe hotararea
judecatoreasca de respingere a cererii de inregistrare a unui partid politic
tin de modul de aplicare a legii, iar nu de neconcordanta cu dispozitiile
constitutionale.
Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 51 alin. (4), art. 52
alin. (2), art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice
nr. 14/2003 sunt constitutionale. Astfel, in legatura cu sustinerile privind
neconstitutionalitatea art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din legea
criticata prin raportare la dispozitiile art. 21 si 128 din Constitutie, arata
ca textele vizate de exceptie prevad procedura de solutionare a cererilor
pentru inregistrarea partidului politic sau modificarea statutului acestuia,
iar impotriva hotararii de respingere a cererilor persoana interesata poate
face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la data
comunicarii hotararii Tribunalului Bucuresti. Mai arata ca, de altfel,
"Constitutia nu contine nici o dispozitie cu privire la gradele de
jurisdictie pe care trebuie sa le parcurga procesele pana la adoptarea solutiei
finale", iar asa cum s-a statuat in jurisprudenta Curtii Constitutionale,
accesul la justitie nu presupune in toate cazurile accesul la toate structurile
judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege, competenta
reglementarii lor revenind, potrivit dispozitiilor constitutionale ale art.
125, exclusiv legiuitorului. In ceea ce priveste invocarea incalcarii art. 24
din Constitutie, arata ca textele de lege criticate "nu contin dispozitii
de natura sa ingradeasca drepturile procesuale ale partilor ori dreptul de a fi
asistate de un avocat in tot cursul procesului", iar prevederile
constitutionale ale art. 47 nu sunt incidente in cauza.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, in ordinea
invocarii lor, prevederile art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2), in ceea ce
priveste caracterul "definitiv si irevocabil" al deciziei Curtii de
Apel Bucuresti, precum si art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4), toate din
Legea partidelor politice nr. 14/2003. Textele de lege criticate prevad:
- Art. 51 alin. (4): "Inregistrarea si radierea partidelor politice,
operate in Registrul partidelor politice, se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.";
- Art. 52 alin. (2): "Prevederile art. 51 alin. (2) - (4) se aplica in
mod corespunzator.";
- Art. 21 alin. (4): "Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva
si irevocabila.";
- Art. 26 alin. (4): "Curtea de Apel Bucuresti se pronunta in termen
de 15 zile de la inregistrarea contestatiei, iar hotararea sa este definitiva
si irevocabila."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste prevederi de
lege contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 21 "Accesul
liber la justitie", art. 24 "Dreptul la aparare", art. 50
devenit art. 54 "Fidelitatea fata de tara", art. 51 devenit art. 1
alin. (5) "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a
legilor este obligatorie", art. 54 devenit art. 57 "Exercitarea
drepturilor si a libertatilor", art. 123 alin. (1) devenit art. 124 alin.
(1) "Justitia se infaptuieste in numele legii", art. 128 devenit art.
129 "Folosirea cailor de atac", art. 144 devenit art. 146 referitor
la atributiile Curtii Constitutionale.
De asemenea, autorul exceptiei mai invoca incalcarea Codului de procedura
civila, dispozitii referitoare la drepturile omului si libertatile fundamentale
din pactele, tratatele si conventiile internationale ratificate de Romania,
precum si Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca
aceasta vizeaza dispozitiile art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (2), art. 21
alin. (4) si art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003,
referitoare la caracterul "definitiv si irevocabil" al deciziilor
pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, precum si cele cu privire la incetarea
activitatii partidului si radierea lui din Registrul partidelor politice.
Aceste prevederi de lege mentin solutia de principiu cuprinsa in art. 19 alin.
(4) si art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu
modificarile ulterioare, care a fost abrogata, cu exceptia cap. VI - Finantarea
partidelor politice, prin art. 56 din Legea nr. 14/2003.
Or, cu privire la constitutionalitatea textelor mentionate din Legea nr.
27/1996, Curtea s-a pronuntat intr-o cauza in care acelasi autor - Partidul
Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Buna - a
ridicat exceptia de neconstitutionalitate cu invocarea incalcarii acelorasi
prevederi din Constitutie si din documentele internationale indicate si in
prezentul dosar si, in esenta, pentru aceleasi considerente.
Astfel, prin Decizia nr. 268 din 17 octombrie 2002, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 815 din 11 noiembrie 2002, Curtea,
respingand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, a statuat, in esenta,
urmatoarele: caracterul "definitiv" al deciziei Curtii de Apel
Bucuresti nu numai ca nu incalca prevederile constitutionale ale art. 128
(devenit art. 129), privind folosirea cailor de atac, in conditiile legii, ci
sunt in deplina concordanta cu acestea, in sensul ca reglementeaza contestatia
impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti ca o cale de atac. Or, potrivit
dispozitiilor constitutionale, reglementarea cailor de atac impotriva
hotararilor judecatoresti este atributul exclusiv al legiuitorului, ceea ce se
intampla in cazul de fata, intrucat reglementarea este cuprinsa in lege;
sustinerile referitoare la incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21
sunt neintemeiate, intrucat accesul liber la justitie presupune accesul la
mijloacele procedurale prin care justitia se infaptuieste, dar nu inseamna ca
el trebuie asigurat la toate structurile judecatoresti si la toate caile de
atac. Aceasta deoarece, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie [devenit
art. 126 alin. (2)] si jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, competenta
si procedura de judecata sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate
institui reguli deosebite in considerarea unor situatii diferite; art. 24 din
Constitutie, care garanteaza dreptul la aparare, nu este incalcat, intrucat
textele de lege criticate nu contin dispozitii de natura sa ingradeasca
drepturile procesuale ale partilor ori dreptul de a fi asistate de un avocat in
tot cursul procesului.
De asemenea, prin aceeasi decizie, pronuntandu-se cu privire la
contrarietatea dintre textele de lege criticate si dispozitii din documente
internationale ratificate de Romania, Curtea a retinut ca, in legatura cu
acestea, ca si in cauza de fata, nu sunt formulate motive de
neconstitutionalitate. Asa fiind, s-a constatat ca prevederile constitutionale ale
art. 20, referitoare la "Tratatele internationale privind drepturile
omului", nu sunt incidente in cauza.
Avand in vedere ca, asa cum s-a aratat deja, dispozitiile art. 51 alin.
(4), art. 52 alin. (2), art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din Legea
partidelor politice nr. 14/2003 mentin solutia de principiu cuprinsa in art. 19
alin. (4) si art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu
modificarile ulterioare, aceleasi considerente care au justificat Decizia
Curtii nr. 268 din 17 octombrie 2002 impun respingerea prezentei exceptii de
neconstitutionalitate.
De altfel, chiar in legatura cu dispozitiile art. 26 alin. (4) din Legea
partidelor politice nr. 14/2003, sub aspectul caracterului definitiv si
irevocabil al hotararilor Curtii de Apel Bucuresti, Curtea Constitutionala s-a
mai pronuntat prin Decizia nr. 119 din 25 martie 2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2003, in sensul
constitutionalitatii acestora.
In plus, in acest dosar, autorul exceptiei invoca si incalcarea
prevederilor constitutionale ale art. 50 devenit art. 54 "Fidelitatea fata
de tara", art. 51 devenit art. 1 alin. (5) "In Romania, respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", art. 54
devenit art. 57 "Exercitarea drepturilor si a libertatilor", art. 123
alin. (1) devenit art. 124 alin. (1) "Justitia se infaptuieste in numele
legii" si art. 144 devenit art. 146 "Atributiile" Curtii
Constitutionale. Curtea constata ca textele din Constitutie mentionate nu sunt
incidente in cauza, astfel ca si sub acest aspect exceptia urmeaza a fi
respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c) si al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (4)
si art. 26 alin. (4), in ceea ce priveste caracterul "definitiv si
irevocabil" al hotararii Curtii de Apel Bucuresti, precum si ale art. 51
alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003,
exceptie ridicata de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o
Societate mai Buna in Dosarul nr. 27/PARTIDE/2000 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a IV-a civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 24 februarie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent sef,
Gabriela Dragomirescu